Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin a promulgat o lege care îi permite să trimită armata în alte țări, invocând „protejarea” cetățenilor ruși aflați în vizorul unor jurisdicții pe care Moscova nu le recunoaște, potrivit Libertatea. Miza este una de reglementare și securitate: actul creează o bază „legală” internă pentru intervenții externe, într-un moment în care serviciile de informații europene și nord-atlantice avertizează asupra riscului unui atac rusesc asupra unui stat NATO.
Legea, relatată de Interfax și Ukrainska Pravda, se referă la „protejarea” cetățenilor ruși „arestați sau urmăriți penal” de „organisme judiciare străine sau internaționale nerecunoscute de Rusia”. În astfel de situații, Putin își arogă posibilitatea „legală” de a „desfășura forțele armate ale Federației Ruse”.
Actul normativ a fost publicat luni în Monitorul Oficial al Rusiei și, conform materialului, urmează să intre în vigoare în următoarele zece zile.
Putin a promulgat legea la 12 zile după adoptarea ei în Duma de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus). Proiectul a fost votat în unanimitate: 381 de deputați (84,7%) au votat „pentru”, fără voturi împotrivă și fără abțineri, potrivit informațiilor citate.
Libertatea notează că legea ar fi menită „în primul rând” să îl protejeze pe Putin în fața instanțelor internaționale, în condițiile în care Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele liderului rus pentru crime de război în Ucraina.
În același timp, inițiativa apare pe fondul alertelor repetate ale serviciilor de informații europene și nord-atlantice, care suspectează Moscova că se pregătește pentru un atac împotriva unei țări membre NATO. În acest context, materialul indică faptul că țările baltice – Estonia, Letonia și Lituania, membre UE și NATO – „par a fi țintele vizate”, sub pretextul că ar „umili” minoritățile ruse, o justificare folosită anterior și în cazul agresiunii militare ruse din Ucraina.
Recomandate
Un atac cu drone ucrainene a incendiat o instalație de combustibil din regiunea rusă Rostov , la câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump , a anunțat un acord cu președintele Rusiei, Vladimir Putin , pentru relaxarea sancțiunilor la motorină, potrivit Al Jazeera . Unghiul operațional al știrii este că lovitura țintește infrastructura de alimentare cu combustibil, într-un moment în care Moscova ar urma să beneficieze de o ușurare a presiunii prin sancțiuni pe segmentul de motorină. Autoritățile regionale ruse au transmis că instalația a fost cuprinsă de flăcări în urma atacului. Guvernatorul a mai spus că au fost interceptate peste 50 de drone și că nu s-au înregistrat răniți. Materialul Al Jazeera nu oferă detalii suplimentare despre natura exactă a „acordului” Trump–Putin, despre condițiile de relaxare a sancțiunilor sau despre amploarea pagubelor la instalația lovită. [...]
Un acord SUA–Rusia pentru livrări de motorină riscă să slăbească presiunea economică asupra Moscovei chiar în timp ce la Miami au loc discuții conduse de Washington pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post . Mișcarea a ridicat întrebări despre strategia americană de negociere și despre coerența instrumentelor de sancțiuni și licențe folosite în paralel cu demersul diplomatic. Vineri, 9 octombrie, oficiali americani, ucraineni și europeni s-au întâlnit la Miami pentru a discuta noi propuneri de pace, garanții de securitate și protejarea infrastructurii energetice a Ucrainei înainte de iarnă. Trimisul special al SUA, Steve Witkoff , a descris discuțiile drept „constructive”, însă nu a anunțat niciun progres major. Întâlnirea, planificată inițial pe două zile, s-ar fi încheiat după o sesiune de șase ore, iar Witkoff nu a confirmat dacă delegațiile urmau să se reunească și sâmbătă. Licență temporară a Trezoreriei SUA pentru tranzacții cu motorină rusească În aceeași zi, președintele Donald Trump a anunțat un acord cu președintele rus Vladimir Putin pentru creșterea livrărilor de motorină rusească către piața americană și piețele globale, ceea ce ar urma să reducă temporar presiunea economică asupra Moscovei. Conform informațiilor prezentate, după o convorbire telefonică între cei doi lideri, Rusia ar urma să furnizeze imediat peste 300.000 de tone de motorină, cu încă 500.000 de tone în