Știri
Știri din categoria Externe
Noi convorbiri între ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjártó, și omologul său rus Serghei Lavrov au fost publicate de portalul VSquare, indicând cum cei doi au complotat pentru a bloca aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Potrivit Digi24, discuțiile interceptate arată că Szijjártó a folosit problema minorității maghiare din Ucraina ca pretext pentru a împiedica demersurile Kievului de a adera la UE.
În decembrie 2023, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, Viktor Orbán a amenințat că va bloca deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, folosind această poziție ca monedă de schimb în disputele cu Bruxelles-ul privind fondurile europene înghețate. În timpul acestor negocieri, Szijjártó a informat Kremlinul despre desfășurarea discuțiilor.
„Uneori, șantajul direct, cu bunăvoință, este cea mai bună opțiune”, a spus Lavrov, conform înregistrărilor telefonice.
Interceptările au fost obținute de un consorțiu de instituții media, confirmând colaborarea strânsă dintre Szijjártó și Lavrov. Înregistrările arată cum Szijjártó a acționat la cererea lui Lavrov, inclusiv pentru a scoate de pe lista de sancțiuni pe sora miliardarului rus Alișer Usmanov și a interveni în favoarea companiilor rusești afectate de sancțiunile UE. Iată un. fragment din convorbire:
Lavrov: Uite, am vrut, de asemenea, să sun și să verific compromisul la care ați ajuns cu Uniunea Europeană privind deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei. Și au existat relatări conform cărora rolul decisiv l-a jucat limba minorităților naționale.
Szijarto: Absolut. Așa a fost.
Lavrov: Încercăm să obținem documentul exact, dar...
Szijarto: Ți-l voi trimite. Nu este o problemă.
Lavrov: Bine, Peter, dacă poți să-mi trimiți documentul, aș aprecia.
Szijarto: Imediat. Îl trimit la ambasada mea de la Moscova, iar ambasadorul meu îl va transmite șefului dvs de cabinet, iar apoi va fi la dispoziția dvs.
Aceste dezvăluiri vin într-un moment sensibil pentru guvernul lui Orbán, care se confruntă cu o amenințare electorală semnificativă înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, programate pe 12 aprilie 2026. Partidul de guvernământ, Fidesz, este în spatele partidului de opoziție Tisza în sondaje.
Într-o convorbire din iulie 2024, Szijjártó a discutat cu Lavrov despre o posibilă întâlnire între Orbán și Putin înainte de summitul NATO, subliniind flexibilitatea premierului maghiar în privința locației. Această întâlnire a fost ținută secretă față de aliații din UE și NATO, ceea ce a fost considerat o încălcare a normelor diplomatice.
Planul lui Orbán de a se întâlni cu Putin a fost dezvăluit abia printr-un articol al VSquare, cu o zi înainte de vizita programată. Această mișcare a fost percepută ca o încercare de a evita obiecțiile aliaților și a fost criticată pentru încălcarea normelor diplomatice. Oficialii europeni au considerat secretul drept o strategie deliberată pentru a preveni respingerea întâlnirii de către partenerii Ungariei.
În concluzie, aceste interceptări evidențiază complexitatea relațiilor diplomatice și influența pe care Rusia încearcă să o exercite asupra deciziilor UE prin intermediul unor state membre. Dezvăluirile ridică întrebări despre integritatea și transparența proceselor decizionale în cadrul Uniunii Europene.
