Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin a promulgat o lege care îi permite să trimită armata în alte țări, invocând „protejarea” cetățenilor ruși aflați în vizorul unor jurisdicții pe care Moscova nu le recunoaște, potrivit Libertatea. Miza este una de reglementare și securitate: actul creează o bază „legală” internă pentru intervenții externe, într-un moment în care serviciile de informații europene și nord-atlantice avertizează asupra riscului unui atac rusesc asupra unui stat NATO.
Legea, relatată de Interfax și Ukrainska Pravda, se referă la „protejarea” cetățenilor ruși „arestați sau urmăriți penal” de „organisme judiciare străine sau internaționale nerecunoscute de Rusia”. În astfel de situații, Putin își arogă posibilitatea „legală” de a „desfășura forțele armate ale Federației Ruse”.
Actul normativ a fost publicat luni în Monitorul Oficial al Rusiei și, conform materialului, urmează să intre în vigoare în următoarele zece zile.
Putin a promulgat legea la 12 zile după adoptarea ei în Duma de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus). Proiectul a fost votat în unanimitate: 381 de deputați (84,7%) au votat „pentru”, fără voturi împotrivă și fără abțineri, potrivit informațiilor citate.
Libertatea notează că legea ar fi menită „în primul rând” să îl protejeze pe Putin în fața instanțelor internaționale, în condițiile în care Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele liderului rus pentru crime de război în Ucraina.
În același timp, inițiativa apare pe fondul alertelor repetate ale serviciilor de informații europene și nord-atlantice, care suspectează Moscova că se pregătește pentru un atac împotriva unei țări membre NATO. În acest context, materialul indică faptul că țările baltice – Estonia, Letonia și Lituania, membre UE și NATO – „par a fi țintele vizate”, sub pretextul că ar „umili” minoritățile ruse, o justificare folosită anterior și în cazul agresiunii militare ruse din Ucraina.
Recomandate
Vladimir Putin a extins puterea statului de a prelua temporar infrastructura critică , printr-un decret care permite guvernului să intervină dacă proprietarii privați nu reușesc să o protejeze sau să o repună rapid în funcțiune după atacuri ucrainene, potrivit CNN . Măsura ridică miza de reglementare pentru companiile din sectoare-cheie și semnalează o trecere spre control administrativ direct, pe fondul intensificării loviturilor asupra teritoriului rus. Decretul a intrat în vigoare luni și justifică noile prevederi prin „amenințările în creștere la adresa securității” obiectivelor de infrastructură critică din Federația Rusă. Contextul este escaladarea campaniilor aeriene ale ambelor părți, cu atacuri ucrainene în adâncimea teritoriului rus care au generat inclusiv penurii de combustibil și au adus războiul mai aproape de populația civilă. Ce înseamnă „administrare temporară” și cine poate fi vizat Dacă proprietarii nu iau măsuri suficiente pentru „securitatea” facilităților sau nu restabilesc funcționarea suficient de repede după atacuri, guvernul poate decide introducerea unei „administrări temporare”, potrivit decretului. În practică, aceasta transferă către stat controlul asupra proprietății, drepturilor de proprietate și acțiunilor deținute de proprietar. Decretul acoperă o plajă largă de domenii, inclusiv: infrastructură de combustibili și energie; comunicații; transport; facilități de logistică (și alte sectoare menționate în decret). În paralel, Ucraina a intensificat în ultimele zile atacurile asupra huburilor logistice ale Ozon din Rusia, companie prezentată ca un competitor al gigantului de comerț electronic Wildberries, care a fost frecvent vizat, notează CNN. Mesajul Kremlinului: presiune pe proprietari și decizie „de la caz la caz” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți că „destul de des proprietarii întreprinderilor nu acordă atenția cuvenită” măsurilor de securitate, inclusiv celor „anti-dronă”. El a invocat și sprijinul țărilor occidentale pentru Kiev ca motiv pentru care Moscova „trebuie să ia măsuri” pentru a-și „asigura propria securitate”. Întrebat ce companii ar putea intra sub incidența decretului, Peskov a spus că situația va fi „analizată în primul rând de guvern, de agențiile relevante”, iar acolo „unde nu se iau măsuri de securitate în zone critice” vor fi înaintate propuneri. Contextul militar care apasă pe infrastructură În același timp, Rusia a intensificat atacurile cu rachete de mare viteză asupra Ucrainei, profitând de deficitul de interceptori Patriot (rachete defensive fabricate în SUA) de care Kievul depinde pentru a doborî rachete balistice, potrivit CNN. Publicația notează că deficitul s-a agravat pe fondul unei crize globale de aprovizionare, în contextul războiului din Iran. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Rusia a lansat peste noapte spre marți două rachete și 150 de drone, dintre care 124 ar fi fost doborâte. În acest context, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina a primit „un număr mic de rachete Patriot”, conform agenției de presă de stat Ukrinform, citată de CNN. Decretul semnat de Putin introduce, astfel, un instrument de intervenție rapidă a statului în economie, cu efect direct asupra companiilor care operează active considerate „critice”, într-un moment în care infrastructura devine tot mai mult o țintă în războiul de uzură dintre Moscova și Kiev. [...]
