Știri
Știri din categoria Externe
Rusia transmite că nu își retrage ambasadorul din România și pregătește o ripostă diplomatică după expulzarea unui diplomat rus de către București, potrivit HotNews. Mesajul indică o escaladare controlată a tensiunilor la nivel de relații bilaterale, cu potențiale efecte operaționale asupra canalelor de comunicare și activității misiunilor diplomatice.
Aleksei Fadeev, director adjunct în Ministerul rus de Externe, a declarat într-o conferință de presă că Moscova „respinge pretențiile” părții române și că nu vede motive „să imite gesturile teatrale ale altora”, precizând că nu intenționează să își recheme ambasadorul de la București pentru consultări.
În același timp, oficialul rus a avertizat că expulzarea diplomatului rus „va primi cu siguranță un răspuns adecvat”, fără a detalia măsurile, dar indicând că reacția va veni „în forma și în termenele” pe care MAE rus le va considera „corespunzătoare și optime”.
Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat pe 27 iulie expulzarea unui diplomat al Federației Ruse, după ce, în decurs de trei zile, Forțele Aeriene Române au doborât în spațiul aerian național trei drone despre care autoritățile române au spus că sunt de origine rusă.
În urma deciziei, ambasadorul Federației Ruse a fost convocat la MAE pentru a i se transmite un protest. Separat, România și-a rechemat ambasadorul de la Moscova la București pentru consultări.
Din declarațiile părții ruse reiese că Moscova nu va face, cel puțin deocamdată, pasul simbolic al retragerii ambasadorului pentru consultări, dar își rezervă dreptul la o reacție diplomatică. În practică, astfel de răspunsuri se traduc frecvent în măsuri „în oglindă” (de tip expulzări reciproce sau restricții), care pot afecta funcționarea curentă a reprezentanțelor și contactele oficiale.
Pe 28 iulie, ambasada Rusiei la București a distribuit online declarații ale purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, care a respins acuzațiile României privind încălcarea spațiului aerian de către drone rusești și a susținut că Bucureștiul ar încerca să acopere consecințele sprijinului pentru Kiev, inclusiv prin referiri la impactul asupra situației „sociale și economice” din România.
Recomandate
Volodimir Zelenski avertizează că Rusia ar putea escalada împotriva unei țări NATO , inclusiv prin atacuri cu drone și rachete sau chiar o operațiune terestră, într-un scenariu menit să fractureze unitatea occidentală și să reducă sprijinul pentru Ucraina, potrivit Kyiv Post . Declarațiile au fost făcute marți, la New York, după întâlnirea cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU , în contextul unei întrebări adresate de Fox News Digital despre riscul ca Rusia să atace o altă țară europeană. Miza: presiune internă la Moscova și „export” de escaladare Zelenski susține că președintele rus Vladimir Putin se confruntă cu presiuni crescânde pe plan intern, pe fondul lipsei unor victorii pe câmpul de luptă care să justifice costurile războiului. În acest context, liderul ucrainean afirmă că Kremlinul ar putea căuta o escaladare externă pentru a distrage atenția și a intimida Europa. „Nu câștigă. Pentru el, e o problemă, pentru că trebuie să arate [ceva] societății sale interne”, a spus Zelenski. În aceeași logică, Zelenski a invocat pierderi rusești pe front, afirmând că, la un efectiv de „un milion” de oameni pe câmpul de luptă, „mor 32.000–33.000 pe lună”, întrebând cum poate fi explicat acest lucru fără rezultate prezentabile acasă. Cum ar încerca Rusia să slăbească sprijinul pentru Ucraina Potrivit lui Zelenski, în lipsa unor câștiguri decisive în Ucraina, Moscova ar putea încerca să „divizeze Europa” și să creeze o falie între Europa și Statele Unite, cu efect direct asupra nivelului de sprijin pentru Kiev. „Să scadă sprijinul pentru Ucraina. Dacă sprijinul scade, poate împinge mai departe”, a spus Zelenski. El a indicat că Rusia ar urmări deja intimidarea societăților europene prin drone și incidente transfrontaliere, menționând Moldova, România și Polonia, precum și perturbări care au implicat aeroporturi din Germania și țări nordice. Ținte potențiale și reacția cerută de Kiev Zelenski a spus că riscul unor acțiuni ofensive „cu drone, rachete sau operațiune terestră” este „foarte ridicat” împotriva altor țări care se învecinează cu Rusia sau Belarus. Întrebat cum ar trebui să reacționeze statele vizate la astfel de încălcări ale frontierei, răspunsul său a fost tranșant: „Răspundeți. Răspundeți întotdeauna.” În viziunea sa, lipsa unui răspuns ar încuraja noi escaladări: „Dacă nu răspundeți rușilor, vor merge mai departe”, a mai spus liderul ucrainean. [...]