Recomandate
Ungaria și Rusia au semnat un plan de cooperare în 12 puncte înaintea alegerilor , potrivit Digi24 , care citează documente elaborate de guvernul rus și relatate de Politico. Documentul, semnat la Moscova în decembrie 2025, vizează extinderea colaborării economice, energetice și culturale, într-un moment în care premierul Viktor Orbán intră în alegeri parlamentare cu o competiție mai strânsă decât în anii anteriori. Planul a fost semnat de ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, și de ministrul rus al sănătății, Mihail Murashko, în urma unei întâlniri desfășurate în capitala Rusiei, în cadrul celei de-a 16-a reuniuni a Comisiei interguvernamentale ruso-ungare pentru cooperare economică. Textul nu fusese făcut public până acum și descrie domeniile în care cele două guverne ar urma să își alinieze acțiunile, inclusiv combustibil nuclear, educație și sport. Conform documentelor citate, discuțiile din 9 decembrie 2025 au acoperit cooperarea bilaterală comercială și economică, proiecte din energie, industrie, sănătate, agricultură și construcții, precum și zona culturală și „umanitară”. Părțile au invocat și obiectivul dezvoltării unor relații pe termen lung, „reciproc avantajoase”, în domeniile de interes comun. Din elementele prezentate în articol reies câteva direcții principale ale planului în 12 puncte: inversarea „tendinței negative” a comerțului bilateral, pe fondul scăderii schimburilor după sancțiunile UE impuse Rusiei; oportunități pentru companii ruse de a lansa proiecte noi de producție de energie electrică și hidrogen în Ungaria; cooperare mai strânsă în petrol, gaze și combustibil nuclear; consolidarea învățământului în limba rusă în Ungaria, inclusiv prin aducerea de profesori din Rusia; îmbunătățirea recunoașterii reciproce a calificărilor și programe de schimb pentru studenți postuniversitari; continuarea schimburilor în domenii culturale și sportive, inclusiv ideea unui plan de acțiune 2026-2027 pentru cooperarea în sport. Publicația citată de Digi24 arată că a contactat experți independenți familiarizați cu metodele Moscovei, însă nu a putut verifica independent documentele, care ar conține instrucțiuni către agenții guvernamentale ruse pentru implementarea angajamentelor. În același timp, într-unul dintre documente se menționează că relațiile mai strânse cu Rusia ar trebui să fie „incompatibile” cu obligațiile Ungariei ca stat membru al Uniunii Europene. Pe plan politic intern, acordul apare în contextul în care Orbán este criticat de rivalul său electoral, Péter Magyar, care acuză guvernul de „trădare flagrantă” din cauza legăturilor cu Moscova. Szijjártó, întrebat despre conținutul documentelor și impactul lor, a răspuns că politica de cooperare bilaterală este ghidată de „interesele naționale”, nu de presiuni. Digi24 mai notează că Orbán s-a opus constant înăspririi sancțiunilor UE împotriva Rusiei și sprijinului material pentru Ucraina, iar campania electorală din Ungaria a fost însoțită de scurgeri de informații, supraveghere cibernetică, acuzații de spionaj și afirmații ale diplomaților. Alegerile parlamentare sunt programate pentru duminică, iar votarea urmează să înceapă în aceeași zi. [...]
Germania l-a acuzat pe vicepreședintele SUA, JD Vance, de ipocrizie și a respins afirmația acestuia potrivit căreia Uniunea Europeană s-ar fi amestecat în alegerile din Ungaria, potrivit POLITICO . Reacția Berlinului vine după ce Vance a fost la Budapesta marți, alături de premierul Viktor Orbán, cu câteva zile înaintea scrutinului de duminică, iar în intervențiile sale a susținut că Bruxelles-ul ar fi intervenit în campania electorală din Ungaria. „Aş dori să subliniez – întrucât Vance se plânge de presupusa amestecare a UE în alegeri – că vicepreşedintele SUA s-a aflat în Ungaria cu doar câteva zile înainte de alegeri. Acest fapt vorbeşte de la sine cu privire la cine se amestecă”, a declarat Sebastian Hille, purtător de cuvânt adjunct al guvernului german. Oficialul german a mai spus că Berlinul respinge acuzația formulată de vicepreședintele SUA, menționând că aceasta a fost făcută „la un eveniment din Ungaria” și că, în opinia guvernului german, tocmai prezența lui Vance înainte de vot ridică semne de întrebare privind o posibilă influențare externă. În declarațiile de la Budapesta, Vance a susținut că „ceea ce s-a întâmplat în această țară” în timpul campaniei ar fi „unul dintre cele mai grave exemple de amestec străin în alegeri” pe care le-a văzut sau despre care a citit. El a criticat și „birocrații de la Bruxelles”, despre care a spus că ar fi încercat să „țină captiv poporul maghiar” din cauza opoziției față de Orbán. După vizită, vicepreședintele american s-a confruntat cu critici din partea opoziției maghiare, care l-a acuzat că încearcă să influențeze alegerile dintr-o altă țară. În același timp, Casa Albă îl consideră pe Orbán, cu „democrația iliberală” pe care o promovează, un aliat ideologic important în Europa, iar președintele SUA, Donald Trump, l-a susținut în repetate rânduri pe premierul ungar în campanie. Liderul opoziției, Péter Magyar, a criticat vizita lui Vance într-un mesaj publicat pe X, afirmând că „nicio țară străină nu are dreptul să se amestece în alegerile din Ungaria” și că „istoria Ungariei nu se scrie la Washington, Moscova sau Bruxelles”. Guvernul german a mai transmis că Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, nu are „nicio preferință” privind rezultatul votului de duminică și că va accepta decizia electoratului din Ungaria. [...]
