Știri
Știri din categoria Externe
Noi convorbiri între ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjártó, și omologul său rus Serghei Lavrov au fost publicate de portalul VSquare, indicând cum cei doi au complotat pentru a bloca aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Potrivit Digi24, discuțiile interceptate arată că Szijjártó a folosit problema minorității maghiare din Ucraina ca pretext pentru a împiedica demersurile Kievului de a adera la UE.
În decembrie 2023, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, Viktor Orbán a amenințat că va bloca deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, folosind această poziție ca monedă de schimb în disputele cu Bruxelles-ul privind fondurile europene înghețate. În timpul acestor negocieri, Szijjártó a informat Kremlinul despre desfășurarea discuțiilor.
„Uneori, șantajul direct, cu bunăvoință, este cea mai bună opțiune”, a spus Lavrov, conform înregistrărilor telefonice.
Interceptările au fost obținute de un consorțiu de instituții media, confirmând colaborarea strânsă dintre Szijjártó și Lavrov. Înregistrările arată cum Szijjártó a acționat la cererea lui Lavrov, inclusiv pentru a scoate de pe lista de sancțiuni pe sora miliardarului rus Alișer Usmanov și a interveni în favoarea companiilor rusești afectate de sancțiunile UE. Iată un. fragment din convorbire:
Lavrov: Uite, am vrut, de asemenea, să sun și să verific compromisul la care ați ajuns cu Uniunea Europeană privind deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei. Și au existat relatări conform cărora rolul decisiv l-a jucat limba minorităților naționale.
Szijarto: Absolut. Așa a fost.
Lavrov: Încercăm să obținem documentul exact, dar...
Szijarto: Ți-l voi trimite. Nu este o problemă.
Lavrov: Bine, Peter, dacă poți să-mi trimiți documentul, aș aprecia.
Szijarto: Imediat. Îl trimit la ambasada mea de la Moscova, iar ambasadorul meu îl va transmite șefului dvs de cabinet, iar apoi va fi la dispoziția dvs.
Aceste dezvăluiri vin într-un moment sensibil pentru guvernul lui Orbán, care se confruntă cu o amenințare electorală semnificativă înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, programate pe 12 aprilie 2026. Partidul de guvernământ, Fidesz, este în spatele partidului de opoziție Tisza în sondaje.
Într-o convorbire din iulie 2024, Szijjártó a discutat cu Lavrov despre o posibilă întâlnire între Orbán și Putin înainte de summitul NATO, subliniind flexibilitatea premierului maghiar în privința locației. Această întâlnire a fost ținută secretă față de aliații din UE și NATO, ceea ce a fost considerat o încălcare a normelor diplomatice.
Planul lui Orbán de a se întâlni cu Putin a fost dezvăluit abia printr-un articol al VSquare, cu o zi înainte de vizita programată. Această mișcare a fost percepută ca o încercare de a evita obiecțiile aliaților și a fost criticată pentru încălcarea normelor diplomatice. Oficialii europeni au considerat secretul drept o strategie deliberată pentru a preveni respingerea întâlnirii de către partenerii Ungariei.
În concluzie, aceste interceptări evidențiază complexitatea relațiilor diplomatice și influența pe care Rusia încearcă să o exercite asupra deciziilor UE prin intermediul unor state membre. Dezvăluirile ridică întrebări despre integritatea și transparența proceselor decizionale în cadrul Uniunii Europene.
Recomandate
Spania ridică miza presiunii politice în UE asupra Israelului , cerând denunțarea Acordului de asociere, un pas care ar putea împinge Uniunea spre o decizie cu efecte de reglementare asupra relațiilor comerciale și instituționale cu statul israelian, potrivit Agerpres . Propunerea urmează să fie prezentată marți, la Bruxelles, în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai statelor membre , unde pe agendă se află războiul din Orientul Mijlociu. Premierul spaniol Pedro Sanchez a motivat inițiativa prin „încălcările drepturilor omului” pe care le atribuie guvernului condus de Benjamin Netanyahu. Ce cere Madridul și pe ce își bazează argumentul Sanchez a susținut, într-un miting electoral în Andaluzia, că un guvern care „încalcă dreptul internațional” nu poate fi partener al Uniunii Europene. El i-a îndemnat pe ceilalți miniștri de externe să sprijine demersul Spaniei la reuniunea de marți. De ce contează: un semnal de înăsprire pe canalul UE–Israel În forma prezentată de Sanchez, solicitarea vizează direct Acordul de asociere UE–Israel, cadrul care structurează relația bilaterală. O eventuală decizie la nivelul UE ar însemna o schimbare de linie cu potențiale consecințe asupra cooperării și schimburilor, însă materialul citat nu oferă detalii despre pașii procedurali sau despre susținerea de care ar dispune propunerea în rândul statelor membre. Premierul spaniol a reiterat și opoziția față de un război pe care îl consideră „ilegal” și o „greșeală imensă”, afirmând că acesta a generat nu doar pierderi de vieți omenești și persoane strămutate, ci și „miliarde de euro” în pierderi economice, fără a avansa o estimare numerică. Poziționarea Spaniei față de Israel Sanchez a afirmat că Spania este un „popor prieten” al Israelului, dar a insistat că această relație nu implică acceptarea unei „încălcări” a dreptului internațional, pe care o leagă de „suferință, durere și moarte”. Următorul reper este reuniunea de marți de la Bruxelles, unde miniștrii de externe ai UE vor discuta conflictul din Orientul Mijlociu și, potrivit declarațiilor premierului spaniol, ar urma să fie pusă pe masă propunerea Madridului. [...]