Rusia își rezervă dreptul să preia temporar controlul asupra infrastructurii critice considerate insuficient protejate , într-o mișcare cu impact direct asupra operatorilor din energie, transport, utilități și logistică, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone, potrivit Al Jazeera . Decretul semnat de președintele Vladimir Putin, publicat luni, deschide calea ca statul rus să retragă proprietarilor controlul fizic și financiar asupra unor facilități dacă autoritățile constată că acestea nu sunt securizate adecvat sau că reparațiile după atacuri sunt făcute prea lent. Măsura vine în contextul în care Ucraina menține o campanie intensă de lovituri asupra infrastructurii din Rusia. Ce înseamnă decretul pentru operatori Conform decretului, atribuțiile de proprietate ar urma să fie transferate către Agenția Federală pentru Administrarea Proprietății de Stat (sau către un alt organism desemnat), care preia responsabilitatea pentru siguranța obiectivului și poate face inventarierea activelor. Sfera infrastructurii vizate include, explicit: facilități de combustibili și energie, inclusiv energie nucleară; industrie; comunicații; transport și logistică; utilități publice; alte obiective considerate esențiale pentru securitatea statului și stabilitatea economică. Context: atacurile cu drone și efectele economice Cu frontul din estul Ucrainei blocat, conflictul s-a mutat tot mai mult spre lovituri cu drone și rachete. Al Jazeera notează că Ucraina a avut „succese semnificative” în atacuri la distanță, în special asupra infrastructurii energetice ruse, ceea ce ar fi alimentat penurii de combustibil și ar fi influențat opinia publică, într-o economie afectată de sancțiuni internaționale de aproape cinci ani. Publicația mai arată că Ucraina a lovit „cel puțin două duzini” de depozite ale Wildberries , cel mai mare retailer online din Rusia, distrugând o parte importantă din capacitatea de stocare și provocând pagube de „miliarde de dolari” companiilor din țară. Tot luni, Ozon, al doilea mare retailer online din Rusia, a transmis că patru huburi logistice din sudul Rusiei au fost lovite. Separat, în aceeași zi, Rusia a fost nevoită să oprească operațiunile la rafinăria Perm, au declarat surse din industrie pentru agenția Reuters, citată de Al Jazeera. Un atac de săptămâna trecută a avariat unități-cheie de procesare, iar reparațiile ar urma să dureze până la două săptămâni, pe fondul penuriilor de combustibil raportate în mai multe regiuni. [...]
Amenințarea Chinei cu represalii ridică miza sancțiunilor SUA și riscă să tensioneze comerțul global cu petrol : Beijingul a transmis că va riposta dacă firmele chineze vor fi incluse într-o extindere semnificativă a sancțiunilor secundare americane legate de Iran, potrivit Mediafax . Miza este una economică și de reglementare: sancțiunile secundare sunt măsuri prin care SUA penalizează companii din țări terțe pentru relații comerciale cu entități sancționate (în acest caz, Iranul). O extindere a acestor sancțiuni către companii chineze ar putea declanșa o criză majoră în relațiile Washington–Beijing, în condițiile în care China cumpără 90% din petrolul Iranului, notează Financial Times, citat de Mediafax. Ce a sancționat Washingtonul și ce ar putea urma Noile sancțiuni anunțate luni de secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent , au vizat companii cu sediul în Hong Kong și în China continentală, însă nu au inclus marile instituții financiare chineze, potrivit aceleiași surse. În acest context, o eventuală lărgire a listei – în special către actori mai mari din zona financiară sau energetică – ar crește riscul de escaladare, inclusiv prin măsuri de retorsiune din partea Chinei. Reacția Beijingului: opoziție față de sancțiuni „unilaterale” Un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a declarat marți că Beijingul va reacționa dacă interesele sale sunt afectate. „China va lua toate măsurile necesare pentru a-și apăra ferm drepturile și interesele.” Acesta a susținut că Beijingul se opune sancțiunilor „unilaterale” care „nu au nicio bază în dreptul internațional” și nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU, adăugând că prioritatea ar fi „reducerea tensiunilor” și revenirea