Lista țărilor din Consiliul pentru Pace include membri cheie și absențe notabile - impact asupra relațiilor bilaterale

Donald Trump a lansat oficial „Consiliul pentru Pace” la Davos , o inițiativă care ar urma să se concentreze inițial pe reconstrucția Gazei, potrivit Digi24 , care citează agenția Anadolu Ajansi. Anunțul a fost făcut joi, în marja Forumului Economic Mondial, în prezența mai multor lideri care au acceptat să se alăture demersului. Consemnează, de asemenea, Digi24 că inițiativa a primit sprijin din partea unor puteri cheie din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită, Turcia, Egiptul și Qatarul, în timp ce o parte dintre aliații tradiționali ai SUA din Europa și Canada fie au refuzat, fie rămân rezervați. Lansarea a coincis cu debutul celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului dintre Israel și Hamas, după războiul din Gaza început în octombrie 2023. Consiliul pentru Pace este prezentat ca parte a unui plan în 20 de puncte propus de Trump și adoptat ulterior de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie 2025. Anadolu Ajansi a compilat o listă a statelor care au acceptat, a celor care încă analizează invitația și a celor care au refuzat. Dintre țările care au acceptat, sunt menționate Turcia, Egiptul, Iordania, Indonezia, Pakistanul, Qatarul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, ai căror reprezentanți au participat la ceremonia de la Davos. Pe listă mai apar Maroc, Bahrain, Argentina, Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kosovo, Vietnam, Albania, precum și Bulgaria, Paraguay, Uzbekistan și Mongolia, cu lideri sau reprezentanți prezenți la eveniment. În categoria invitațiilor „în curs de examinare” sunt incluse Rusia, China, Germania, India, Brazilia, Vaticanul, Irlanda, dar și România , alături de Finlanda, Grecia, Cipru, Japonia, Austria, Australia, Țările de Jos, Thailanda, Coreea de Sud, Singapore și Noua Zeelandă. Rusia, prin președintele Vladimir Putin, a afirmat că Moscova este „gata” să aloce 1 miliard de dolari consiliului și că ar urma să discute la Moscova cu reprezentanți ai SUA despre utilizarea activelor rusești înghețate; în cazul Canadei, prim-ministrul Mark Carney nu anunțase o decizie, iar ulterior Trump a declarat că retrage invitația adresată Canadei. Refuzuri au venit din mai multe state europene, invocând motive juridice și instituționale. Regatul Unit a spus că nu va adera „încă”, pe fondul preocupărilor privind o posibilă participare a Rusiei, iar Franța a indicat că nu intenționează să adere „în această etapă”, avertizând că inițiativa ar putea primi competențe care să submineze mecanismele ONU; Norvegia și Suedia au invocat conflictul cu dreptul internațional și cadrele multilaterale existente. Italia a transmis că are nevoie de mai mult timp pentru o decizie, invocând probleme constituționale, iar Slovenia a anunțat că nu va adera „pentru moment”, pe fondul îngrijorărilor legate de mandatul larg al inițiativei. [...]