Acordul UE–Mercosur intră în aplicare provizorie de la 1 mai , iar Germania și Brazilia îl prezintă drept un pariu economic și geopolitic pentru deschiderea de piețe și reducerea dependențelor, pe fondul tensiunilor comerciale globale, potrivit Agerpres . Cancelarul german Friedrich Merz și președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva au lăudat duminică tratatul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur, într-un mesaj comun împotriva „unilateralismului”, descris în material ca o critică indirectă la adresa președintelui american Donald Trump (informație atribuită de Agerpres agenției AFP). Merz a spus, la deschiderea târgului industrial de la Hanovra, în fața liderilor de afaceri, că acordul „va face toate economiile participante mai puternice, mai independente și mai reziliente”. Lula a susținut că UE și Mercosur „au ales cooperarea” și a invocat dimensiunea economică a spațiului vizat: „o piață cu aproape 720 de milioane de locuitori și un PIB de 23 de trilioane de dolari”. Miza pentru exporturi și industrie, în special pentru Germania Acordul este susținut pe scară largă de Germania, care speră să găsească noi piețe de export pentru a-și revigora economia „aflată în dificultate”, și de Brazilia, notează materialul. În acest context, Merz a descris târgul de la Hanovra ca o ocazie de a demonstra „încrederea” dintre Europa și America de Sud, bazată pe cooperare cu „cât mai puține taxe vamale posibile și, dacă este posibil, fără”. Brazilia este parteneră în acest an a evenimentului industrial de la Hanovra, unde urmează să fie reprezentate peste 3.000 de companii. Obstacole politice și contestări juridice în UE Tratatul rămâne contestat în interiorul Uniunii Europene. Potrivit Agerpres, Parlamentul European a sesizat justiția în ianuarie pentru a verifica legalitatea acordului, care este combătut de agricultorii europeni și de Franța. Mesaj politic pe fondul tensiunilor internaționale În aceeași intervenție, Merz a spus că Berlinul și Brasilia doresc să rezolve conflictele „doar prin mijloace pașnice”, referindu-se la războiul din Orientul Mijlociu „lansat de Statele Unite și Israel”, conform textului. Lula a criticat, la rândul său, ideea că un lider poate impune taxe și sancțiuni „pe e-mail sau pe Twitter”, în condițiile în care relațiile dintre Washington și Brasilia sunt descrise ca tensionate. [...]