Volodimir Zelenski spune că Ucraina e pregătită pentru un armistițiu cu Rusia , potrivit Agerpres , care citează Reuters, AFP și EFE. Președintele ucrainean a salutat, miercuri, armistițiul dintre SUA și Iran și a indicat că Kievul ar „răspunde în același fel” dacă Moscova ar opri atacurile. Zelenski a transmis mesajul pe platforma X, legând încetarea temporară a focului din Orientul Mijlociu de ideea că un armistițiu poate crea condiții pentru negocieri diplomatice și, ulterior, pentru acorduri. „Ucraina a cerut întotdeauna un armistițiu în războiul purtat de Rusia aici, în Europa, împotriva statului și poporului nostru și susținem armistițiul din Orientul Mijlociu și din Golf, care deschide calea pentru eforturi diplomatice.” În același context, Ucraina a amintit că a apreciat anterior „hotărârea” SUA de a lovi Iranul, aliat apropiat al Rusiei, despre care Kievul afirmă că a furnizat mii de drone folosite de Moscova în atacuri asupra teritoriului ucrainean. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a susținut la rândul său, tot pe X, că „fermitatea americană dă roade” și că ar fi momentul ca aceeași fermitate să fie folosită pentru a forța Rusia să accepte un armistițiu și să fie oprit războiul. Kievul cere de mai mult timp un armistițiu complet, pentru a permite negocieri de pace, în timp ce Rusia afirmă că vrea mai întâi stabilirea unor termeni cuprinzători ai păcii și abia apoi oprirea luptelor. Separat, Ucraina a trimis peste 200 de specialiști în Orientul Mijlociu pentru a ajuta la contracararea atacurilor cu drone ale Iranului, iar Zelenski a spus că echipele de experți vor continua să lucreze în regiune pentru consolidarea capacităților de securitate. [...]
Fostul șef CIA David Petraeus afirmă că Rusia a pierdut inițiativa în Ucraina , potrivit Digi24 , care citează evaluări recente din spațiul occidental privind evoluția conflictului. Declarația vine într-un moment în care luptele continuă pe mai multe fronturi, iar propunerile de armistițiu temporar nu au produs rezultate concrete. David Petraeus, fost director al CIA, susține că, în ciuda superiorității numerice și economice, Rusia nu mai reușește să domine câmpul de luptă. El subliniază că Ucraina a reușit să stabilizeze linia frontului și să oprească avansul trupelor ruse, ceea ce marchează o schimbare importantă față de etapele anterioare ale războiului. În analiza sa, Petraeus evidențiază un contrast clar între resursele celor două state: Rusia dispune de un efectiv militar mai mare are un arsenal militar superior beneficiază de o economie de 10–12 ori mai mare decât cea a Ucrainei Cu toate acestea, aceste avantaje nu s-au tradus într-un progres decisiv pe teren, iar ofensiva rusă pare să fi pierdut din impuls. În paralel, conflictul rămâne activ și pe alte planuri. Ucraina continuă atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse, inclusiv asupra unor obiective strategice din zona Mării Negre. De cealaltă parte, Rusia acuză lovituri cu drone asupra unor terminale energetice importante, inclusiv instalații care contribuie la o parte semnificativă din aprovizionarea globală cu petrol. Pe plan diplomatic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a relansat ideea unui armistițiu limitat, care ar viza încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice, mai ales în contextul sărbătorilor de Paște. Propunerea a fost transmisă Moscovei prin intermediul Statelor Unite și este prezentată de Kiev drept un posibil prim pas spre negocieri mai ample. Totuși, reacția Rusiei rămâne rezervată. Moscova a respins anterior ideea unor încetări temporare ale focului, preferând discuții pentru un acord de pace mai larg, în timp ce atacurile asupra orașelor ucrainene au continuat, inclusiv asupra portului Odesa, unde au fost raportate victime. În acest context, evaluarea lui Petraeus sugerează un moment de echilibru fragil pe front, în care niciuna dintre părți nu reușește să obțină un avantaj decisiv, iar perspectivele unui armistițiu rămân incerte. [...]
