Știri
Știri din categoria Externe

Arestarea unui om de afaceri legat de porturi și petrol în Rusia readuce în prim-plan riscurile de „redistribuire” politică a veniturilor din energie. Potrivit Digi24, Ilia Traber, un om de afaceri înstărit cu legături vechi cu Vladimir Putin, a fost reținut la Sankt Petersburg și dus la Moscova pentru audieri într-un dosar legat de o crimă la comandă, pe fondul unor informații că miza reală ar putea ține de controlul asupra fluxurilor din petrol și de o posibilă dispută în jurul „flotei din umbră” folosite pentru a ocoli sancțiunile.
Traber (75 de ani) nu a fost pus sub acuzare oficial, însă presa rusă, citată de The Times, a relatat că audierile vizează moartea din 2020 a lui Alexander Petrov, om de afaceri și politician local, ucis de un lunetist în fața unei băi publice de la reședința sa de la țară. În același caz ar fi fost reținuți și alți doi bărbați, inclusiv un asociat de afaceri al lui Traber și presupusul autor al împușcăturii.
Cazul are relevanță economică prin legătura cu infrastructura de export și cu veniturile din energie, într-un moment în care Rusia încearcă să mențină fluxurile de petrol în pofida sancțiunilor occidentale. În material sunt menționate suspiciuni ale jurnaliștilor din opoziție că reținerea ar putea fi conectată cu o dispută privind controlul asupra veniturilor din petrol, posibil legată de flota „din umbră” utilizată pentru eludarea sancțiunilor.
Un jurnalist rus exilat, Sergei Kovalchenko, este citat cu o interpretare potrivit căreia dosarul penal ar putea funcționa ca pretext pentru a-l sancționa pe Traber în contextul „profitului” din exporturi și al alimentării navelor străine peste o limită permisă în timp de război — o afirmație care rămâne, în text, la nivel de ipoteză.
Articolul reia acuzații și relatări din anii ’90, când Putin lucra la primăria din Sankt Petersburg (ajungând viceprimar), într-o perioadă descrisă ca „haotică” post-sovietică. Traber, fost ofițer de marină, ar fi avut legături cu gruparea criminală din Tambov, iar Putin i-ar fi acordat autorizații care au facilitat preluarea controlului asupra portului orașului și a terminalului petrolier, potrivit cărții „Putin’s People”, de Catherine Belton.
În același context, Iuri Shvets, fost ofițer KGB, a declarat într-un tribunal din Londra (2015) că Putin și Viktor Ivanov ar fi contribuit la transformarea portului într-un nod de contrabandă cu droguri din Columbia către Europa de Vest; Ivanov a negat acuzațiile.
Materialul amintește și uciderea din 1997 a lui Mihail Manevich, funcționar care încerca să readucă portul sub control integral al statului rus, precum și amenințări relatate în anchete locale. Traber neagă orice implicare în crima organizată și a calificat acuzațiile drept „fantezie și calomnie”.
Digi24 notează că Traber deține 30% dintr-un port rusesc aflat în construcție în zona Mării Baltice, numit Primorsk, care ar urma să devină punct de plecare al Rutei Maritime Arctice susținute de Kremlin. Portul este proiectat să gestioneze până la 65 de milioane de tone de mărfuri pe an, inclusiv minerale, cărbune și cereale.
În plus, materialul menționează că Traber a fost achitat în 2018 de o instanță spaniolă într-un dosar în care inculpații erau acuzați că ar fi spălat peste 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei) pentru mafia rusă, prin transferuri din conturi offshore către afaceri și proprietăți din Spania; hotărârea ar fi reținut că nu existau dovezi suficiente privind originea ilicită a fondurilor, dar au rămas „semne de întrebare” despre activități comerciale „ciudate”.
În final, articolul îl citează pe Mihail Hodorkovski, critic al Kremlinului, care leagă experiențele lui Putin din Sankt Petersburg de modul în care acesta ar aborda inclusiv războiul din Ucraina.
„Mafioții nu au jocuri în care toată lumea câștigă. Ei au doar jocuri cu sumă zero”, a spus Hodorkovski.
Pentru mediul de afaceri, mesajul implicit al materialului este că, în Rusia, inclusiv actorii percepuți ca „de neatins” pot deveni vulnerabili atunci când se schimbă echilibrul de putere sau când apar dispute pe controlul unor venituri strategice, precum cele din petrol și logistică.