Ucraina condiționează un armistițiu energetic de oprirea atacurilor rusești asupra rețelei sale , într-un moment în care loviturile asupra infrastructurii de energie riscă să amplifice presiunea economică și operațională odată cu apropierea iernii, relatează Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Kievul rămâne pregătit pentru un „armistițiu energetic” bilateral cu Rusia, după discuții separate la New York cu președintele SUA, Donald Trump, și cu premierul britanic, Andy Burnham. Zelenski a precizat, la sediul ONU, că Ucraina ar opri atacurile asupra facilităților energetice rusești dacă Moscova încetează să vizeze sistemul energetic ucrainean. El a subliniat însă că nu a existat o discuție cu Trump despre oprirea unilaterală a loviturilor ucrainene asupra industriei petroliere ruse. „Suntem pregătiți pentru un armistițiu energetic. Dacă ei nu vor ca noi să atacăm motorina și rafinăriile lor, etc, suntem pregătiți – dacă ei nu vor ataca sistemul nostru energetic, electricitatea, sistemul de încălzire, alimentarea cu apă.” De ce contează: energie, iarnă și riscuri de preț Miza imediată este reducerea pagubelor asupra infrastructurii critice și limitarea șocurilor de pe piața energiei, pe fondul intensificării atacurilor la distanță mare de ambele părți. Trump și-a exprimat în ultimele zile îngrijorarea că distrugerile provocate de Ucraina capacității ruse de procesare a combustibililor alimentează scumpirea motorinei la nivel global, pe fondul unor prețuri ridicate la benzină în SUA înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie, potrivit aceleiași relatări. Trump a spus înaintea întâlnirii că va discuta cu Zelenski atacurile asupra rafinăriilor și „soluții” pentru încheierea războiului început în 2022. Zelenski a descris discuția de 40 de minute drept „pozitivă și productivă” și a afirmat că ambele părți vor să vadă războiul încheiat „înainte de iarnă”. Context: atacuri intensificate și infrastructură sub presiune Reluarea discuțiilor despre un armistițiu energetic vine după săptămâni de escaladare. Rusia a vizat repetat infrastructura de electricitate, combustibili și porturi din Ucraina, ceea ce amplifică riscul de avarii suplimentare pe măsură ce temperaturile scad. Al Jazeera notează că, pe 15 septembrie, Rusia ar fi lansat aproximativ 200 de drone, potrivit oficialilor ucraineni, lovind inclusiv benzinării din Kiev și infrastructură energetică și portuară în alte zone. În paralel, Ucraina și-a extins campania împotriva industriei petroliere ruse, folosind drone cu rază lungă pentru a lovi rafinării și alte obiective energetice la distanțe de până la 3.000 km. Publicația menționează că un atac din 20 septembrie a forțat rafinăria din Moscova să oprească procesarea țițeiului; informația este atribuită agenției Reuters, care citează surse din industrie. Negocieri și condiții: sancțiuni, exporturi și apărare antiaeriană Kremlinul ar fi salutat anterior o propunere americană pentru un moratoriu energetic, dar ar fi cerut și măsuri care să includă exporturile energetice maritime ale Rusiei și sancțiunile. Zelenski a respins ideea relaxării sancțiunilor „când ucrainenii trăiesc în fiecare zi sub amenințarea atacurilor cu rachete și drone” și a avertizat, într-o postare pe Telegram, că există informații potrivit cărora Rusia pregătește „un nou atac masiv” asupra Ucrainei. Pe componenta de protecție a infrastructurii, Zelenski a spus că a discutat cu Trump un pachet de apărare antiaeriană pentru iarnă și a cerut rachete Patriot suplimentare, descrise drept singurul sistem din arsenalul Ucrainei capabil să doboare rachete balistice rusești. El a propus ca Ucraina să primească Patriots din stocurile SUA în această iarnă, urmând să compenseze ulterior cu interceptori dintr-un acord cu Germania, care ar fi acceptat să furnizeze 600 de Patriots în 2027 și 2028; Zelenski a spus că ideea nu a fost respinsă, dar că Trump nu a agreat-o încă. În același timp, premierul britanic Andy Burnham a declarat că a făcut demersuri pe lângă Trump pentru a susține un armistițiu energetic Ucraina–Rusia și a promis sprijin financiar suplimentar pentru infrastructura Ucrainei. [...]