la dialog și negocieri. De ce contează momentul: summit Trump–Xi și armistițiul comercial Tensiunile apar cu aproximativ o lună înaintea unei întâlniri la Washington între președinții Donald Trump și Xi Jinping. Summitul este descris ca fiind crucial pentru economia mondială, iar cei doi lideri ar urma să discute prelungirea armistițiului de un an din războiul comercial, convenit în octombrie 2025 și consolidat de vizita lui Trump la Beijing din luna mai. Cum se poziționează China față de petrolul iranian Materialul mai arată că, deși marile rafinării de stat din China respectă în mare parte sancțiunile privind țițeiul iranian, Beijingul permite rafinăriilor private să importe și să proceseze petrol din Iran. SUA au sancționat unele dintre aceste rafinării la începutul anului, iar China le-a cerut companiilor interne să nu se conformeze. În paralel, Beijingul a construit în ultimii ani un sistem mai dur de contracarare a sancțiunilor, inclusiv măsuri împotriva persoanelor sau organizațiilor străine care sprijină restricții asupra companiilor chineze. [...]
O vizită-fulger a șefului CIA la Moscova reaprinde riscul de escaladare și incertitudinea pentru piețe , în condițiile în care nu există deocamdată explicații oficiale, iar în spațiul public circulă scenarii care merg de la un posibil schimb de deținuți până la un avertisment strategic către Kremlin, potrivit Antena 3 . Directorul CIA, John Ratcliffe , a părăsit marți Moscova după o vizită surpriză începută dimineața și care a durat doar câteva ore, relatează Agerpres, citând EFE. Nici Washingtonul, nici Moscova nu au comentat oficial vizita. Ce se știe despre deplasare (din date de zbor și relatări media) Datele Flightradar24 indică faptul că o aeronavă militară americană a aterizat marți dimineață pe aeroportul Vnukovo din Moscova. Avionul ar fi decolat de la baza militară Andrews (lângă Washington, D.C.) și a făcut escală la Riga, Letonia. Marți seară, aceeași aeronavă a plecat spre Riga, potrivit agenției ruse TASS, citată de DPA. Două ipoteze vehiculate: deținut american sau mesaj către Putin Potrivit EFE, prezența lui Ratcliffe în Rusia ar putea fi legată de posibila eliberare a americanului Charles Zimmerman, condamnat la cinci ani de închisoare în Rusia pentru trafic de arme. În același registru, canale Telegram rusești susțin că Ratcliffe ar fi fost implicat în trecut în schimburi de deținuți și ar fi venit pentru o misiune similară. Separat, Nexta (canal al opoziției din Belarus) citează The Wall Street Journal, care ar fi relatat că serviciile secrete americane au obținut informații potrivit cărora Rusia s-ar putea pregăti pentru o nouă mobilizare și ar intenționa să testeze coeziunea NATO. În acest context, un fost oficial american ar fi sugerat că Ratcliffe i-ar fi putut transmite personal lui Vladimir Putin un avertisment. Semnal politic: Putin „și-ar fi modificat programul” Vizita lui Ratcliffe pentru întâlniri a fost confirmată pentru CBS News și Axios de surse anonime, mai notează materialul. Jurnalistul rus Alexandr Iunașev, din grupul de reporteri acreditați la Kremlin, a relatat că programul lui Vladimir Putin pentru marți ar fi fost modificat cu puțin timp înainte, ceea ce ar putea indica o întâlnire cu șeful CIA — informație care rămâne, însă, la nivel de posibilitate, în lipsa unei confirmări oficiale. CNN mai subliniază că vizita are loc la câteva ore după ce Washingtonul a anunțat „începerea unei operațiuni de întrerupere a tuturor operațiunilor economice ale Iranului”, aliat al Rusiei. De ce contează: risc geopolitic și volatilitate În absența unei explicații oficiale, o deplasare atât de scurtă, la acest nivel, este interpretată ca un semnal de tensiune sau de negociere discretă. Pentru mediul economic, astfel de episoade tind să alimenteze incertitudinea geopolitică, cu efecte potențiale asupra apetitului pentru risc, prețurilor la energie și costurilor de finanțare, mai ales dacă se confirmă scenariul unei escaladări sau al unei noi mobilizări în Rusia. Aceasta ar fi prima vizită a unui director CIA în Rusia în aproape cinci ani; predecesorul William Burns a fost la Moscova în noiembrie 2021, cu câteva luni înainte de invazia rusă în Ucraina, mai notează Antena 3. [...]