Recomandate

Moscova condiționează reluarea negocierilor de o schimbare de poziție în Occident , iar mesajul sugerează că Rusia își leagă orice discuție despre Ucraina de capacitatea statelor occidentale de a „influența” deciziile de la Kiev, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute de adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin , într-un interviu acordat agenției de stat TASS. Galuzin a spus că Rusia este „întotdeauna pregătită” pentru negocieri și pentru o „soluție negociată”, însă a pus responsabilitatea blocajului pe partea ucraineană, despre care afirmă că s-ar fi retras de la negocieri și și-ar fi interzis ulterior participarea. Condiția invocată: „dialog onest” și acorduri respectate de Kiev Oficialul rus susține că ar putea exista „perspective” pentru un dialog dacă, în rândul susținătorilor occidentali ai Ucrainei, s-ar fi conturat o înțelegere a „necesității unui dialog onest și constructiv” care să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului. În același timp, el a avertizat că, în lipsa acestei disponibilități și a unei voințe de a se asigura că „regimul de la Kiev” respectă acordurile încheiate între sponsorii occidentali și Moscova, Rusia va continua „operațiunea militară specială”. „Suntem întotdeauna pregătiţi pentru negocieri şi deschişi unei soluţii negociate. Am demonstrat acest lucru în repetate rânduri.” „Dar dacă nu (...) atunci vom continua operaţiunea militară specială (...) şi ne vom apăra interesele prin mijloace militare.” Moscova respinge rolul de intermediar al Kazahstanului Galuzin a mai declarat că Rusia nu a transmis Occidentului, prin intermediul Kazahstanului, mesaje privind o eventuală soluționare a conflictului. El a spus că Moscova menține contacte directe cu actorii care pot influența deciziile de la Kiev și nu vede motive să implice autoritățile kazahe. Contextul menționat este întâlnirea din 25 iulie dintre președintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaiev , și președintele rus Vladimir Putin, când Tokaiev a afirmat că primește „numeroase semnale” din Europa și SUA despre situația conflictului, iar Putin l-a informat despre evoluțiile războiului. „Menţinem contacte şi comunicăm direct cu cei care sunt capabili să influenţeze regimul de la Kiev.” Galuzin a adăugat că aceste „forțe” nu ar asculta „cu mare atenție”, dar că Rusia își continuă eforturile în această direcție. [...]

Un sondaj Socis indică o vulnerabilitate politică majoră pentru Zelenski dacă Ucraina ar organiza alegeri imediat după ridicarea legii marțiale, într-un moment în care cadrul legal blochează scrutinul, iar presiunea publică pentru reluarea procesului electoral crește, potrivit G4Media . Datele, preluate de publicație dintr-o relatare BBC și din presa ucraineană, provin dintr-un sondaj realizat la finalul lunii iulie și începutul lunii august de centrul sociologic ucrainean Socis. Concluzia principală: Volodimir Zelenski ar ieși pe primul loc în primul tur, însă ar pierde în turul al doilea în fața unor contracandidați cu profil de securitate și administrație. Ce arată scenariile de tur doi Într-un duel direct cu Valeri Zalujnîi (fost comandant-șef al Forțelor Armate Ucrainene, în prezent ambasador în Marea Britanie), sondajul indică o diferență foarte mare în defavoarea lui Zelenski: Zelenski: 33,8% Zalujnîi: 66,2% Același sondaj arată că Zelenski ar fi învins și de: Mhailo Fedorov , ministrul Apărării recent demis (conform textului citat de G4Media); Kirilo Budanov , fost șef al informațiilor militare, actualmente șef al Biroului Prezidențial. Publicația notează că, în primul tur, Zelenski ar putea câștiga, dar „cu o marjă foarte mică” față de Zalujnîi. De ce contează: alegeri interzise acum, dar cerute după legea marțială Organizarea de alegeri este în prezent interzisă de lege în Ucraina, din cauza legii marțiale instituite după invazia Rusiei. Totuși, potrivit aceluiași sondaj, 61,7% dintre respondenți se declară în favoarea organizării alegerilor imediat după ridicarea legii marțiale . În acest context, cifrele sugerează că, odată ce cadrul legal va permite reluarea alegerilor, competiția ar putea fi dominată de figuri asociate cu aparatul de securitate și cu conducerea din timpul războiului, ceea ce ar schimba semnificativ calculele politice de la Kiev. [...]