Intensificarea atacurilor cu drone și bombe pune presiune directă pe apărarea aeriană a Ucrainei , într-un moment în care Kievul reclamă lipsa unor rachete și sisteme esențiale, potrivit Mediafax . Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a lansat în ultima săptămână peste 2.000 de drone, aproximativ 1.700 de bombe aeriene și 19 rachete de diferite tipuri. Zelenski a spus că majoritatea dronelor folosite de Rusia au fost propulsate de motoare cu reacție și pot ajunge la viteze de 600 km/h. Într-un mesaj public, liderul ucrainean a descris ritmul atacurilor ca fiind constant, zi și noapte. „În fiecare zi și în fiecare noapte, ne apărăm împotriva atacurilor rusești”, a scris Volodimir Zelenski pe rețelele de socializare. Schimbare de tactică: drone „aproape din oră în oră” În ultimele luni, Moscova și-ar fi ajustat tactica de bombardament, folosind drone aproape din oră în oră pe parcursul zilei, în paralel cu atacuri cu rachete, inclusiv balistice. În același timp, atacurile au lovit, potrivit articolului, mănăstiri, infrastructură critică, întreprinderi și clădiri rezidențiale. Publicația notează că Rusia și-a intensificat masiv atacurile, profitând de lipsa unor rachete și sisteme esențiale de apărare aeriană pentru Ucraina — un element cu impact operațional direct: consum mai rapid de muniție antiaeriană și presiune pe capacitatea de protecție a orașelor și infrastructurii. Răspunsul Kievului: operațiuni cu rază lungă și apel la sancțiuni Zelenski a afirmat că a aprobat pe 19 septembrie noi operațiuni cu rază lungă de acțiune, fără să detalieze în ce vor consta. Tot el a amintit că, în iulie, Ucraina și-a actualizat lista țintelor prioritare și că poate lovi la o distanță de peste 3.000 km în interiorul teritoriului rus. Pe 20 septembrie, Ucraina ar fi lansat cel mai mare atac cu drone și rachete de până acum, care a provocat un incendiu major la Moscova, în ultima zi a alegerilor parlamentare din Rusia, conform informațiilor redate de Mediafax. În plan diplomatic, Zelenski a cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei, susținând că SUA, Europa și țările din G7 au mijloacele necesare pentru a crește presiunea asupra Moscovei. „Acesta este momentul potrivit pentru a adopta noi sancțiuni împotriva agresorului și pentru a promova pacea prin forță. Statele Unite, Europa și toate țările din G7 dispun de mijloacele necesare pentru a face acest lucru. Mizăm pe noi măsuri ferme”, a transmis Zelenski. Sprijin militar american: posibilă vânzare de armament de 2,7 miliarde dolari Departamentul de Stat al SUA a anunțat pe 18 septembrie aprobarea unei posibile vânzări de armament către Ucraina, în valoare de 2,7 miliarde de dolari (aprox. 12,2 miliarde lei), potrivit articolului. Pachetul ar include sisteme de apărare aeriană, echipamente și servicii conexe, rachete de tip „S-300 Clone” și GAM-67, sisteme radar pentru contracararea dronelor, sisteme de apărare aeriană cu rază extinsă și ghidaj laser, radare anti-dronă și kituri de modificare a lansatoarelor mobile — echipamente solicitate de Kiev. În contextul intensificării atacurilor aeriene, evoluția livrărilor și a capacității efective de apărare antiaeriană rămâne un factor-cheie pentru cât de bine poate Ucraina să limiteze impactul asupra orașelor și infrastructurii critice. [...]
