Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își normalizează relația cu talibanii pentru a-și securiza flancul sudic și a-și extinde influența regională, chiar cu prețul unei răsturnări simbolice față de războiul sovietic din Afganistan, potrivit unei analize publicate de Digi24, care citează The Times.
Miza imediată este una de securitate și control al riscurilor: Kremlinul pariază că talibanii pot ține în frâu grupări jihadiste considerate mai periculoase pentru Rusia, în special în Asia Centrală și în comunitățile de diasporă din Federația Rusă. În paralel, apropierea deschide spațiu pentru cooperare militară și pentru creșterea schimburilor comerciale cu Afganistanul, într-un context în care Moscova caută pârghii suplimentare în regiune.
Analiza notează că Rusia a desemnat talibanii drept organizație teroristă în 2003, însă acest statut a fost eliminat anul trecut, iar Moscova a devenit prima țară care recunoaște Emiratul Islamic al Afganistanului (numele folosit de regimul taliban după revenirea la putere în 2021).
Schimbarea nu ar fi fost, însă, bruscă: Vladimir Putin a vorbit încă din 2024 despre talibani ca despre un „aliat” în lupta împotriva terorismului, iar contactele s-au intensificat treptat în anii anteriori. Luna trecută, Moscova și Kabulul și-au consolidat legăturile prin semnarea unui acord „militar-tehnic”, conform textului.
Un element central al raționamentului rusesc, potrivit analiștilor citați, este că talibanii pot limita activitatea unor rețele jihadiste transnaționale. Dr. Antonio Giustozzi, cercetător senior la think tank-ul Rusi, descrie dezbateri interne la Moscova între zona de informații, mai prudentă, și Ministerul de Externe, mai favorabil deschiderii.
Giustozzi susține că talibanii au depus eforturi pentru a neutraliza sau restrânge grupuri asociate al-Qaeda și că au acționat și împotriva Stat Islamic – Provincia Khorasan (IS-KP), menționată în analiză ca fiind implicată în recrutări în fostele state sovietice din Asia Centrală și ca responsabilă pentru atacul de la Crocus City Hall din 2024, soldat cu 151 de morți (inclusiv persoane decedate ulterior).
Recunoașterea regimului taliban a provocat reacții negative în rândul unor figuri ale opoziției afgane din exil. Fawzia Koofi, fost parlamentar afgan stabilit în Marea Britanie, este citată criticând normalizarea relațiilor cu talibanii, pe motiv că ar legitima „impunitatea”. De asemenea, Rețeaua de participare politică a femeilor afgane condamnă susținerea unui regim descris ca „autoritar” și „anti-femei”.
Pe lângă securitate, analiza indică o dimensiune economică în creștere: comerțul dintre Rusia și Afganistan este prezentat ca fiind în expansiune. Sunt menționate produse pe care Afganistanul le-ar putea furniza Rusiei (inclusiv stafide, pietre prețioase, cola, cromit, plante medicinale și rodii), iar pentru talibani ar exista oportunități de a obține importuri mai ieftine de petrol și grâu rusesc.
În același timp, Afganistanul ar putea urmări achiziția de sisteme de apărare aeriană din Rusia, pe fondul tensiunilor cu Pakistanul, deși analiza sugerează că Moscova ar putea evita să-și deterioreze relațiile cu Islamabadul.
Materialul plasează apropierea într-un arc istoric mai larg: de la „Marele Joc” pentru influență în secolul al XIX-lea, la invazia sovietică din 1979 și retragerea URSS după un deceniu de război cu mujahedinii, dintre care o parte au ajuns ulterior să formeze talibanii.
În final, analiza sugerează că talibanii încearcă să obțină avantaje din „echilibrarea” marilor puteri concurente, într-un joc geopolitic în care resursele lor sunt limitate, dar capacitatea de a negocia recunoaștere și beneficii rămâne relevantă.