Acuzațiile Chinei privind presiuni americane asupra Argentinei riscă să complice proiectele Huawei și investițiile chineze în infrastructura locală, într-un moment în care Buenos Aires încearcă să păstreze simultan sprijinul Washingtonului și legăturile economice cu Beijingul, potrivit Mediafax . Disputa a pornit după ce Beijingul a acuzat SUA că ar încerca să intimideze oficiali argentinieni din cauza colaborării cu Huawei, pe fondul unei reclamații venite de la o companie de utilități din provincia Neuquén. Cazul pune Argentina într-o poziție delicată între cele două puteri, în special pe componenta de infrastructură digitală, unde Washingtonul tratează Huawei ca pe o problemă de securitate. Ce a declanșat conflictul: un acord local cu Huawei și amenințări legate de vize Ambasada Chinei la Buenos Aires a reacționat după ce cooperativa energetică CALF a susținut că reprezentanții săi au fost amenințați cu revocarea vizelor americane din cauza unui acord încheiat cu Huawei. CALF, descrisă drept cel mai mare distribuitor de energie electrică din sudul Argentinei, a spus că unul dintre directorii săi a primit mesaje pe WhatsApp în care era avertizat că persoanele implicate în extinderea operațiunilor Huawei în Argentina ar putea rămâne fără vize pentru SUA. Compania a anunțat că a cerut explicații atât Ambasadei SUA la Buenos Aires, cât și Ministerului de Externe al Argentinei. În iulie, CALF comunicase extinderea parteneriatului cu Huawei pentru dezvoltarea primei sale rețele de fibră optică și pentru alte proiecte de modernizare a infrastructurii. Reacții oficiale: Beijingul invocă suveranitatea, Washingtonul invocă securitatea Într-un comunicat, diplomații chinezi au calificat acțiunile Washingtonului drept o dovadă de „aroganță și prejudecăți”, susținând că reprezintă „o gravă lipsă de respect pentru suveranitatea altor țări” și o încălcare a principiilor pieței libere. Beijingul a cerut SUA „să își corecteze percepția asupra Chinei” și să renunțe la ceea ce a descris drept practici hegemonice. Ambasadorul SUA în Argentina, Peter Lamelas, nu a comentat direct acuzațiile, dar a transmis pe platforma X că fiecare stat are dreptul să decidă cine poate intra pe teritoriul său. „Refuzul sau revocarea unei vize nu este o pedeapsă, ci o decizie luată pentru protejarea securității și intereselor țării” În paralel, Federația Argentiniană a Cooperativelor de Electricitate și Servicii Publice (FACE) a cerut ca disputa să fie rezolvată prin „dialog instituțional, transparent și respectuos” și a anunțat că va solicita o întâlnire oficială cu ambasadorul american. De ce contează pentru economie: Argentina încearcă să nu piardă nici sprijinul SUA, nici banii Chinei Episodul vine într-un moment sensibil pentru președintele argentinian Javier Milei , care, potrivit materialului, încearcă să mențină o relație privilegiată cu administrația președintelui american Donald Trump fără a renunța la legăturile economice tot mai strânse cu China, unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai țării. În același context, articolul notează că Washingtonul a sprijinit administrația Milei inclusiv printr-un pachet financiar de 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde lei). În același timp, Argentina și China au prelungit pentru încă cinci ani acordul bilateral de swap valutar, iar ministrul de Finanțe, Pablo Quirno, este așteptat să efectueze o vizită oficială în China pentru aprofundarea cooperării economice. Pe fundal, prezența companiilor chineze în Argentina a crescut: sunt menționate popularitatea platformelor Shein, Temu și AliExpress, creșterea cotei de piață a producătorilor auto chinezi și investițiile companiei Ganfeng Lithium în exploatarea zăcămintelor de litiu din nordul țării. Potrivit analiștilor citați, colaborarea cu Huawei este una dintre principalele „linii roșii” pentru Washington, care consideră infrastructura dezvoltată de compania chineză o problemă de securitate națională și încearcă să limiteze influența Beijingului în America Latină. [...]

