Știri
Știri din categoria Externe
Aplicarea provizorie a acordului UE–Mercosur riscă să fie frânată operațional de lipsa unui consens între statele sud-americane privind împărțirea cotelor de export către piața europeană, potrivit Antena 3. Miza este accesul la volume exportate cu taxe vamale preferențiale, iar blocajul apare la doar câteva luni după intrarea în vigoare provizorie a tratatului.
Țările din Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) nu au ajuns la un acord asupra modului în care vor împărți aceste cote. Deși Uniunea Europeană propune volume însoțite de un regim tarifar preferențial, revine Mercosur să decidă distribuția între membri.
În lipsa unor cote definite, alocarea ar urma să se facă după principiul „primul sosit, primul servit”, ceea ce poate crea dezechilibre între exportatori și poate amplifica tensiunile interne din bloc, în special între statele cu capacități logistice și comerciale diferite.
Șeful diplomației uruguayene, Mario Lubetkin, a declarat că „nu există încă unanimitate”. Potrivit acestuia, pozițiile Argentinei, Braziliei și Uruguayului s-au apropiat, în timp ce Paraguay rămâne, deocamdată, cel mai departe de un compromis.
Miniștrii de Externe ai celor patru țări au stabilit să reia discuțiile și să încerce să ajungă la un consens la o nouă întâlnire programată peste 45–60 de zile, la Montevideo, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Tratatul UE–Mercosur, rezultat al unor negocieri de peste 25 de ani, ar urma să creeze una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 700 de milioane de consumatori. Acordul se aplică provizoriu de la 1 mai 2026.
Intrarea deplină în vigoare depinde de aprobarea Parlamentului European și de avizul Curții Europene de Justiție privind compatibilitatea acordului cu tratatele UE, aviz solicitat de Parlament în ianuarie.
Recomandate
Reacția coordonată a UE și NATO ridică miza de securitate după ce Germania a acuzat oficial Rusia pentru incidentul cu dronă de pe aeroportul din Leipzig, iar următorii pași urmează să fie discutați de miniștrii de Externe ai Uniunii, potrivit Biziday . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că „dovezile sunt clare” și a salutat măsurile anunțate de Berlin, adăugând că Alianța „va continua să își consolideze capacitatea de a descuraja și apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări – inclusiv a acțiunilor maligne precum cele observate la Leipzig și în alte părți ale Alianței”. UE: solidaritate cu Germania și mesaj de „răspuns clar” la atacuri hibride Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a afirmat că a discutat cu cancelarul Merz despre „atacul hibrid” de la Leipzig și a transmis că UE este „pe deplin solidară cu Germania”. Ea a susținut că guvernul german „a luat măsuri ferme” și că „atacurile hibride nu vor trece fără un răspuns clar”, acuzând Rusia că încearcă să semene „neîncredere și frică” în societățile europene. În același mesaj, a reiterat sprijinul pentru Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”. Președintele Consiliului European, António Costa, a condamnat „în termenii cei mai duri” tentativa de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig și a cerut Rusiei să oprească războiul de agresiune împotriva Ucrainei, subliniind, la rândul său, solidaritatea UE cu Germania. Următorii pași: discuții la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE Ministrul polonez de Externe a susținut poziția Germaniei și a indicat că miniștrii de Externe ai UE vor discuta „următorii pași” la reuniunea lor din Irlanda, programată marți și miercuri. În același context, Donald Tusk a spus că Rusia „nu va câștiga acest război”. Separat, viceprim-ministrul și ministrul de Externe al Ungariei, Anita Orbán, a declarat că Budapesta este „profund îngrijorată” de creșterea „numărului și intensității” activităților hibride rusești pe teritoriul european. Mesajele statelor: avertismente către Moscova și sprijin pentru Berlin Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a avertizat că Rusia încearcă să intimideze și să submineze sprijinul pentru Ucraina, dar „nu va reuși”, afirmând solidaritatea deplină cu Germania. Și alți lideri europeni au transmis mesaje similare: președintele Lituaniei a vorbit despre „deplină solidaritate”, iar oficiali suedezi au spus că „suntem uniți” și vor continua să apere „aliatul și vecinul” lor. Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a susținut acțiunile Germaniei și a legat direct incidentul de securitatea colectivă: „Securitatea aliaților noștri este securitatea noastră, a tuturor”. Informațiile sunt relatate de Biziday, care citează The Guardian . [...]
