Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își normalizează relația cu talibanii pentru a-și securiza flancul sudic și a-și extinde influența regională, chiar cu prețul unei răsturnări simbolice față de războiul sovietic din Afganistan, potrivit unei analize publicate de Digi24, care citează The Times.
Miza imediată este una de securitate și control al riscurilor: Kremlinul pariază că talibanii pot ține în frâu grupări jihadiste considerate mai periculoase pentru Rusia, în special în Asia Centrală și în comunitățile de diasporă din Federația Rusă. În paralel, apropierea deschide spațiu pentru cooperare militară și pentru creșterea schimburilor comerciale cu Afganistanul, într-un context în care Moscova caută pârghii suplimentare în regiune.
Analiza notează că Rusia a desemnat talibanii drept organizație teroristă în 2003, însă acest statut a fost eliminat anul trecut, iar Moscova a devenit prima țară care recunoaște Emiratul Islamic al Afganistanului (numele folosit de regimul taliban după revenirea la putere în 2021).
Schimbarea nu ar fi fost, însă, bruscă: Vladimir Putin a vorbit încă din 2024 despre talibani ca despre un „aliat” în lupta împotriva terorismului, iar contactele s-au intensificat treptat în anii anteriori. Luna trecută, Moscova și Kabulul și-au consolidat legăturile prin semnarea unui acord „militar-tehnic”, conform textului.
Un element central al raționamentului rusesc, potrivit analiștilor citați, este că talibanii pot limita activitatea unor rețele jihadiste transnaționale. Dr. Antonio Giustozzi, cercetător senior la think tank-ul Rusi, descrie dezbateri interne la Moscova între zona de informații, mai prudentă, și Ministerul de Externe, mai favorabil deschiderii.
Giustozzi susține că talibanii au depus eforturi pentru a neutraliza sau restrânge grupuri asociate al-Qaeda și că au acționat și împotriva Stat Islamic – Provincia Khorasan (IS-KP), menționată în analiză ca fiind implicată în recrutări în fostele state sovietice din Asia Centrală și ca responsabilă pentru atacul de la Crocus City Hall din 2024, soldat cu 151 de morți (inclusiv persoane decedate ulterior).
Recunoașterea regimului taliban a provocat reacții negative în rândul unor figuri ale opoziției afgane din exil. Fawzia Koofi, fost parlamentar afgan stabilit în Marea Britanie, este citată criticând normalizarea relațiilor cu talibanii, pe motiv că ar legitima „impunitatea”. De asemenea, Rețeaua de participare politică a femeilor afgane condamnă susținerea unui regim descris ca „autoritar” și „anti-femei”.
Pe lângă securitate, analiza indică o dimensiune economică în creștere: comerțul dintre Rusia și Afganistan este prezentat ca fiind în expansiune. Sunt menționate produse pe care Afganistanul le-ar putea furniza Rusiei (inclusiv stafide, pietre prețioase, cola, cromit, plante medicinale și rodii), iar pentru talibani ar exista oportunități de a obține importuri mai ieftine de petrol și grâu rusesc.
În același timp, Afganistanul ar putea urmări achiziția de sisteme de apărare aeriană din Rusia, pe fondul tensiunilor cu Pakistanul, deși analiza sugerează că Moscova ar putea evita să-și deterioreze relațiile cu Islamabadul.
Materialul plasează apropierea într-un arc istoric mai larg: de la „Marele Joc” pentru influență în secolul al XIX-lea, la invazia sovietică din 1979 și retragerea URSS după un deceniu de război cu mujahedinii, dintre care o parte au ajuns ulterior să formeze talibanii.
În final, analiza sugerează că talibanii încearcă să obțină avantaje din „echilibrarea” marilor puteri concurente, într-un joc geopolitic în care resursele lor sunt limitate, dar capacitatea de a negocia recunoaștere și beneficii rămâne relevantă.