Recomandate
Rusia a decis deportarea rapidă a 24 de filipinezi reținuți fără acuzații , după o intervenție directă la nivel prezidențial, potrivit Mediafax . Cazul arată cum dosarele de imigrație pot fi deblocate prin canal diplomatic, într-un context regional sensibil, în care Filipine este aliat-cheie al SUA în Asia. Cei 24 de filipinezi au fost reținuți „timp de luni de zile” într-un oraș siberian, fără acuzații, iar autoritățile de la Manila spun că eliberarea a venit la scurt timp după ce președintele Ferdinand Marcos Jr. și-a exprimat îngrijorarea într-o discuție cu Vladimir Putin , la Kazan. Potrivit Departamentului de Afaceri Externe din Manila, oamenii urmau să ajungă duminică dimineața la Manila cu două zboruri, primul grup fiind întâmpinat de secretarul filipinez de externe, Theresa Lazaro, care l-a însoțit pe Marcos la discuțiile cu Putin. Informațiile sunt atribuite de Mediafax agenției AP. Ce se știe despre motivul reținerii Marcos a declarat că filipinezii erau reținuți de aproximativ nouă luni în Irkutsk, în sud-estul Siberiei, fără ca Filipine să aibă informații suplimentare despre starea lor. Oficialii filipinezi au invocat rapoarte potrivit cărora aceștia ar fi putut: să fie victime ale recrutării ilegale; să fi fost reținuți din cauza unor posibile încălcări ale legilor ruse privind imigrația. Putin i-ar fi spus lui Marcos că nu era la curent cu situația, dar a promis că o va verifica. Ulterior, delegația filipineză a fost notificată că persoanele vor fi deportate imediat înapoi la Manila. Context diplomatic: ASEAN , Rusia și votul la ONU Întâlnirea Marcos–Putin a avut loc în marja summitului de la Kazan, organizat cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a relațiilor diplomatice dintre ASEAN și Rusia. Marcos deține în prezent președinția rotativă a ASEAN, bloc descris în material ca având 11 națiuni. În același timp, Filipine este menționată ca aliat-cheie al Statelor Unite în Asia, prin tratat, și ca stat care s-a numărat printre membrii ASEAN ce au votat pentru o rezoluție a Adunării Generale a ONU care condamnă invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia din 2022. Potrivit ambasadorului Filipinelor la Moscova, Igor Bailen, aproximativ 15.000 de filipinezi trăiesc și muncesc în Rusia. [...]
Un istoric german susține că miza Kremlinului în Ucraina este și economică, nu doar militară , iar controlul asupra resurselor și industriei ucrainene rămâne un element-cheie în logica imperială a Moscovei, potrivit Bild . Martin Schulze Wessel , profesor la Universitatea din München și specialist în Europa de Est, afirmă într-un podcast al publicației că Ucraina a fost tratată istoric de puterile de la Moscova ca „existențial” importantă, inclusiv din motive demografice și de echilibru intern în fosta Uniune Sovietică. În interpretarea sa, această logică se regăsește și în motivația actuală a lui Vladimir Putin. De ce contează: resursele și industria, parte din „miza” strategică Schulze Wessel explică faptul că Ucraina era considerată indispensabilă pentru URSS și pentru că dispunea de resurse naturale majore. În relatarea sa, Moscova avea nevoie de: „cel mai mare bazin carbonifer” al Uniunii Sovietice; „un important bazin de minereu de fier”; o bază fără de care planurile de industrializare ar fi fost „greu de imaginat”. Această dimensiune economică este prezentată ca parte a unui tipar istoric de subordonare a Ucrainei, dincolo de argumentele strict militare. Context istoric invocat: Stalin și Hitler, aceeași țintă, alte metode Istoricul amintește că și Iosif Stalin, și Adolf Hitler au urmărit controlul asupra Ucrainei. În cazul lui Stalin, Schulze Wessel spune că o foamete provocată de om, cunoscută drept „ Holodomor ”, a dus la moartea a milioane de ucraineni în anii 1930, cu obiectivul de a „distruge Ucraina” și de a-i frânge voința națională. Despre Hitler, istoricul afirmă că, înaintea atacului Germaniei asupra URSS în iunie 1941, liderul nazist ar fi susținut că Germania „trebuie să aibă Ucraina” pentru a evita foametea, ceea ce arată, în această interpretare, o abordare de „stăpânire și exploatare” a unei regiuni agricole bogate. „Obsesia” lui Putin: Ucraina ca test de identitate și model alternativ Pentru perioada recentă, Schulze Wessel plasează începutul campaniei lui Putin împotriva Ucrainei în 2014 și susține că liderul rus are o „obsesie” legată de Ucraina, pe care o ridică la nivelul unei „chestiuni de a fi sau a nu fi” pentru imperiul și națiunea rusă. În această cheie, Putin ar vedea o Ucraină independentă, democratică și prosperă economic drept un risc politic intern: un posibil „model alternativ” pe care rușii l-ar putea compara cu propria lor realitate. Istoricul spune că, deși Putin urmărește extinderea influenței ruse și în alte direcții (precum Asia Centrală sau sud-estul Europei), Ucraina ar avea un statut aparte în această strategie. [...]