Scăderea populației și îmbătrânirea accelerată vor pune presiune pe forța de muncă în UE , în condițiile în care populația Uniunii Europene ar urma să se reducă cu 53 de milioane de persoane până în 2100, potrivit estimărilor Eurostat citate de Antena 3 . Proiecțiile indică o scădere de 11,7% între 2025 și 2100, de la 452 de milioane la 399 de milioane de locuitori, iar unul din trei europeni ar urma să aibă peste 65 de ani la finalul secolului. În paralel, ponderea populației active (31–65 de ani) este estimată să coboare de la 47,8% în 2025 la 40,5% în 2100, ceea ce „ar putea avea efecte importante asupra economiei”, notează articolul. Segmentul de peste 85 de ani ar urma să crească de peste trei ori, de la 3,2% la 10,8%. România , între țările cu declin demografic accentuat România este printre statele cele mai afectate de scădere, cu un minus estimat de 24,3% până în 2100. Conform proiecțiilor citate, populația ar urma să scadă de la aproximativ 19 milioane de locuitori în 2025 la circa 14,4 milioane în 2100. În clasamentul scăderilor, cele mai mari reduceri procentuale sunt estimate în Letonia (33,9%), Lituania (33,4%), Polonia (31,6%) și Grecia (30,1%). Scăderi de peste 20% sunt proiectate și pentru Bulgaria (28%), Croația (27%), Slovacia (26,7%), Italia (24%) și Ungaria (22,5%). De ce diferă evoluțiile: migrația, factorul decisiv Diferențele dintre țări sunt explicate în principal prin migrație, combinată cu structura pe vârste, potrivit declarațiilor unor demografi citați în material. Tomas Sobotka, director adjunct al Institutului de Demografie din Viena, afirmă că variația este determinată mai ales de ratele de migrație (trecute și estimate), în combinație cu structura de vârstă, în timp ce fertilitatea influențează diferențele „într-o măsură mai mică”. Anne Goujon, de la același institut, indică drept element-cheie echilibrul dintre sporul natural și migrația netă: statele care atrag constant imigranți pot continua să crească și după 2050, în timp ce țările cu natalitate scăzută și migrație redusă sau negativă tind să scadă. Dmitri Jdanov, de la Institutul Max Planck pentru Cercetare Demografică, rezumă cei trei factori ai evoluției populației (mortalitate, natalitate, migrație) și susține că, la nivelul actual al natalității, fără migrație scăderea devine inevitabilă, iar „migrația este singurul factor care poate asigura creșterea populației în Europa”. Cum se schimbă harta demografică a Europei până în 2100 Din marile economii ale UE, Spania este singura care ar urma să crească până în 2100, cu 1,3%, în timp ce Franța ar urma să scadă cu 2,5%, Germania cu 10,6%, iar Italia cu 24%. În acest context, Spania ar urma să depășească Italia și să devină a treia cea mai populată țară, Italia fiind proiectată să piardă aproximativ 15 milioane de locuitori, iar Spania să câștige aproximativ 500.000. La nivelul UE, populația ar urma să coboare sub nivelul actual în jurul anului 2040, iar evoluțiile nu vor fi uniforme: unele țări ar putea crește o perioadă înainte să intre pe scădere, în timp ce altele vor urma un declin constant, potrivit proiecțiilor prezentate. [...]
Capacitatea Ucrainei de a lovi infrastructura de petrol și gaze a Rusiei poate deveni decisivă pentru slăbirea financiară a Moscovei și, implicit, pentru susținerea efortului de război, potrivit unei analize prezentate de generalul în rezervă Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane din Europa, într-un podcast citat de Adevărul . Hodges susține că „cea mai mare dezvoltare” este tocmai capacitatea Ucrainei de a distruge infrastructura energetică a Rusiei, cu accent pe componenta care permite exporturile de petrol și gaze. În viziunea sa, dacă aceste lovituri continuă, devine „cu adevărat dificil” pentru Rusia să finanțeze și să mențină războiul. De ce contează: presiune directă pe veniturile din exporturi Miza, în lectura generalului, este una economică și operațională: reducerea capacității de export a Rusiei ar limita fluxurile de venituri din energie și ar complica logistica prin care Kremlinul își susține efortul militar. Hodges indică această direcție drept „calea spre victorie pentru Ucraina”, în măsura în care afectarea infrastructurii se menține în timp. În același context, el pledează pentru creșterea sprijinului european și internațional pentru Ucraina, argumentând că trupele Kievului „pun mari probleme” Rusiei pe front. Context: relația Rusia–China, mai degrabă asimetrică Generalul descrie relația dintre Rusia și China ca fiind una inegală, în care Beijingul ar privi Moscova drept un „partener junior” și ar fi interesat în principal de resursele energetice rusești și de rutele comerciale din Arctica, pe măsură ce regiunea devine mai navigabilă. Hodges afirmă că, deși China „are nevoie” de Rusia în acest moment și nu ar avea un plan pe termen scurt și mediu pentru a acționa, Moscova ar fi vulnerabilă dacă Beijingul ar decide să revendice teritorii din estul Federației Ruse pe care le-ar considera „de drept” ale sale. Influența regională a Moscovei, în scădere, potrivit lui Hodges În evaluarea sa, puterea Rusiei este „la apus”, iar influența Kremlinului ar scădea inclusiv în Europa de Est. Ca exemple, el invocă Republica Moldova și Ungaria , unde spune că forțele politice susținute „mai mult sau mai puțin” de Moscova au eșuat, și adaugă că Rusia nu ar fi făcut suficient pentru a-și ajuta aliați sau parteneri în dosare precum Venezuela și Iran. În ansamblu, mesajul central rămâne însă legat de energie: dacă Ucraina poate continua să lovească infrastructura care susține exporturile rusești de petrol și gaze, presiunea asupra capacității Rusiei de a purta războiul ar crește semnificativ, potrivit generalului. [...]