Recomandate
Volodimir Zelenski acuză SUA că ezită să sprijine militar Ucraina, în timp ce discută cu Rusia proiecte economice , într-o escaladare publică a tensiunilor care poate influența atât pachetul de ajutor, cât și direcția sancțiunilor, potrivit HotNews . Declarațiile vin după un atac rusesc asupra a două autobuze civile din Kramatorsk, în care au murit cel puțin 30 de persoane, conform autorităților ucrainene. Zelenski a mai spus că, în ultimele două zile, loviturile rusești au ucis 68 de persoane și au rănit alte 215. Într-o discuție cu jurnaliștii la Prilukî, unde 22 de persoane au fost ucise miercuri într-un atac aerian asupra unui bloc de locuințe, președintele ucrainean a cerut Statelor Unite să extindă accesul Ucrainei la serviciul de sateliți Starlink, pentru a ajuta la țintirea lansatoarelor rusești de rachete balistice. „Deschideți Starlink pentru Ucraina. L-ați deschis când ați răspuns Iranului… Am spus foarte deschis – dați-ni-l, ajutați-ne să ne apărăm cerul și să dominăm acolo. Și atunci Putin se va așeza la masa negocierilor.” Miza: sprijin militar vs. negocieri economice cu Rusia Zelenski a părut să răspundă direct afirmațiilor secretarului de Stat al SUA, Marco Rubio , care spusese că războiul a intrat „într-un impas strategic” periculos (contextul declarațiilor este prezentat într-un material separat HotNews ). „Deci unde este adevărul aici, unde este onestitatea? Unde este impasul? (…) Asta se numește lipsă de voință.” El a susținut că Washingtonul nu poate, simultan, să negocieze cu Rusia „viitoare proiecte economice” și să invoce un „impas diplomatic” în privința războiului. În acest context, Reuters relatează că oficiali ruși și americani de rang înalt, inclusiv trimisul special al SUA Jared Kushner, au purtat discuții despre atragerea unui investitor american în afacerea Nord Stream , conductele care livrau gaze rusești Germaniei înainte de invazia Ucrainei. Ce urmează Zelenski a anunțat că negociatorii ucraineni vor fi vineri și sâmbătă în SUA pentru discuții. Totodată, el l-a îndemnat pe președintele american Donald Trump să crească presiunea sancțiunilor asupra Rusiei. [...]
Rusia și-a intensificat loviturile asupra podurilor peste Nipru, o țintire care poate afecta direct logistica Ucrainei, chiar dacă distrugerea completă a acestor traversări este „extrem de dificilă” , potrivit Meduza , care discută subiectul într-un episod cu analistul militar Dmitri Kuzneț. Atacurile vizează inclusiv podurile Severny și Iujnîi (Nordic și Sudic) din Kiev, peste Nipru. Miza operațională este reducerea capacității Ucrainei de a muta rapid trupe, echipamente și muniție între maluri, într-un context în care fluviul reprezintă o barieră naturală majoră. De ce contează: efectul asupra mobilității și aprovizionării Chiar dacă, în evaluarea prezentată, distrugerea podurilor este foarte greu de obținut , continuarea loviturilor poate urmări obiective mai pragmatice: degradarea funcționării traversărilor, perturbarea traficului și forțarea devierii fluxurilor logistice către rute alternative, mai lente sau mai vulnerabile. Materialul ridică explicit întrebarea dacă Rusia ar putea, prin astfel de atacuri, să „taie” estul Ucrainei de restul țării. Din informațiile disponibile în descrierea episodului, concluzia nu este formulată ca certitudine, ci ca scenariu analizat, cu limitarea că loviturile asupra unor infrastructuri de acest tip nu se traduc automat în prăbușirea lor . Context: precedentul atacurilor din 2022 încoace Episodul trece în revistă ce rezultate au avut atacuri similare asupra infrastructurii de traversare începând din 2022, pentru a evalua ce se poate repeta și ce nu în actuala etapă a războiului. Detaliile concrete ale acelor precedente nu sunt însă prezentate în textul extras. Alte teme din episod Pe lângă poduri, discuția include: evaluarea modului în care au fost afectate elemente ale programului ucrainean de rachete de loviturile ruse; o sesiune de întrebări și răspunsuri cu publicul. În lipsa unor date tehnice și concluzii detaliate în textul disponibil, rămâne de urmărit dacă intensificarea loviturilor se va traduce în avarii repetate care să impună restricții de utilizare sau reparații frecvente — efecte cu impact direct asupra ritmului operațiunilor și a lanțurilor de aprovizionare ale Ucrainei. [...]