Atacul cu drone asupra unei rafinării din Tiumen arată că infrastructura petrolieră a Rusiei rămâne expusă chiar și la mii de kilometri de front , un risc cu potențial de perturbare operațională în lanțul de producție și rafinare, potrivit G4Media . Ucraina a lansat sâmbătă un atac cu drone asupra regiunii siberiene Tiumen, la aproximativ 2.000 de kilometri de graniță, au transmis autoritățile locale ruse, informație preluată de Agerpres din agențiile EFE și dpa. Guvernatorul regional Alexander Moor a susținut că atacul asupra rafinăriei din Tiumen „a fost respins”, iar serviciile de urgență intervin în zona unde au căzut fragmente din dronele doborâte. Oficialul rus a mai afirmat că, potrivit datelor preliminare, nu au existat răniți în rândul lucrătorilor, însă angajații au fost evacuați preventiv. Ce indică incidentul pentru sectorul energetic Dincolo de bilanțul imediat, episodul subliniază presiunea constantă asupra infrastructurii energetice ruse, rafinăriile fiind descrise ca ținte „predilecte” ale atacurilor ucrainene, în cadrul unei tactici de război asimetric. În același context, sursa notează că drone ucrainene au reușit în această săptămână să lovească inclusiv o rafinărie la Moscova, unde au izbucnit incendii masive. Reacția autorităților ruse și limitările de informație Potrivit materialului, canalele rusești de pe Telegram nu au publicat imagini ale atacului, pe fondul interdicției de a posta pe rețelele sociale urmările loviturilor cu drone ucrainene. Autoritățile ruse au emis și o alertă de risc de atacuri cu drone în regiunile învecinate Kurgan, Celiabinsk și Sverdlovsk. Totodată, ele au susținut că sâmbătă, între orele 7:00 și 14:00, au fost doborâte 57 de drone ucrainene, după ce în noaptea precedentă ar fi fost doborâte încă 287 de drone lansate asupra unor ținte din diferite regiuni ale Rusiei. Aceste cifre nu pot fi verificate independent din informațiile prezentate în articol. [...]
Avertismentul lui Zelenski indică un risc imediat de întreruperi operaționale în Ucraina , pe fondul pregătirilor Rusiei pentru „un nou atac de amploare”, potrivit Mediafax . În mesajul său video de sâmbătă seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut populației să fie atentă la alertele de raid aerian „în această seară și în următoarele ore”, afirmând că Rusia s-a pregătit pentru un atac masiv și îndemnând oamenii să se protejeze. „În această seară și în următoarele ore, trebuie să fim deosebit de atenți la alertele de raid aerian. Rușii s-au pregătit pentru un nou atac de amploare. Vă rog, aveți grijă de voi.” Contextul: escaladare după atacuri cu drone asupra Moscovei Potrivit Kyiv Independent (citat de Mediafax), avertismentul vine la câteva zile după ce Ucraina a lansat două atacuri cu drone împotriva Moscovei într-o singură săptămână, iar Kremlinul a promis represalii. În urma acestor atacuri, o rafinărie de petrol din Moscova a fost avariată, ceea ce ar fi agravat criza de combustibil la nivel național, conform aceleiași surse. Zelenski a mai spus că atacul asupra Moscovei a fost un „răspuns just” la atacurile rusești recente, care ar fi provocat pagube pe scară largă la situri culturale și istorice, inclusiv la Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Lavra Kiev-Pecerska , sit UNESCO. Semnalul operațional: ținte legate de capacitatea de luptă În același context, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a amenințat pe 18 iunie cu noi atacuri asupra „țintelor de care depinde direct eficacitatea combativă a forțelor armate ucrainene”, potrivit informațiilor redate de Mediafax. [...]