Uniunea Europeană transmite că prezența Rusiei la reuniuni precum G20 nu trebuie tratată ca o revenire la „business as usual” , iar mesajul are implicații directe pentru direcția sancțiunilor și a fluxurilor financiare către Ucraina, potrivit G4Media . Reacția vine după ce ministrul rus de finanțe, Anton Siluanov , a fost prezent la reuniunea miniștrilor de finanțe din G20 organizată de SUA, la Asheville (Carolina de Nord). Comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis , a spus că „nu este momentul de a normaliza Rusia sau prezența Rusiei la acest tip de reuniuni”, calificând participarea ministrului rus drept nepotrivită în contextul războiului declanșat de Moscova împotriva Ucrainei. Declarațiile au fost făcute înainte de reluarea discuțiilor din ultima zi a reuniunii G20. Semnal de reglementare: fără relaxare politică, deci fără relaxare economică Din perspectiva UE, mesajul urmărește să evite ca participarea Rusiei la forumuri internaționale să fie interpretată ca un pas spre normalizare, ceea ce ar putea alimenta presiuni pentru diminuarea izolării economice și diplomatice a Moscovei. Dombrovskis a invocat dificultatea de a discuta „subiecte sensibile” cu reprezentanți ai unor regimuri care „poartă un război și ucid în fiecare zi civili”. Ce s-a întâmplat la G20 și de ce contează Ziua de luni a reuniunii a fost marcată de apariția „surprinzătoare” a lui Anton Siluanov, care s-a așezat la masa discuțiilor alături de delegațiile participante. În acest context, el a putut discuta direct cu secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, gazda reuniunii, într-un moment în care președintele SUA, Donald Trump, ar fi încercat o apropiere de Moscova de la revenirea la Casa Albă, fapt care a iritat Bruxellesul. UE a obținut însă excluderea lui Siluanov de la fotografia de familie, un gest cu valoare simbolică, menit să limiteze semnalele publice de reintegrare. Următorul pas: presiuni pentru mai mult sprijin financiar pentru Ucraina În aceeași conferință de presă, Dombrovskis a spus că a făcut „presiuni” asupra miniștrilor de finanțe pentru a-și spori ajutorul financiar pentru Ucraina. Materialul nu oferă detalii despre sume, instrumente sau termene, astfel că rămâne neclar ce angajamente concrete ar putea rezulta din discuțiile din G20. [...]
UE pune pe masă finanțarea Ucrainei și posibile noi sancțiuni , într-o reuniune care poate influența atât fluxurile de bani către Kiev, cât și cadrul de sancțiuni cu impact direct asupra piețelor europene, potrivit Agerpres . Miniștrii de externe și ai apărării din Uniunea Europeană se întâlnesc marți la Wicklow , la sud de Dublin, pentru discuții despre Ucraina și Orientul Mijlociu. O parte dintre oficiali au participat deja luni seara la o cină, iar pe agenda discuțiilor figurează implementarea împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei și continuarea sprijinului pentru forțele ucrainene care se opun Rusiei. Un alt subiect anticipat este cooperarea dintre industriile de apărare din Ucraina și Uniune. Miza financiară: împrumutul UE și activele rusești blocate Șefii diplomațiilor sunt așteptați la Wicklow abia marți seara, urmând ca miercuri să discute despre susținerea Ucrainei pe viitor. În contextul în care necesitățile financiare ale Kievului sunt în creștere, sunt probabile discuții despre soarta activelor de 210 miliarde de euro ale băncii centrale a Rusiei, blocate în UE în cadrul sancțiunilor împotriva Moscovei. Pe lângă acest dosar, miniștrii de externe vor avea în vedere și alte sancțiuni, fără ca materialul să detalieze măsuri concrete sau un calendar de decizie. Apărare și Orientul Mijlociu: spațiul, Libanul și securitatea maritimă Pentru miniștrii apărării, dialogul vizează și importanța tot mai mare a spațiului în apărarea modernă, precum și situația din Orientul Mijlociu, cu accent pe Liban și securitatea maritimă. În privința Orientului Mijlociu, discuțiile urmează să includă atât situația generală din regiune, cât și criza umanitară din Fâșia Gaza și eventualitatea unor sancțiuni împotriva Israelului pentru tratamentul aplicat palestinienilor. Materialul nu precizează dacă se așteaptă concluzii sau decizii la finalul reuniunii. [...]