Încetinirea avansului Rusiei în Donbas în 2026, inclusiv pierderi teritoriale în septembrie, complică obiectivul strategic al Moscovei și prelungește presiunea asupra resurselor militare. Potrivit HotNews , o contraofensivă ucraineană desfășurată de câteva luni în nordul Donbasului a zădărnicit încercările Rusiei de a încercui orașele rămase sub control ucrainean, în timp ce în sud Kievul susține că a reușit să blocheze înaintarea rusă prin reorganizarea apărării. Evoluțiile descrise de publicație, pe baza unei relatări din New York Times , indică o schimbare de ritm față de așteptările exprimate repetat de Vladimir Putin privind „inevitabilitatea” cuceririi Donbasului. Analiști occidentali citați afirmă că Rusia a pierdut teritorii „însemnate” în timpul campaniei ucrainene, denumită de Kiev „ Operațiunea Vivaldi ”. Datele de teren: septembrie, cea mai slabă lună pentru câștigurile nete ale Rusiei din 2023 încoace La nivel mai larg, avansul rus pe teritoriul Ucrainei ar fi încetinit semnificativ în 2026, iar septembrie a fost cea mai slabă lună din perspectiva câștigurilor teritoriale nete ale Rusiei începând cu iunie 2023, potrivit firmei finlandeze Black Bird Group . Conform graficului publicat de Black Bird Group , Rusia ar fi pierdut în septembrie 190 km² (informație ilustrată și în postarea Black Bird ). Discrepanțe cu versiunea Moscovei și tensiuni în spațiul pro-rus Datele Black Bird contrazic afirmația Ministerului Apărării din Rusia, care a susținut pe 19 septembrie că Rusia a capturat peste 2.000 de mile pătrate (aprox. 5.180 km²). HotNews notează că inclusiv bloggeri militari ruși ultranaționaliști au contestat această declarație și și-au exprimat îngrijorarea că încercarea de a înconjura „orașele-fortărețe” din Donbas eșuează. Cum descrie Ucraina operațiunea: lovituri pe logistică și adaptare la „războiul dronelor” În contextul unui impas accentuat de prezența permanentă a dronelor, operațiunea ucraineană este prezentată ca o combinație de acțiuni asupra logisticii și de tactici adaptate câmpului de luptă: atacuri cu rază medie asupra drumurilor și căilor ferate folosite pentru aprovizionarea trupelor ruse; distrugerea unui oleoduct, care ar fi întrerupt accesul la combustibil necesar operațiunilor de supraveghere, potrivit locotenent-colonelului Petro Horbatenko (al Treilea Corp de Armată); identificarea și lovirea operatorilor ruși de drone prin interceptarea semnalelor; folosirea sistemelor robotizate de dezamorsare a minelor și minarea rutelor de aprovizionare rusești cu mine amplasate de drone; avans cu vehicule blindate protejate de „blindaj reactiv” îmbunătățit (sistem care folosește explozii controlate pentru a respinge atacurile), în paralel cu atacuri cu drone terestre în spatele frontului. Ce urmează: obiectivul Donbas rămâne „nenegociabil”, iar presiunea aeriană crește HotNews arată că Vladimir Putin a numit controlul complet asupra Donbasului o condiție „nenegociabilă” pentru oprirea războiului, în condițiile în care Donețk și Luhansk au fost alipite la Rusia printr-un referendum nerecunoscut internațional. În același timp, Ucraina a respins propunerile administrației Trump de a ceda teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit pe câmpul de luptă. Pe fondul obiectivelor neatinse în Donbas, Moscova și-ar fi intensificat atacurile aeriene asupra orașelor ucrainene, folosindu-și avantajul în rachete și drone pentru a bombarda Kievul; oficiali ucraineni descriu această campanie drept „terorism” menit să slăbească voința de luptă. Volodimir Zelenski a declarat că, până acum, peste 5.000 de soldați ruși ar fi fost uciși în cadrul operațiunii și alți 250 capturați, însă New York Times precizează că nu a putut verifica independent aceste cifre, iar Ucraina nu publică date despre propriile pierderi. [...]