Comisia Europeană transmite că ar analiza „cu interes” o cerere de aderare a Armeniei , un semnal cu potențial de a amplifica tensiunile economice și comerciale deja vizibile în relația Erevan–Moscova, potrivit Agerpres , care citează AFP. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, a spus că interesul Armeniei de a se alătura UE este „o nouă expresie a atracției pe care o exercită UE asupra cetățenilor”, adăugând că, „prin urmare”, Bruxelles-ul îl examinează „cu interes”. Prim-ministrul armean Nikol Pașinian a declarat luni că Armenia ar putea depune în curând o cerere oficială de aderare la UE, fără să avanseze o dată. Miza economică: presiune pe comerțul Armeniei cu Rusia Dincolo de dimensiunea politică, apropierea de UE a tensionat relațiile cu Moscova, iar consecințele au început să fie resimțite economic. Conform materialului, Rusia a impus sancțiuni Armeniei și a interzis importul de produse agricole armene, pentru care Rusia este o piață „cheie”. Obstacolul de reglementare: incompatibilitatea invocată de Moscova Rusia privește „cu mare nemulțumire” ambițiile europene ale Armeniei, pe care o consideră în sfera sa de influență. Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum privind apartenența la UE, pe care o consideră incompatibilă cu rămânerea în Uniunea Economică Eurasiatică (alianța economică regională condusă de Rusia). Pașinian a răspuns că un referendum ar avea sens doar după ce va fi posibilă „evaluarea fezabilității” aderării, iar pentru asta Armenia „trebuie mai întâi să își depună cererea de aderare la Uniunea Europeană”, potrivit declarațiilor citate de Agerpres. [...]
Propunerea lui Donald Trump de a redenumi Lacul Ontario vine pe fondul escaladării disputei comerciale SUA–Canada , într-un moment în care tensiunile riscă să se traducă în costuri și incertitudine pentru lanțurile industriale nord-americane, potrivit Antena 3 . Președintele SUA a scris pe Truth Social că administrația sa ia în considerare „serios” schimbarea numelui Lacului Ontario în „Lacul America”, motivând că „nu ne aşteptăm să mai facem prea multe afaceri cu Ontario”. Contextul imediat este disputa comercială dintre SUA și Canada, declanșată de taxele vamale impuse de Washington. Antena 3 notează că schimbul de replici s-a transformat într-un „război al declarațiilor” între Trump și Doug Ford , șeful guvernului provinciei Ontario, fost susținător al liderului american. Tarife mai mari și amenințări cu măsuri de retorsiune În acest episod, Ford a reacționat după ce Trump a anunțat că tarifele pentru automobilele, piesele auto și oțelul canadiene vor crește cu 50% începând cu ianuarie 2027. Ontario este prezentată ca o provincie în care este concentrată o mare parte din industria auto canadiană. În paralel, Ford a cerut folosirea „tuturor instrumentelor disponibile” împotriva SUA, inclusiv posibilitatea de a restricționa vânzările de electricitate și minerale critice către americani. Ulterior, el a amenințat și cu tarife la exporturile de energie electrică și cu întreruperea furnizării de minerale esențiale către Statele Unite. Escaladare politică, cu ecouri economice Schimbul de acuzații a devenit personal: Trump l-a numit pe Ford „lacheu” al prim-ministrului Mark Carney, iar liderul din Ontario a răspuns numindu-l pe Trump „dictator”, „tiran”, „rege al falimentelor” și „ratat”, potrivit relatării. În acest cadru, propunerea de redenumire a Lacului Ontario apare ca un nou element de presiune simbolică într-o confruntare care, dincolo de retorică, are deja mize comerciale explicite (tarife) și riscă să afecteze fluxuri transfrontaliere sensibile, precum energia și materiile prime critice. Nu este prima propunere de acest tip Antena 3 amintește că Trump a mai avansat idei similare de schimbări de denumiri geografice sau instituționale, inclusiv pentru Golful Mexic („Golful Americii”), Muntele Denali (Muntele McKinley) sau Departamentul Apărării (Departamentul de Război). Deocamdată, informația este prezentată ca o intenție exprimată pe rețelele sociale, fără detalii despre un calendar sau un demers administrativ concret pentru o eventuală redenumire. [...]