Ucraina își intensifică loviturile asupra industriei militare ruse , într-o mișcare care vizează direct capacitatea Moscovei de a produce armament și de a susține operațional războiul, potrivit Agerpres . Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a ordonat desfășurarea unor „operațiuni speciale” împotriva unor „companii precise” deja identificate. Zelenski a transmis pe Facebook, după o reuniune cu conducerea politică și militară a Ucrainei, că participanților li s-au trasat sarcini clare și că se așteaptă ca acestea să fie „executate întocmai”. Obiectivul declarat este ca industria militară a Rusiei să fie „redusă semnificativ”. În același mesaj, liderul ucrainean a susținut că Rusia continuă să obțină din străinătate sprijin și componente-cheie pentru armele sale, afirmând că rachetele și dronele rusești includ „componente esențiale din alte țări”, fără de care aceste sisteme „pur și simplu nu ar putea exista”. Campania cu drone: ținte logistice, rafinării și transport maritim În completarea operațiunilor anunțate acum, Zelenski a indicat că, mai devreme în această săptămână, a vorbit despre noi lovituri cu drone în profunzimea teritoriului rus, în continuarea unei campanii de 40 de zile ordonate pe 25 iunie, care vizează în special centre logistice și rafinării. Potrivit datelor prezentate, în perioada scursă de la lansarea campaniei, armata ucraineană ar fi atacat: aproximativ 20 de depozite ale companiei ruse de comerț electronic Wildberries; alte 25 de rafinării și infrastructuri energetice; aproximativ 200 de petroliere și nave comerciale în Marea Neagră și Marea Azov. Represalii și presiune pe exporturile Ucrainei Agerpres notează că Rusia a răspuns prin intensificarea atacurilor: numai în iulie ar fi lansat 381 de rachete asupra Ucrainei, „mai multe decât în orice altă lună” de la începutul invaziei din februarie 2022. În paralel, Rusia atacă susținut cu rachete și drone porturile Ucrainei, cu scopul de a-i limita exporturile – în special de cereale – în contextul în care și exporturile rusești au fost perturbate de loviturile ucrainene asupra infrastructurii portuare, mai arată aceeași sursă. [...]

Iran vrea să introducă taxe de până la 7% din valoarea mărfii pentru navele comerciale care tranzitează Strâmtoarea Hormuz , într-un plan aflat în analiza Parlamentului de la Teheran, cu potențial de a crește costurile de transport pe una dintre cele mai importante rute pentru petrol și gaze, potrivit NPR . Proiectul prevede și interzicerea tranzitului pentru nave asociate SUA, Israelului și altor „țări ostile”, până când Iranul ar fi „compensat pentru pagubele de război”, conform presei de stat iraniene citate de publicație. Planul ar introduce un mecanism de cost direct pentru companii: o taxă de până la 7% din valoarea încărcăturii pentru navele comerciale care trec prin strâmtoare. În plus, ar exista amenzi de 20% din valoarea mărfii pentru navele care ar încălca condițiile impuse de Iran. Rute „temporare” și disputa privind controlul strâmtorii Iranul a transmis miercuri că finalizează un acord privind rutele de navigație cu Oman , aliat al SUA aflat pe cealaltă parte a Strâmtorii Hormuz. Potrivit presei de stat iraniene, Ministerul de Externe de la Teheran ar fi indicat că navele ar urma să intre prin coridorul nordic, aproape de coasta iraniană, și să iasă prin coridorul sudic, aproape de coasta Omanului. Oman nu a comentat, notează NPR. Administrația Trump contestă însă această interpretare. Un oficial american, citat de NPR sub protecția anonimatului, a spus că eventualele rute temporare nu ar implica „aprobări sau permisiuni și nici taxe ori tarife”, argumentând că Strâmtoarea Hormuz este o cale navigabilă internațională. Ulterior, președintele Donald Trump a afirmat că SUA „controlează” în prezent strâmtoarea prin blocada navală asupra Iranului. Context: războiul și efectele economice ale închiderii Evoluția vine la peste cinci luni după ce SUA și Israel au început războiul împotriva Iranului, la 28 februarie, conform NPR. Strâmtoarea Hormuz a rămas deschisă pentru transportul maritim până la declanșarea conflictului, însă, după atacurile comune ale Israelului și SUA, Iranul a ripostat în regiune și a susținut că a preluat controlul asupra acestei rute critice. În acest context, SUA au impus o blocadă navală asupra Iranului în aprilie și din nou în iulie, pe care o mențin, potrivit aceleiași surse. NPR notează că închiderea strâmtorii a produs „o perturbare majoră” a aprovizionării cu combustibil și îngrășăminte, a împins prețurile în sus și a afectat economii din întreaga lume. Ce urmează: negocieri pentru redeschidere și presiune regională Președintele Trump a declarat joi că negocierile pentru redeschiderea strâmtorii avansează. Tot joi, ministrul de externe al Turciei, implicat în mediere, a spus că un acord temporar între SUA și Iran ar putea fi anunțat curând, potrivit NPR. Statele din Golf, expuse represaliilor iraniene asupra unor situri militare americane în timpul războiului, împing părțile către un acord interimar de detensionare, de teama unei noi escaladări care ar putea pune în pericol infrastructura lor petrolieră, vulnerabilă la atacuri cu drone și rachete, mai arată publicația. [...]