noiembrie. Ulterior, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență temporară care permite tranzacții ce implică motorină rusească. Trump a justificat decizia prin nevoia de a reduce prețurile ridicate la carburanți, puse „în mare parte” pe seama perturbărilor legate de războiul SUA–Israel cu Iran. Reacții: Zelenski și congresmeni avertizează asupra efectului de finanțare a războiului Acordul a atras critici imediate din partea președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, care a pus sub semnul întrebării momentul unor înțelegeri separate cu Moscova în timp ce reprezentanții Ucrainei participau la negocieri de pace. În SUA, atât parlamentari republicani, cât și democrați au avertizat că permiterea unor exporturi suplimentare de energie din Rusia ar putea aduce venituri noi care să susțină războiul dus de Kremlin. Context: discuțiile de la Miami, după vizite la Moscova și Kyiv Întâlnirea de la Miami a avut loc după vizitele de luna trecută la Moscova și Kyiv ale lui Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Trump, în cadrul eforturilor americane de a avansa noi propuneri și de a debloca impasul diplomatic. Witkoff a transmis pe X că discuțiile au explorat „posibile căi” pentru dezescaladare și încheierea războiului înainte de iarnă și pentru avansarea unei păci „durabile”. El a mai spus că au fost identificate subiecte care necesită discuții suplimentare înaintea următoarelor contacte ale Washingtonului cu Moscova. La reuniune au participat reprezentanți ai E3 (Marea Britanie, Franța, Germania), precum și ai Comisiei Europene, NATO și Ucrainei. [...]
Un acord SUA–Rusia pentru relaxarea sancțiunilor la motorină riscă să alimenteze financiar războiul Moscovei și să prelungească conflictul din Ucraina, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Decizia, anunțată de președintele american Donald Trump după o înțelegere cu președintele rus Vladimir Putin la 9 octombrie, ar viza renunțarea la sancțiuni asupra motorinei rusești pentru a crește oferta de motorină pe piața din SUA și la nivel global. ISW avertizează însă că o astfel de măsură ar direcționa bani către economia rusă și, implicit, către efortul de război. Implicația economică: venituri suplimentare pentru Rusia, presiune politică pentru Occident Unghiul central al evaluării este efectul economic al relaxării sancțiunilor: creșterea exporturilor de produse petroliere ar putea îmbunătăți încasările Rusiei, într-un moment în care finanțarea războiului depinde în mare măsură de veniturile din energie. În același timp, justificarea invocată – majorarea ofertei pe piețele internaționale – sugerează că administrația americană ar urmări temperarea tensiunilor din lanțul de aprovizionare cu carburanți. Materialul nu oferă detalii despre parametrii acordului (volum, durată, condiții), astfel că amploarea efectului economic rămâne neclară. Context operațional: lovituri ucrainene asupra infrastructurii și industriei ruse În aceeași evaluare, ISW notează intensificarea loviturilor ucrainene la distanță mare asupra țintelor din Rusia, inclusiv: un al doilea atac asupra unui centru de date Yandex din regiunea Kaluga (Yandex fiind descris ca echivalentul rusesc cel mai apropiat de Google); lovituri asupra unor facilități ale industriei de apărare și asupra infrastructurii petroliere în noaptea de 8 spre 9 octombrie. Totodată, Rusia a lansat 136 de drone asupra Ucrainei în noaptea de 8 spre 9 octombrie, potrivit sintezei. Drone și lanțuri de aprovizionare: Rusia ar încerca localizarea producției cu sprijin chinez ISW mai apreciază că Rusia încearcă să „indigenizeze” (să localizeze intern) producția și asamblarea unor componente-cheie pentru dronele de atac de tip Geran, în cooperare cu Republica Populară Chineză. Evaluarea nu detaliază ce componente sunt vizate sau ce formă ar lua cooperarea. Ce urmează Dacă relaxarea sancțiunilor pe motorina rusească se materializează, miza imediată este dublă: pe de o parte, impactul asupra pieței de carburanți; pe de altă parte, riscul ca fluxurile comerciale să se traducă în resurse suplimentare pentru Rusia într-un război care continuă să consume masiv echipamente și muniție. În lipsa detaliilor din acord, rămâne de urmărit cum ar fi implementată măsura și ce reacții ar genera în rândul aliaților occidentali. [...]