Norvegia a pus sub sechestru o navă rusească pentru a garanta o creanță de 4,22 miliarde de dolari (aprox. 19,4 miliarde lei) , într-un demers cerut de compania energetică de stat ucraineană Naftogaz și legat de despăgubiri stabilite prin arbitraj pentru active confiscate în Crimeea, potrivit Agerpres . Măsura vizează nava rusă de croazieră „Professor Molchanov”, sechestrată în Arhipelagul Svalbard (Arctica). Naftogaz a anunțat că sechestrul urmărește punerea în aplicare a unei decizii de arbitraj care obligă Rusia să plătească aproximativ 4,22 miliarde de dolari către companie, pentru „confiscarea ilegală” de active la momentul anexării Peninsulei Crimeea, în 2014. Decizie judecătorească în Norvegia, cu rol de garanție Sechestrul a fost ordonat la 31 august 2026 de o instanță norvegiană, pentru a garanta plata datoriei, precum și a dobânzilor și cheltuielilor aferente, se arată în comunicatul Naftogaz citat de Agerpres. Potrivit site-ului de monitorizare a navelor VesselFinder, „Professor Molchanov” se află la ancoră în Barentsburg, un oraș minier din Svalbard. Confirmare din partea poliției din Svalbard Poliția din Svalbard a confirmat sechestrul pentru cotidianul Aftenposten. Coordonatorul forțelor de ordine din arhipelag, Hakon Finstad, a declarat: „Poliția din Svalbard a primit o ordonanță de la tribunalul districtual din Nord-Troms și Senja pentru a proceda la sechestrul asigurător al navei «Professor Molchanov». Poliția din Svalbard a procedat astăzi la sechestrarea navei în Barentsburg.” Ce urmărește Naftogaz Directorul general interimar al Naftogaz, Sergii Fedorenko, a calificat măsura drept un pas în direcția recuperării despăgubirilor și a indicat că grupul va continua identificarea de active rusești în alte jurisdicții până la plata integrală a sumelor acordate prin arbitraj. [...]
Escaladarea atacurilor cu drone în Marea Neagră împinge navele comerciale spre soluții improvizate de protecție , de la plase metalice la recipiente cu apă și anvelope, pe una dintre cele mai aglomerate rute maritime din lume, potrivit Recorder . Petroliere și nave de marfă care tranzitează strâmtoarea Bosforului au fost surprinse echipate cu astfel de „blindaje” ad-hoc, pe fondul atacurilor tot mai frecvente cu drone rusești și ucrainene în Marea Neagră, conform experților în securitate și imaginilor video obținute de Reuters și preluate de publicație. Măsuri de avarie pentru un risc în creștere Un exemplu invocat este nava de marfă „Omskii-107”, sub pavilion rusesc, abandonată și cu puntea de comandă arsă complet, care a plutit în derivă din apele rusești până la o plajă din nordul Istanbulului, la est de Bosfor. În acest context, unele nave au început să-și adapteze fizic structura pentru a reduce efectele unui posibil impact: petrolierul „Caruzo” (pavilion Sierra Leone) a trecut pe 11 august cu recipiente cu apă atârnate în jurul pupa, aparent pentru a amortiza un atac și a proteja sala motoarelor; petrolierul „Khrizopraz” (pavilion rus) a tranzitat pe 27 august cu anvelope atârnate de-a lungul corpului navei; două petroliere, „Brisk” și „Integrator”, au fost văzute luna trecută cu plase de protecție de tip „cope cages” (structuri tip grilaj/plasă menite să oprească sau să detoneze prematur drone explozive înainte de a lovi suprastructura). Cât ajută improvizațiile și unde se opresc Corey Ranslem, director executiv al grupului de securitate maritimă Dryad Global, spune că amploarea atacurilor asupra navelor comerciale și infrastructurii portuare „a crescut brusc” și ar putea crește în continuare. „Aceste dispozitive pot fi eficiente împotriva unor tipuri mai mici de drone, dar în cazul dronelor militare mai mari, ele s-ar putea să nu fie la fel de eficiente sau, în unele cazuri, deloc eficiente.” Alți specialiști maritimi citați pun sub semnul întrebării capacitatea acestor măsuri de a opri drone navale rapide, controlate de la distanță, sau aeronave de atac cu încărcături explozive mari. Efecte în lanț: nave avariate, presiune diplomatică și blocaj pe cereale Publicația notează că mai multe nave, inclusiv vrachierul „Great Ocean” (pavilion liberian), au ajuns în ultimele săptămâni la Bosfor cu avarii grave, escortate de ambarcațiuni ale pazei de coastă. Turcia – ale cărei nave comerciale au fost ținta repetată a dronelor în Marea Neagră – l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei la Ankara după atacuri asupra a două nave în apropierea portului rus Tuapse; din partea Ucrainei nu a existat niciun comentariu, potrivit materialului. Pe fondul deteriorării securității maritime, președintele Turciei, Tayyip Erdogan, a spus că atacurile din Marea Neagră au reînnoit criza globală a cerealelor, mai ales în Africa, și a cerut o soluție urgentă. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că Ankara a pregătit un plan pentru restabilirea tranzitului în siguranță al cerealelor și îl discută cu Rusia și Ucraina, însă Rusia a transmis că nu vede motive pentru reluarea acordului privind cerealele din Marea Neagră. Acordul mediat de Turcia în iulie 2022 a permis exportul în siguranță a aproape 33 de milioane de tone de cereale ucrainene, dar Rusia s-a retras în 2023, invocând obstacole la exporturile sale de alimente și îngrășăminte. Ranslem apreciază că situația este acum mai instabilă, iar o rezolvare ar necesita „măsuri mai ample în direcția păcii”. [...]