Atacurile rusești au vizat sectorul energetic al Ucrainei , într-o noapte de bombardamente care s-a soldat cu 11 morți și peste 30 de răniți, potrivit news.ro . Președintele Volodimir Zelenski a spus că loviturile au fost „dureros și demonstrativ” calibrate, în ziua în care Vladimir Putin împlinește 74 de ani, și a reluat apelul pentru întărirea apărării antiaeriene, în special cu rachete pentru sistemele Patriot . Ținte multiple, cu infrastructura energetică între obiectivele-cheie Zelenski a afirmat că infrastructura din Kiev și din 12 regiuni a fost ținta atacurilor din cursul nopții, iar una dintre țintele-cheie a fost sectorul energetic ucrainean. Șeful statului a descris atacul drept „unul dintre cele mai josnice”, fără să ofere detalii suplimentare despre această caracterizare. Bilanțul victimelor și pagubele raportate Cele mai grave consecințe au fost raportate în mai multe orașe: Priluki (regiunea Cernihiv): un bloc de locuințe cu cinci etaje a fost distrus; până la momentul declarației lui Zelenski, cinci persoane au murit și 26 au fost rănite , inclusiv cinci copii . Președintele ucrainean a avertizat că este posibil să mai fie oameni sub dărâmături. Dnipro: avariate cinci blocuri în urma atacurilor cu rachete. Kremenciuc: avariate patru blocuri ; două persoane au murit și opt au fost rănite . Zaporojie: un bloc a fost avariat de o dronă. Kiev: două persoane au fost ucise . Oleksandria: două persoane au murit . Ce tip de armament a fost folosit și limita apărării antiaeriene Potrivit lui Zelenski, Rusia a folosit 70 de rachete , „multe dintre ele balistice”, precum și drone de tip „Shahed”. Liderul ucrainean a spus că apărarea aeriană a reușit să doboare doar o parte dintre ținte și a indicat rachetele balistice drept „cea mai mare provocare”. În acest context, Zelenski a reluat apelul pentru sprijin occidental cu muniție pentru sistemele Patriot, pe care le consideră esențiale pentru protejarea spațiului aerian și a populației civile. [...]