SUA blochează pentru 180 de zile tranzacțiile financiare cu Curtea Penală Internațională , o măsură care poate afecta direct funcționarea operațională a instanței prin limitarea resurselor și a plăților, potrivit Agerpres . Curtea Penală Internațională (CPI) a reacționat acuzând un „atac la adresa statului de drept” și a cerut sprijinul statelor membre. Washingtonul își justifică sancțiunile prin „apărarea suveranității americane și a cetățenilor săi” în fața a ceea ce numește „amenințarea” reprezentată de CPI, conform unui comunicat al Departamentului de Stat. Măsura vine la câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace, inclusiv pentru activitatea sa în cadrul instituției, relatează AFP, citată de Agerpres. Ce înseamnă sancțiunile în termeni practici Secretarul de stat Marco Rubio a spus că SUA vor interzice „orice tranzacție” cu CPI, descriind instanța drept „necinstită” și prezentând decizia ca parte a unei campanii a administrației președintelui Donald Trump care vizează „desființarea” jurisdicției. Sancțiunile sunt prevăzute pentru 180 de zile și, potrivit lui Rubio, urmăresc „să-i blocheze resursele și să-i reducă capacitatea de a opera”. Durata ar putea fi ajustată „în funcție de succesele sau eșecurile acestor eforturi”. Totodată, sunt prevăzute excepții: sancțiunile nu se aplică serviciilor de mentenanță sau software și accesului la „cloud” (servicii informatice la distanță), nici funcționării sistemului de pensii al CPI sau anumitor activități legate de persoanele reținute de Curte. Reacția CPI: „istoria va judeca acest moment” CPI a transmis că sancțiunile reprezintă „un atac la adresa statului de drept și a fundamentelor ordinii juridice internaționale” și că subminează principiul potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege”. Instanța a avertizat că „istoria va judeca acest moment” și a susținut că măsurile urmăresc intimidarea personalului și perturbarea activității. Președinta CPI, Tomoko Akane, a declarat că instituția își va continua mandatul „cu independență și imparțialitate depline”, „exclusiv pe baza legii și a probelor”, în sprijinul victimelor unor crime grave. Curtea a cerut celor 125 de state membre să o susțină, afirmând că soarta sa „depinde acum și de statele care au creat-o”. [...]
Premiul Nobel pentru Pace acordat juristei Navi Pillay reaprinde disputa despre legitimitatea justiției internaționale , după ce Israelul a atacat decizia Comitetului Nobel, iar lideri ai UE și ai ONU au prezentat-o ca pe un semnal de sprijin pentru „statul de drept”, potrivit news.ro . Ministerul Afacerilor Externe al Israelului a susținut că premiul „legitimează ura și prejudecățile anti-israeliene” și a publicat pe X un mesaj în care afirmă că fostul șef al propagandei naziste, Joseph Goebbels, „aplaudă din iad”. Informația este relatată de AFP, citată de news.ro. În oglindă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a salutat acordarea premiului, descriind-o pe Pillay drept o „apărătoare a celor persecutați, a celor vulnerabili, a celor fără voce și a celor excluși” și apreciind că „domnia legii” a prevalat asupra „legii celui mai puternic”, într-un mesaj publicat pe X. UE și CPI: premiul, citit ca sprijin pentru ordinea juridică internațională Președintele Consiliului European, António Costa, a transmis că distincția este „extrem de oportună” într-un moment în care dreptul internațional este sub presiune și a legat pacea de respectarea demnității, responsabilității și statului de drept. Și președinta Curții Penale Internaționale (CPI), Tomoko Akane, a spus că premiul are o „semnificație deosebită” pe fondul atacurilor la adresa dreptului internațional. În același context, ea a avertizat asupra riscurilor operaționale pentru CPI, după ce SUA au vorbit despre intenția de a desființa instituția „cărămidă cu cărămidă” și au impus sancțiuni unor responsabili ai Curții, în urma mandatelor de arestare emise pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime comise în Gaza. ONU și Africa de Sud: recunoaștere pentru apărarea drepturilor omului Secretarul general al ONU, António Guterres, a numit premiul un omagiu pentru cei care apără dreptul internațional, statul de drept și drepturile omului. Volker Türk, șeful Departamentului pentru Drepturile Omului al ONU, a spus că distincția este „deosebit de emoționantă” într-un moment în care drepturile omului sunt atacate „pe atât de multe fronturi”. Președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a prezentat premiul ca pe o recunoaștere a contribuțiilor lui Pillay la consolidarea păcii și a demnității umane și a amintit că laureata se alătură altor sud-africani distinși cu Nobelul pentru Pace, între care Albert Luthuli, Desmond Tutu, Nelson Mandela și F.W. de Klerk. Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a salutat la rândul său premiul, afirmând că Pillay și-a dedicat viața combaterii impunității și apărării celor slabi în fața celor puternici, inclusiv în cadrul ONU și al CPI. [...]