Prăbușirea rialului împinge Iranul spre o economie „cu două viteze”, cu un curs liber de peste două ori mai mare decât cel oficial , iar diferența se vede direct în costurile importurilor și în puterea de cumpărare, potrivit Antena 3 . Pe piața liberă din Teheran, dolarul american a depășit pragul de 2,1 milioane de riali, iar euro a urcat la 2,55 milioane de riali. În paralel, aurul s-a scumpit puternic. Rialul a pierdut aproximativ 60% din valoare față de dolar de la începutul anului iranian, în martie, când un dolar se tranzacționa la circa 1,35 milioane de riali, conform Euronews, citată de Antena 3. De ce contează: cursul liber se îndepărtează accelerat de cursul oficial Iranul operează cu două cursuri de schimb: unul oficial, stabilit de Banca Centrală, folosit pentru tranzacțiile statului și importurile subvenționate de produse esențiale, și unul de piață liberă, relevant pentru populație și companii. Diferența dintre cele două s-a mărit puternic de la începutul războiului, iar în prezent cursul de pe piața liberă este de peste două ori mai mare decât cel oficial. În acest context, și alte repere valutare au atins maxime: lira sterlină a ajuns la 2,976 milioane de riali, iar dirhamul din Emiratele Arabe Unite (utilizat ca reper regional pentru rial) a trecut pentru prima dată de 600.000 de riali. Presiune pe importuri și pe economiile populației Deprecierea monedei se reflectă în prețurile plătite de populație: scăderea rialului a scumpit produsele importate, materiile prime și costurile cu energia, pe fondul unei inflații ridicate care exista și înainte de război. Ca reacție, aurul și valutele puternice au devenit principalele opțiuni de protejare a economiilor pentru cei care își permit. Un gram de aur de 18 carate a depășit 225,7 milioane de riali, iar moneda de aur Imami a ajuns la 2,26 miliarde de riali. Ce alimentează deprecierea și ce răspuns anunță autoritățile Antena 3 notează că deprecierea s-a accelerat după ce Statele Unite au impus, în iulie, o blocadă navală asupra porturilor Iranului, după destrămarea unui armistițiu de scurtă durată. Presiunea a crescut și pe fondul înăspririi măsurilor economice: Trezoreria SUA ar fi blocat accesul Iranului la mai multe bănci regionale, afectând obținerea de valută și plățile pentru importuri, iar blocada navală ar fi restricționat rutele comerciale și ar fi redus veniturile din exporturile de petrol. Guvernatorul Băncii Centrale, Abdolnaser Hemmati , a anunțat că instituția este pregătită să introducă două miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) pe piața valutară pentru a încerca stabilizarea rialului și a pus deprecierea recentă mai ales pe seama „factorilor psihologici”. „Agitația creată pe piața valutară se va calma, iar creșterea recentă a cursului de schimb este determinată mai mult de factori psihologici decât de factori economici reali”, a spus Hemmati. El a recunoscut însă presiunea inflației asupra populației și a susținut că banca a ținut sub control accelerarea inflației prin instrumente monetare și prudențiale. Totodată, a respins afirmațiile Washingtonului potrivit cărora Teheranul nu ar mai avea acces la rezervele sale și a afirmat că, din martie, ar fi fost alocate peste 18 miliarde de dolari (aprox. 82,8 miliarde lei) pentru importuri de produse esențiale, fără a oferi detalii suplimentare care să susțină cifra. Context: rial vs. toman și o reformă rămasă nefinalizată Deși moneda oficială este rialul, în viața de zi cu zi iranienii folosesc tomanul, echivalent cu 10 riali, iar prețurile sunt afișate aproape întotdeauna în tomani. La cursul de pe piața liberă menționat în material, dolarul era la aproximativ 220.000 de tomani. Guvernul iranian anunțase încă din 2020 intenția de a înlocui oficial rialul cu tomanul și de a elimina patru zerouri din moneda națională, însă reforma nu a fost implementată complet până acum. [...]
