Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul mizează pe armistițiul Israel–Liban ca să prevină reluarea războiului, potrivit news.ro, care relatează declarațiile Moscovei după intrarea în vigoare a încetării focului în noaptea de joi spre vineri.
Rusia a transmis vineri că susține armistițiul convenit între Israel și Liban și și-a exprimat speranța că acesta va crea spațiu pentru „acorduri durabile”, menite să evite reluarea confruntărilor armate.
În briefingul zilnic, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Moscova salută „decizia încheierii unui armistițiu” și speră ca „în aceste câteva zile” să fie posibilă negocierea unor înțelegeri care să prevină o nouă escaladare.
Declarația a fost făcută ca răspuns la o întrebare adresată de AFP, conform aceleiași surse.
Recomandate
SUA încearcă să salveze negocierile Israel–Liban cu un plan de „dezescaladare graduală” , în condițiile în care intensificarea operațiunilor militare israeliene pe teritoriul libanez riscă să compromită o nouă rundă de discuții de pace programată la Washington, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat telefonic duminică atât cu președintele Libanului, Joseph Aoun, cât și cu premierul Israelului, Benjamin Netanyahu. Propunerea SUA, prezentată ca un cadru pentru continuarea discuțiilor, ar presupune ca Hezbollah să oprească toate atacurile împotriva Israelului, iar Israelul, în schimb, să se abțină de la intensificarea ofensivei în zona Beirutului. Un înalt oficial american a susținut că această formulă „ar crea premisele pentru o dezescaladare graduală a tensiunilor și o încetare efectivă a ostilităților”. Reacții la plan: deschidere la președintele Libanului, rezerve la conducerea Parlamentului Potrivit aceleiași surse, Joseph Aoun s-a arătat deschis față de idee. În schimb, președintele Parlamentului libanez, Nabih Berri, ar fi cerut ca Israelul să își oprească mai întâi campania militară, un răspuns pe care Washingtonul l-a calificat drept „dezamăgitor”. Oficialul american a mai spus că administrația Donald Trump „nu se așteaptă și nici nu susține” ca Israelul să renunțe la represalii după atacurile Hezbollah pe teritoriul israelian. Context: ofensivă intensificată, deși există armistițiu din 17 aprilie În teren, Israelul a capturat duminică castelul Beaufort, descris ca poziție strategică în sudul Libanului, la nord de râul Litani. Luni, guvernul condus de Benjamin Netanyahu a ordonat atacuri asupra suburbiilor Beirutului. Intensificarea are loc în pofida faptului că, din 17 aprilie, este în vigoare un armistițiu. Totodată, marți ar urma să înceapă la Washington o a patra rundă de negocieri de pace între reprezentanții Israelului și ai Libanului, contacte pe care Hezbollah le respinge, potrivit informațiilor transmise de Agerpres. [...]
Armenia amână decizia formală între UE și blocul eurasiatic condus de Rusia , respingând cererea președintelui Vladimir Putin de a organiza rapid un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, într-un moment politic sensibil, cu o săptămână înainte de alegeri, potrivit HotNews . Premierul Nikol Pașinian a argumentat, într-o alocuțiune video pe Facebook, că „ar fi ilogic” un referendum atât timp cât alegerea între cele două blocuri „nu va fi inevitabilă”, adică în absența unei candidaturi oficiale depuse pentru aderarea la UE sau a unui demers avansat pentru obținerea statutului de țară candidată. Cererea lui Putin vine pe fondul presiunilor Moscovei și al poziției exprimate de liderul rus potrivit căreia Armenia nu poate împăca o eventuală aderare la UE cu menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) , structură condusă de Rusia. În același timp, declarațiile lui Pașinian sunt făcute cu puțin timp înaintea alegerilor legislative, considerate un test pentru premier, care încearcă să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Occidentul. Presiune diplomatică și avertismentul „scenariului ucrainean” Moscova și-a rechemat sâmbătă ambasadorul din Armenia pentru „consultări”, pe tema întăririi legăturilor dintre Erevan și UE. Cu o zi înainte, Putin invocase „scenariul ucrainean”, afirmând că acesta ar fi început când Kievul a încercat să adere la UE (context detaliat într-un material HotNews despre acest subiect, aici ). Pașinian susține că relațiile armeano-ruse sunt „într-o etapă de transformare” și că Armenia încearcă să construiască „noi relații” cu Rusia, pe care le descrie drept „deschise și sincere”. Ce urmează: echilibru între angajamente și pași politici Kremlinul a transmis luni că Putin și Pașinian au avut o convorbire telefonică, fără a oferi detalii, menționând doar că discuția a vizat summitul UEE desfășurat săptămâna trecută în Kazahstan. În paralel, Armenia își consolidează relația cu UE: în luna mai a găzduit un summit european, iar UE a salutat „un salt înainte” în relațiile cu această țară. În plan intern, Armenia a adoptat anul trecut o lege care declară oficial intenția de a depune candidatura de aderare la UE, continuând un parteneriat început în 2017. Relația cu Rusia rămâne însă tensionată: Erevanul reproșează Moscovei lipsa de sprijin în războiul cu Azerbaidjanul din 2023 și a suspendat participarea la un pact regional de securitate cu Rusia, în timp ce caută sprijin din partea UE și a SUA. [...]