SUA extind sancțiunile împotriva Curții Penale Internaționale , cu efecte directe asupra companiilor care îi furnizează servicii , într-o mișcare care riscă să tensioneze relația cu aliații europeni și să blocheze operațional activitatea instanței, potrivit news.ro . Decizia a venit la câteva ore după ce fosta judecătoare a CPI, jurista sud-africană Navanethem „Navi” Pillay, a primit Premiul Nobel pentru Pace. Măsura anunțată de administrația Trump „va merge mult mai departe” decât sancțiunile țintite aplicate anterior unor procurori și judecători ai Curții, pentru că poate lovi în lanțul de furnizori: bănci, asigurători și companii de software care colaborează cu instituția, notează materialul. Ce înseamnă sancțiunile în practică pentru companii și servicii Secretarul de stat Marco Rubio a transmis, într-o declarație citată de Reuters, că SUA vor „interzice tranzacțiile” cu CPI, cu obiectivul de a-i tăia resursele și de a-i limita capacitatea de funcționare. În mod obișnuit, astfel de sancțiuni implică, potrivit aceleiași surse: companiile cu sediul în SUA nu mai pot colabora cu o organizație sancționată; băncile sunt obligate să închidă conturi; asigurătorii trebuie să înceteze acoperirea; furnizorii de software trebuie să oprească cooperarea. Un înalt funcționar al Departamentului de Stat a declarat că Trezoreria SUA ar urma să emită o serie de licențe „pentru a proteja interesele americane”, descrise ca scutiri temporare de la anumite sancțiuni, fără alte detalii. Traiectorie de coliziune cu Europa și reacția CPI news.ro relatează, citând The Guardian, că sancțiunile au plasat Washingtonul pe o traiectorie de coliziune diplomatică cu aliații europeni, care au salutat acordarea Nobelului pentru Pace lui Pillay. Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a condamnat sancțiunile și a spus că acestea nu vor opri activitatea tribunalului. „Sancțiunile au scopul de a submina statul de drept la nivel internațional și activitatea desfășurată de o instituție judiciară independentă.” Ea a adăugat că activitatea Curții va continua „în toate cazurile, anchetele și urmăririle penale” aflate în derulare. Context: de ce vizează Washingtonul CPI Administrația Trump este prezentată ca având de mult timp o atitudine ostilă față de Curte, inclusiv pe fondul nemulțumirilor legate de mandatele de arestare emise de CPI împotriva unor oficiali israelieni, între care este menționat premierul Benjamin Netanyahu, și de o anchetă anterioară privind acțiunile soldaților americani în Afganistan (închisă între timp). CPI a fost înființată în 2002 și are 125 de state membre, inclusiv toate țările UE și toți membrii NATO, cu excepția SUA și Turciei. Instanța are sediul în Țările de Jos. Pregătiri pentru impact operațional și opțiuni de răspuns în UE Potrivit materialului, funcționarii CPI s-au pregătit de luni de zile pentru scenariul sancțiunilor asupra instituției, inclusiv prin trecerea computerelor de birou de la software Microsoft la alternative „open source” (cu cod sursă deschis) și prin măsuri legate de servicii bancare și asigurări de sănătate. Grefierul instanței, Osvaldo Zavala Giler, a cerut ca UE să fie pregătită să folosească un „mecanism de blocare”, instrument care ar permite protejarea țărilor europene de efectele extrateritoriale ale sancțiunilor americane. Reacția lui Trump la Nobel și mesajul politic asociat În paralel, Donald Trump nu a comentat direct decizia Comitetului Nobel, dar a redistribuit pe Truth Social un mesaj care susținea că instituția „s-a compromis iremediabil” și „a devalorizat” premiul, prin acordarea distincției lui Pillay. În motivarea sa, comitetul a spus că a dorit să „transmită un mesaj” într-un moment în care „judecătorii și instituțiile de drept internațional sunt supuși unor atacuri politice”. [...]