Zelenski a cerut menținerea sancțiunilor ca instrument de „tăiere” a finanțării războiului și a avertizat, la tribuna ONU, că orice relaxare a măsurilor împotriva Moscovei prelungește conflictul, potrivit Agerpres . În discursul susținut miercuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe omologul său rus Vladimir Putin de o „nebunie” ucigașă și a îndemnat aliații Ucrainei să păstreze sancțiunile, pe care le-a descris drept „singura modalitate de a opri robinetul războiului”. El a susținut că „ținta” trebuie să fie capacitatea Rusiei de a finanța și prelungi conflictul. Zelenski a atras atenția asupra prezenței unor combatanți din zeci de state alături de armata rusă, menționând „zecile de mii de soldați din 47 de țări, inclusiv Coreea de Nord”. În același context, a invocat cazul a doi soldați nord-coreeni luați prizonieri de Ucraina și trimiși în Coreea de Sud. Mesajul economic: veniturile Rusiei, „o țintă” pentru a limita războiul Liderul ucrainean a legat direct sancțiunile de resursele bugetare ale Rusiei, argumentând că, atunci când „Rusia are bani”, respinge diplomația, iar acest comportament funcționează ca „o formă de veto împotriva păcii”, chiar dacă nu este un drept formal. În acest cadru, Zelenski a insistat că „veniturile Rusiei trebuie, prin urmare, să rămână o țintă”, sugerând că presiunea economică este esențială pentru a reduce intensitatea și durata războiului. Critică punctuală la adresa Franței, pe tema ridicării unor sancțiuni Zelenski a criticat Franța pentru presiuni făcute la Bruxelles în vederea ridicării sancțiunilor împotriva oligarhului rus Alișer Usmanov , descris ca apropiat al lui Putin, în schimbul eliberării unui cetățean francez deținut în Azerbaidjan. „Când cineva în lume slăbește sancțiunile împotriva oligarhilor ruși, acest lucru poate face viața mai confortabilă pentru rușii bogați, dar oferă, de asemenea, mai mult timp războiului, mai mult timp lui Putin.” Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate reacții ale Franței sau detalii suplimentare despre demersurile de la Bruxelles. [...]
Președintele Argentinei, Javier Milei, a atacat la ONU ideea de „guvernanță globală” pentru IA , susținând că organizația este prea prudentă și că temerile legate de inteligența artificială sunt folosite pentru a justifica extinderea controlului statului, potrivit Agerpres . Milei a vorbit miercuri, de la tribuna Adunării Generale a ONU , într-un discurs în care a descris ONU drept „o organizație inutilă” care „hrănește o castă de paraziți” și a acuzat instituția că a eșuat în misiunea de a garanta securitatea colectivă și drepturile omului, permițând „haos, violență și terorism internațional”. În relatarea Agerpres, informațiile sunt atribuite agenției AFP. IA, productivitate și respingerea reglementării prin „teamă” O parte consistentă a intervenției a fost dedicată inteligenței artificiale (IA), pe care Milei a prezentat-o ca pe un potențial multiplicator de productivitate, invocând formularea „super-inteligență”, atribuită de el președintelui american Donald Trump. În același timp, liderul argentinian a criticat „scenariile distopice” asociate frecvent cu IA, despre care a spus că sunt folosite pentru „a semăna teamă” și pentru a favoriza controlul statului. Deși nu l-a numit direct, Milei a părut să facă aluzie la apelurile recente ale secretarului general al ONU, Antonio Guterres , pentru „coordonare globală” și chiar pentru o „guvernanță (globală) gândită și organizată” în fața riscurilor IA. Alte acuzații: Falkland și pandemia de COVID-19 În discurs, Milei a acuzat ONU că a „întors privirea în partea cealaltă” în dosarul revendicărilor istorice ale Argentinei asupra Insulelor Falkland, teritoriu administrat de Regatul Unit. Separat, el a reluat critici mai vechi la adresa poziției ONU și a organizațiilor din sistemul său în timpul pandemiei de COVID-19, vizând în special Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Potrivit lui Milei, această poziție ar fi apărat „un experiment global de control social deghizat în știință”. [...]