Ucraina a lovit podul peste strâmtoarea Henicesk, o rută-cheie de aprovizionare pentru trupele ruse din sud , într-o serie de atacuri menite să degradeze logistica și capacitățile operaționale ale Rusiei, potrivit Kyiv Post . Lovitura a vizat un pod rutier din regiunea Herson, pe care armata ucraineană îl descrie drept un coridor folosit de forțele ruse pentru transportul de materiale militare între Peninsula Crimeea ocupată și dispozitivele rusești din sudul Ucrainei. Atacurile au avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, conform comunicărilor militare citate de publicație. În paralel, forțele ucrainene au raportat că au lovit un sistem rusesc de apărare antiaeriană Pantsir-S în regiunea Zaporijjea, în apropierea localității Dolînske, precum și mai multe puncte de comandă pentru drone (UAV) în trei locații diferite: lângă Soledar (Donețk), Hrozove (Zaporijjea) și Terebreno (regiunea Belgorod, pe teritoriul Rusiei). Incendii raportate în Crimeea, inclusiv la infrastructură energetică și de transport Atacurile asupra logisticii și punctelor de comandă au coincis cu relatări despre mai multe atacuri cu drone asupra unor ținte din Crimeea ocupată, sâmbătă dimineață. Potrivit aceleiași surse, au fost semnalate incendii la mai multe obiective din energie și transport. Datele satelitare ar fi indicat două incendii separate la centrala termoelectrică Tavriyska, lângă Strohonivka, în districtul Simferopol. Facilitatea are o capacitate de 470 MW și a fost pusă în funcțiune în 2019, conform articolului. Au mai fost înregistrate incendii la depozite de petrol și gaze la nord-vest de Bahcisarai, operate de „TES”, companie care administrează o rețea mare de benzinării în peninsulă. De asemenea, au fost raportate incendii la două stații de distribuție a gazelor din apropierea satelor Juravlivka și Lokhivka, după explozii semnalate în acele zone. Ce urmărește Ucraina prin aceste lovituri Din informațiile prezentate, țintele indică o strategie de presiune asupra lanțurilor de aprovizionare și a coordonării operaționale rusești: întreruperea rutelor de transport între Crimeea ocupată și sudul Ucrainei (podul peste strâmtoarea Henicesk); reducerea protecției antiaeriene locale (lovirea Pantsir-S); afectarea controlului și coordonării dronelor (puncte de comandă UAV). Publicația notează și că sateliții au detectat un incendiu în vecinătatea podului Henicesk, pe fâșia Arabat, într-o zonă unde autoritățile de ocupație ar fi construit anterior o traversare pe pontoane după lovituri anterioare asupra podurilor permanente. Separat, a fost raportat un incendiu la intrarea feroviară către uzina Crimean Titan din Armiansk, iar localnici ar fi auzit explozii și focuri de armă în jurul miezului nopții. Pe parcursul nopții, au existat relatări despre explozii și activarea apărării antiaeriene ruse în Simferopol, Perevalne, Sevastopol și districtul Krasnoperekopsk. [...]
Vizita anunțată a lui Recep Tayyip Erdogan la București ar urma să aducă o ședință comună de guverne și un forum de afaceri, un format care poate accelera proiecte economice bilaterale , potrivit HotNews . Președintele Nicușor Dan a spus, sâmbătă, la Istanbul, că vizita este așteptată „cel mai probabil în acest an”. În declarația de presă, Nicușor Dan a indicat că, odată cu vizita liderului turc, ar urma să aibă loc și o reuniune comună a celor două guverne. „Aşteptăm o vizită a preşedintelui turc la Bucureşti, în acest an, foarte probabil. În momentul în care ea va avea loc, va avea loc şi o şedinţă comună de guverne.” Miza economică: forum de afaceri pentru „dinamizarea” relațiilor Președintele a mai spus că România își dorește organizarea unui forum de afaceri cu acest prilej, legând explicit inițiativa de obiectivul de a intensifica relațiile economice româno-turce. „Ne dorim foarte mult, tocmai în perspectiva dinamizării relaţiilor economice, să avem cu acel prilej un mare forum de afaceri.” Context: întâlnirea de la Istanbul și componenta de apărare Anunțul a fost făcut la Istanbul, unde Nicușor Dan a participat alături de Recep Tayyip Erdogan la ceremonia de acordare a pavilionului navei din clasa HISAR „Contraamiral August Roman”, navă cumpărată de Ministerul Apărării Naționale pentru Forțele Navale Române. Conform informațiilor din articol, corveta ușoară a fost achiziționată în decembrie 2025 pentru 223 milioane de euro (aprox. 1,1 miliarde lei) și este prezentată ca prima navă nouă de mari dimensiuni intrată în dotarea forțelor române în ultimii peste 30 de ani. Pentru detalii de context, HotNews a publicat materiale separate despre participarea lui Nicușor Dan la Istanbul, despre achiziție și despre intrarea navei în serviciu: HotNews , HotNews , HotNews . Deocamdată, data exactă a vizitei și agenda concretă a ședinței comune de guverne nu au fost detaliate în declarațiile citate. [...]
