Vladimir Putin a promulgat o lege care permite desfășurarea armatei ruse în străinătate - intră în vigoare în 10 zile și invocă „protejarea” cetățenilor ruși urmăriți de instanțe nerecunoscute de Moscova

Vladimir Putin a promulgat o lege care îi permite să trimită armata în alte țări , invocând „protejarea” cetățenilor ruși aflați în vizorul unor jurisdicții pe care Moscova nu le recunoaște, potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și securitate: actul creează o bază „legală” internă pentru intervenții externe, într-un moment în care serviciile de informații europene și nord-atlantice avertizează asupra riscului unui atac rusesc asupra unui stat NATO. Legea, relatată de Interfax și Ukrainska Pravda, se referă la „protejarea” cetățenilor ruși „arestați sau urmăriți penal” de „organisme judiciare străine sau internaționale nerecunoscute de Rusia”. În astfel de situații, Putin își arogă posibilitatea „legală” de a „desfășura forțele armate ale Federației Ruse”. Actul normativ a fost publicat luni în Monitorul Oficial al Rusiei și, conform materialului, urmează să intre în vigoare în următoarele zece zile. Adoptare rapidă și vot fără opoziție Putin a promulgat legea la 12 zile după adoptarea ei în Duma de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus). Proiectul a fost votat în unanimitate: 381 de deputați (84,7%) au votat „pentru”, fără voturi împotrivă și fără abțineri, potrivit informațiilor citate. De ce contează: protecție internă pentru liderul rus și risc de escaladare Libertatea notează că legea ar fi menită „în primul rând” să îl protejeze pe Putin în fața instanțelor internaționale, în condițiile în care Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele liderului rus pentru crime de război în Ucraina. În același timp, inițiativa apare pe fondul alertelor repetate ale serviciilor de informații europene și nord-atlantice, care suspectează Moscova că se pregătește pentru un atac împotriva unei țări membre NATO. În acest context, materialul indică faptul că țările baltice – Estonia, Letonia și Lituania, membre UE și NATO – „par a fi țintele vizate”, sub pretextul că ar „umili” minoritățile ruse, o justificare folosită anterior și în cazul agresiunii militare ruse din Ucraina. [...]