Discuțiile SUA–Iran revin pe agendă, dar condițiile Teheranului pentru Ormuz țin riscul pe piața petrolului potrivit HotNews , care relatează despre o întâlnire de trei ore la New York, în marja Adunării Generale a ONU, între oficiali iranieni și trimisul special al SUA, Steve Witkoff . Întâlnirea, mediată de Qatar, nu a produs „nicio evoluție majoră”, notează BBC, dar marchează primul contact de acest tip după discuțiile din iunie, când vicepreședintele SUA JD Vance s-a întâlnit cu o delegație iraniană în Elveția pentru semnarea unui memorandum. Witkoff a spus că este „foarte mulțumit” de rezultat și a descris runda ca fiind una „despre care sperăm că se va dovedi constructivă și promițătoare”. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz , între redeschidere rapidă și condiții politice Un înalt oficial iranian a indicat că Iranul este pregătit să redeschidă Strâmtoarea Ormuz „în termen de o săptămână”, însă doar dacă SUA iau „măsuri reciproce” pentru reducerea presiunii militare și economice asupra Iranului. Ormuz este prezentată drept una dintre principalele rute mondiale de transport al petrolului, astfel că orice blocaj sau redeschidere are implicații directe pentru fluxurile energetice și pentru riscul de volatilitate în prețuri. Teheranul își menține linia de negociere: a reiterat cererea ca SUA să pună capăt „actelor de agresiune”. În trecut, Iranul stabilise șapte condiții prealabile pentru ridicarea blocadei asupra strâmtorii, inclusiv încetarea războiului dus de SUA „pe toate fronturile” și angajamentul de a opri acțiunile agresive, „inclusiv sancțiunile”. Contextul politic: amenințarea lui Trump și lipsa unui progres imediat Discuțiile au avut loc în aceeași zi în care președintele american Donald Trump a amenințat Iranul, de la tribuna Adunării Generale a ONU, cu „anihilarea”. „Se va face o înțelegere cu Iranul care să le permită să reconstruiască și să creeze o țară mult mai mare decât a fost vreodată? Sau să anihilez Republica Islamică și să o fac repede, fără să le mai dau niciodată șansa de a ucide și distruge oameni și țări? Să-i trimit în iad?” Iranul a confirmat că la întâlnirea cu Witkoff a participat ministrul de externe Abbas Araghchi, iar medierea a fost asigurată de diplomați din Qatar. Stadiul conflictului: atacuri în strâmtoare și presiune prin sancțiuni După eșecul unui acord de încetare a focului, cele două părți au continuat schimburi de focuri sporadice. Iranul a atacat nave despre care susține că au încercat să traverseze Strâmtoarea Ormuz fără autorizație, iar SUA au atacat obiective iraniene din strâmtoare și petroliere iraniene în largul coastelor Iranului. În paralel, SUA au menținut un blocaj asupra porturilor iraniene, despre care se arată că a provocat „perturbări majore” economiei iraniene. Trump a amenințat și cu sancțiuni împotriva oricărei țări care continuă să facă comerț cu Iranul, însă, până acum, „nu au existat semne ale unei schimbări de curs” din partea Teheranului, care insistă ca SUA și Israelul să-și înceteze războiul, inclusiv împotriva Hezbollah. Separat, gruparea Houthi din Yemen, aliată a Iranului, și-a intensificat atacurile menite să perturbe transportul de petrol din Arabia Saudită, alimentând riscul de escaladare regională. Ce urmează Din informațiile disponibile, discuțiile au redeschis un canal diplomatic, dar fără rezultate concrete imediate. În practică, semnalul relevant pentru piețe rămâne condiționarea explicită a redeschiderii Ormuz de relaxarea presiunii militare și economice a SUA, într-un context în care retorica de la Washington s-a înăsprit public. [...]