Armata israeliană a anunțat „cele mai mari lovituri coordonate” împotriva Hezbollah , iar bilanțul preliminar indică zeci de morți și sute de răniți, potrivit Adevărul . Autoritățile de la Beirut descriu situația drept o „escaladare periculoasă” și cer sprijin internațional pentru oprirea violențelor. Israelul susține că a vizat aproximativ 100 de obiective în Liban, într-o operațiune pe care o descrie ca fiind masivă și precis coordonată, notează Associated Press, citată în articol. Armata israeliană a prezentat acțiunea drept cea mai amplă de acest tip de la începutul conflictului SUA-Israel împotriva Iranului, declanșat la finalul lunii februarie. Ministerul Sănătății din Liban a comunicat un bilanț preliminar de „zeci de morți și sute de răniți” și a arătat că, de la implicarea Libanului în conflict, cel puțin 1.500 de persoane și-au pierdut viața. În dimineața de 8 aprilie, armata israeliană a emis ordine de evacuare pentru locuitorii orașului Tyre, în sudul țării, în anticiparea unor noi operațiuni militare. Atacurile au inclus bombardamente de artilerie și lovituri cu drone în sudul Libanului, inclusiv în localitățile Kana și Al-Kaleileh. Totodată, potrivit Ministerului Sănătății libanez, un atac aerian israelian asupra unei mașini din apropierea unor cafenele din Saida s-a soldat cu opt morți și 22 de răniți, cu puțin timp înainte de anunțarea armistițiului dintre SUA și Iran. „Toți prietenii Libanului sunt chemați să ne vină în ajutor pentru a opri aceste atacuri prin toate mijloacele”, a declarat premierul libanez Nawaf Salam, citat de AFP. În plan diplomatic, președintele Franței, Emmanuel Macron, a salutat armistițiul de două săptămâni dintre SUA și Iran drept „un lucru foarte bun”, dar a spus că efectele ar trebui să se resimtă și în Liban, potrivit Politico, citată de publicația românească. Franța a cerut negocieri între Israel și Liban și a acuzat armata israeliană că încearcă să „intimideze” trupele franceze de menținere a păcii sub egida ONU. Principalele elemente raportate de autorități și lideri politici, conform informațiilor din articol, sunt: Israelul afirmă că a lovit aproximativ 100 de obiective în Liban, într-o operațiune coordonată împotriva Hezbollah. Ministerul Sănătății din Liban raportează „zeci de morți și sute de răniți” și un total de cel puțin 1.500 de morți de la începutul implicării Libanului în conflict. Armata israeliană a emis ordine de evacuare pentru Tyre și au fost raportate bombardamente în sud, inclusiv în Kana și Al-Kaleileh. Netanyahu a respins ideea extinderii încetării focului la Liban, iar biroul său a susținut că acordul „nu include Libanul”, în pofida declarațiilor Iranului și Pakistanului. [...]
Secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, a criticat aliații europeni ai Americii pentru refuzul de a sprijini SUA în conflictul cu Iranul , potrivit Daily Mail . Hegseth a făcut aceste declarații în cadrul unei conferințe de presă la Pentagon, după anunțarea unui armistițiu de două săptămâni între SUA și Iran. Critici la adresa aliaților europeni În discursul său, Hegseth a lăudat Israelul drept un aliat „curajos, dispus și capabil” al SUA, menționând că alți „așa-numiți aliați” ar trebui să ia notițe despre ce înseamnă adevărata capacitate militară. Această tensiune vine după săptămâni de critici vocale din partea fostului președinte Donald Trump, care și-a exprimat nemulțumirea față de lipsa de sprijin din partea Marii Britanii și Franței în războiul cu Iranul. Trump a fost deosebit de critic la adresa premierului britanic Keir Starmer pentru refuzul de a permite avioanelor americane să folosească bazele britanice pentru misiuni deasupra Iranului. Deși Starmer și-a schimbat ulterior poziția, el a refuzat să trimită trupe și nave britanice în Strâmtoarea Hormuz. Reacții și tensiuni internaționale Trump a descris portavioanele britanice ca fiind „jucării” în comparație cu cele ale SUA și a ironizat intenția britanicilor de a trimite portavioane doar după încheierea conflictului. În plus, Trump a cerut națiunilor NATO să ajute la redeschiderea Strâmtorii Hormuz, dar a fost refuzat de capitalele europene, care au declarat că acest lucru ar fi imposibil în timp ce luptele continuă. Președintele francez Emmanuel Macron a răspuns criticilor lui Trump, spunând că comentariile acestuia „nu sunt nici elegante, nici la standard”, adăugând că nu merită un răspuns. Armistițiul și impactul economic Hegseth a afirmat că Iranul a cerut armistițiul, iar programul său de rachete a fost „distrus funcțional”, în timp ce marina iraniană a fost „scufundată”. El a subliniat că acordul SUA-Iran înseamnă că Iranul „nu va deține niciodată o armă nucleară”. „Regimul iranian a înțeles că un acord este mult mai bun decât soarta care îi aștepta. Acest nou regim nu mai avea opțiuni și timp, așa că au încheiat un acord”, a declarat Hegseth. Generalul Dan Caine, președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de Stat Major, a precizat că armistițiul este doar o pauză temporară în conflict, iar forțele comune sunt pregătite să reia operațiunile de luptă. Reacții ale piețelor globale Piețele globale și liderii mondiali au reacționat pozitiv la vestea armistițiului. În Europa, bursa de la Frankfurt a crescut cu 5% la deschiderea pieței, iar FTSE 100 a urcat cu 2,55%. În Asia, indicele Nikkei din Japonia a închis cu o creștere de peste 5%, iar Kospi din Coreea de Sud a urcat aproape 7%. Macron a declarat că acordul este un „lucru foarte bun”, însă Trump a avertizat că, dacă armistițiul nu este satisfăcător, SUA ar putea reveni rapid la conflict. [...]