Acordul Iran–Oman pentru un nou traseu prin Ormuz riscă să nu deblocheze rapid comerțul cu petrol , deoarece Teheranul condiționează înțelegerea de absența „părților terțe” și susține că factorii de insecuritate rămân, potrivit HotNews . Iranul a anunțat miercuri că a ajuns la un acord cu Sultanatul Oman privind „un nou traseu” pentru tranzitul navelor prin Strâmtoarea Ormuz , după ce „coordonatele geografice” ale rutei au fost aprobate de ambele părți, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al ministerului iranian de externe, Esmail Baghaei, citat de agenția Irna. Oficialul iranian a spus că cele două state lucrează la o „declarație comună”, dar a introdus o condiție explicită: „Părțile terțe să nu vină să împiedice procesul”. De ce contează: Ormuz rămâne blocată, iar riscul operațional persistă De la reluarea ostilităților cu Statele Unite la începutul lunii iulie, Iranul „blochează din nou” Strâmtoarea Ormuz, rută strategică prin care, înainte de război, trecea „o cincime din comerțul mondial cu hidrocarburi”, potrivit aceleiași surse. În acest context, chiar și un acord tehnic cu Omanul nu garantează automat o trecere sigură și predictibilă pentru nave. Baghaei a susținut că, inclusiv în scenariul unui acord, tranzitul nu ar deveni „lipsit de riscuri”, deoarece „factorii care fac ca Strâmtoarea Ormuz să fie nesigură” ar veni „din partea Statelor Unite”. El a invocat blocada navală impusă de Washington ca represalii, precum și „alte acțiuni agresive și amenințătoare” împotriva Iranului și intereselor sale. Negocieri paralele și mesaje contradictorii SUA–Iran Președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că Teheranul ar dori un acord pentru redeschiderea rutei navale, însă Iranul neagă existența discuțiilor cu Washingtonul și indică drept alternativă o înțelegere cu Omanul. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat miercuri la Fox News că negocierile cu Iranul au fost dificile și că procesul va fi de durată: „Va fi complicat și va dura mult timp până se va ajunge la un acord”. Totodată, Trump a spus marți că strâmtoarea se va redeschide „foarte curând”, avertizând că, în caz contrar, Iranul ar urma să fie lovit „foarte puternic”, și a indicat că un acord ar putea fi încheiat până joi. Teheranul a negat însă orice discuție cu Washingtonul. (În context, HotNews trimite la un material anterior despre declarațiile lui Trump: HotNews .) Miza imediată: rute, taxe și dreptul mării Iranul nu vizează o revenire la situația de dinainte de război și permite, „deocamdată”, doar o singură rută, de-a lungul coastelor sale. În plus, Teheranul ia în calcul introducerea unor „taxe de serviciu”, idee respinsă de Statele Unite și de alte țări și care, potrivit sursei, contravine dreptului internațional al mării. Pe fondul tensiunilor, instituirea unei rute omaneze în luna iunie a provocat reacția Iranului și a fost urmată de „o serie de atacuri asupra navelor”, ceea ce amplifică incertitudinea pentru operatorii maritimi și pentru lanțurile de aprovizionare cu energie. [...]