Un val de lovituri rusești a forțat Ucraina să introducă întreruperi programate de curent , după ce atacurile au vizat inclusiv infrastructura energetică, pe fondul unei nopți cu victime și pagube în mai multe regiuni, relatează Politico . Atacurile au avut loc miercuri, în aceeași zi în care președintele rus Vladimir Putin își sărbătorește împlinirea a 74 de ani. Potrivit președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , una dintre cele mai lovite zone a fost Pryluky (regiunea Cernihiv), unde ar fi fost distrus un bloc de locuințe, existând posibilitatea ca persoane să fie încă prinse sub dărâmături. Bilanțul prezentat în material indică cel puțin 12 morți și peste 40 de răniți la nivel național. Zelenski a spus că în Pryluky au murit cinci persoane și 26 au fost rănite, inclusiv cinci copii. În Kiev, autoritățile locale au raportat distrugeri și doi morți; au fost semnalate pagube și în Dnipro, Kremenciuk, Zaporijjea și în alte regiuni. Ținta: energia, efect imediat în rețea Zelenski a afirmat că sistemul energetic al Ucrainei a fost una dintre țintele-cheie ale atacului. Ministerul Energiei a anunțat că a fost nevoit să programeze întreruperi de curent în unele părți ale țării pentru a economisi energie, iar locuitori din cel puțin cinci regiuni erau încă fără electricitate miercuri dimineață. Apărarea antiaeriană, sub presiune Forțele aeriene ucrainene au raportat că au doborât „majoritatea” celor 130 de drone și rachete de croazieră, dar doar cinci din aproximativ 20 de rachete balistice. Un proiectil a căzut într-un cartier rezidențial dens populat din Kiev, fără să detoneze, potrivit relatării. În acest context, Zelenski a descris atacul drept unul dintre „cele mai josnice” și a indicat că rachetele balistice rămân „cea mai mare provocare”, insistând asupra nevoii de pachete de apărare antiaeriană. Schimb de lovituri și pe teritoriul Rusiei În ultimele 24 de ore, Ucraina ar fi incendiat un petrolier rusesc în Marea Neagră și ar fi lovit două facilități petroliere și un poligon de instruire militară în regiunile Perm, Samara și Astrahan. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 311 drone deasupra a 16 regiuni ruse și a Mării Negre. Pentru Ucraina, miza imediată a acestui tip de atac rămâne funcționarea rețelei electrice și capacitatea de a limita întreruperile, într-un moment în care apărarea antiaeriană pare mai puțin eficientă împotriva rachetelor balistice, conform datelor citate în material. [...]
SUA blochează pentru 180 de zile tranzacțiile financiare cu Curtea Penală Internațională , o măsură care poate afecta direct funcționarea operațională a instanței prin limitarea resurselor și a plăților, potrivit Agerpres . Curtea Penală Internațională (CPI) a reacționat acuzând un „atac la adresa statului de drept” și a cerut sprijinul statelor membre. Washingtonul își justifică sancțiunile prin „apărarea suveranității americane și a cetățenilor săi” în fața a ceea ce numește „amenințarea” reprezentată de CPI, conform unui comunicat al Departamentului de Stat. Măsura vine la câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace, inclusiv pentru activitatea sa în cadrul instituției, relatează AFP, citată de Agerpres. Ce înseamnă sancțiunile în termeni practici Secretarul de stat Marco Rubio a spus că SUA vor interzice „orice tranzacție” cu CPI, descriind instanța drept „necinstită” și prezentând decizia ca parte a unei campanii a administrației președintelui Donald Trump care vizează „desființarea” jurisdicției. Sancțiunile sunt prevăzute pentru 180 de zile și, potrivit lui Rubio, urmăresc „să-i blocheze resursele și să-i reducă capacitatea de a opera”. Durata ar putea fi ajustată „în funcție de succesele sau eșecurile acestor eforturi”. Totodată, sunt prevăzute excepții: sancțiunile nu se aplică serviciilor de mentenanță sau software și accesului la „cloud” (servicii informatice la distanță), nici funcționării sistemului de pensii al CPI sau anumitor activități legate de persoanele reținute de Curte. Reacția CPI: „istoria va judeca acest moment” CPI a transmis că sancțiunile reprezintă „un atac la adresa statului de drept și a fundamentelor ordinii juridice internaționale” și că subminează principiul potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege”. Instanța a avertizat că „istoria va judeca acest moment” și a susținut că măsurile urmăresc intimidarea personalului și perturbarea activității. Președinta CPI, Tomoko Akane, a declarat că instituția își va continua mandatul „cu independență și imparțialitate depline”, „exclusiv pe baza legii și a probelor”, în sprijinul victimelor unor crime grave. Curtea a cerut celor 125 de state membre să o susțină, afirmând că soarta sa „depinde acum și de statele care au creat-o”. [...]