Intervenția militară a SUA asupra navei iraniene Touska ridică riscul de escaladare în Golful Oman , după ce vasul comercial a fost oprit prin avarierea sistemului de propulsie și apoi preluat de pușcași marini americani, relatează HotNews . Potrivit președintelui Donald Trump, cargobotul sub pavilion iranian „TOUSKA” ar fi încercat să treacă de „blocada navală” a SUA, fiind interceptat în Golful Oman de distrugătorul american USS Spruance , care îl avertizase anterior să oprească. Trump a susținut că, după refuzul echipajului, nava americană a oprit vasul „făcându-i o gaură în sala motoarelor”, iar ulterior pușcașii marini au preluat controlul. Trump a mai afirmat că Touska se află sub sancțiuni ale Trezoreriei SUA „din cauza istoricului său de activități ilegale” și că autoritățile americane verifică încărcătura de la bord. Cum a fost preluată nava, potrivit CENTCOM Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a confirmat operațiunea și a precizat că pușcașii marini de la bordul USS Tripoli au ajuns la navă cu elicopterul, traversând Marea Arabiei, și au coborât în rapel pe vas în data de 20 aprilie. În relatarea CENTCOM, nava comercială nu ar fi respectat avertismentele repetate ale forțelor americane timp de șase ore. După acest interval, USS Spruance ar fi ordonat evacuarea sălii mașinilor și ar fi dezactivat propulsia prin mai multe salve trase cu tunul MK 45 de 5 inci către sala mașinilor, după care nava a rămas „în custodia SUA”. CENTCOM a publicat și imagini ale operațiunii pe X, într-o postare datată 20 aprilie 2026. Reacția Iranului și contextul politic Iranul a condamnat confiscarea navei, numind-o un act de „piraterie armată”, și a amenințat cu măsuri, potrivit Al-Jazeera, menționată de HotNews. Operațiunea a avut loc la câteva ore după ce Donald Trump a anunțat că își trimite echipa la Islamabad pentru posibile discuții cu Iranul, un element de context care poate complica suplimentar climatul de securitate din regiune. [...]
Rusia pregătește o ofensivă terestră în sud-estul Ucrainei, cu ținta Donbas până în septembrie , iar escaladarea atacurilor cu rachete și drone crește riscul de noi avarii la infrastructura energetică a Ucrainei, deja afectată, potrivit Digi24 . Evaluarea aparține serviciilor de informații militare ucrainene (GUR) și este prezentată de Vadim Skibițki, adjunctul instituției, care a declarat pentru Financial Times că Moscova își consolidează prezența pe câmpul de luptă și intensifică loviturile la distanță, potrivit Kyiv Post . Presiune operațională: trupe suplimentare și ritm ridicat al loviturilor Skibițki susține că Rusia desfășoară încă 20.000 de soldați din rezerva strategică, ceea ce ar duce efectivele rusești din Ucraina la aproximativ 680.000. În paralel, Rusia își intensifică atacurile cu rachete: ar produce circa 60 de rachete Iskander pe lună și și-ar fi extins capacitatea de lansare, ceea ce pune presiune suplimentară pe apărarea aeriană ucraineană. Vulnerabilitate economică: infrastructura energetică, din nou în prima linie Oficialul GUR avertizează că Ucraina duce lipsă de sisteme avansate de apărare aeriană, precum Patriot (fabricat în SUA), iar asta face ca infrastructura critică – „în special instalațiile energetice grav avariate în timpul atacurilor de iarnă” – să rămână expusă. În lectura serviciilor ucrainene, intensificarea atacurilor cu rachete și drone ar face parte dintr-o strategie de degradare a infrastructurii și de „modelare” a câmpului de luptă înaintea ofensivei planificate pentru primăvară-vară. Negocierile de pace, în impas: Kievul acuză lipsă de seriozitate Skibițki, implicat și în negocierile de pace, afirmă că pregătirile militare indică faptul că Moscova nu tratează cu seriozitate discuțiile și prioritizează câștigurile pe front. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 31 martie că Rusia ar fi transmis un ultimatum de două luni: retragerea Ucrainei din Donbas sau acceptarea unor termeni de pace mai duri. Zelenski a respins propunerea ca nerealistă și a contestat ideea că Rusia ar putea cuceri regiunea în două luni. În același context, Digi24 notează că discuțiile de pace conduse de SUA cu Rusia au rămas blocate, iar Washingtonul își mută tot mai mult atenția către războiul din Iran. [...]