Planul SUA de „dezescaladare graduală” riscă să fie blocat de intensificarea ofensivei israeliene în Liban , într-un moment în care este în vigoare un armistițiu și urmează o nouă rundă de negocieri la Washington, potrivit Euronews . Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat telefonic duminică atât cu președintele libanez Joseph Aoun, cât și cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, în încercarea de a menține deschis canalul diplomatic. Propunerea americană vizează o „dezescaladare graduală” a conflictului, pe fondul escaladării operațiunilor militare israeliene pe teritoriul libanez, evoluție care pune în pericol negocierile, relatează EFE, citată de Agerpres. Ce presupune propunerea Washingtonului Statele Unite au propus un aranjament în doi pași, pentru a permite continuarea discuțiilor: Hezbollah să înceteze toate atacurile împotriva Israelului; Israelul să se abțină de la intensificarea ofensivei în zona Beirutului. Un înalt oficial american a susținut că această formulă ar putea crea condițiile pentru reducerea treptată a tensiunilor și pentru o oprire efectivă a ostilităților. „Aceasta ar crea premisele pentru o dezescaladare graduală a tensiunilor și o încetare efectivă a ostilităților.” Reacții în Liban și poziția SUA față de riposta Israelului Potrivit aceleiași surse americane, președintele Joseph Aoun s-a arătat deschis ideii. În schimb, președintele parlamentului libanez, Nabih Berri, ar fi cerut ca Israelul să își înceteze mai întâi campania militară, un răspuns pe care Washingtonul l-a calificat drept „dezamăgitor”. Administrația lui Donald Trump, a mai spus oficialul american, nu se așteaptă și nici nu susține ca Israelul să renunțe la represalii după atacurile grupării șiite pe teritoriul său. Escaladare pe teren, în pofida armistițiului și a negocierilor anunțate Israelul a capturat duminică castelul Beaufort, descris ca o poziție strategică în sudul Libanului, la nord de râul Litani. Luni, guvernul condus de Benjamin Netanyahu a ordonat atacuri asupra suburbiilor Beirutului. Intensificarea are loc deși, din 17 aprilie, este în vigoare un armistițiu și, marți, este prevăzută începerea unei a patra runde de negocieri de pace la Washington între reprezentanții Israelului și ai Libanului. În același timp, Hezbollah respinge aceste contacte, ceea ce complică perspectiva unui acord și crește riscul ca escaladarea militară să blocheze procesul diplomatic. [...]
Uniunea Europeană promite sprijin pentru Armenia, pe fondul acuzațiilor că Rusia încearcă să-i afecteze economia înaintea alegerilor din 7 iunie , potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și stabilitate regională: Bruxellesul vorbește despre „coerciție” și despre încercări de influențare a rezultatului electoral într-o țară care, deși aliată oficial cu Moscova, își aprofundează legăturile cu Occidentul. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene , Anouar El Anouni, a declarat că Rusia ar încerca „să prejudicieze economia Armeniei” și să influențeze alegerile parlamentare programate pentru 7 iunie, conform News.ro, care citează AFP. În același timp, UE a transmis că va continua să sprijine Armenia. Semnale de presiune: diplomație și avertismente legate de parcursul european În acest context, Rusia a anunțat sâmbătă rechemarea ambasadorului său în Armenia „pentru consultări”, ca protest față de apropierea Erevanului de Uniunea Europeană, pe fondul apropierii alegerilor. Ministerul rus de Externe a motivat decizia prin „măsurile luate de conducerea armeană” pentru apropierea de UE, într-un comunicat citat de Reuters. Separat, uniunea economică a fostelor republici sovietice condusă de Rusia a transmis vineri că va lua în considerare suspendarea Armeniei, după ce aceasta a solicitat aderarea la UE, și a cerut Erevanului să organizeze un referendum. Context politic: dependență economică și o competiție electorală cu miză geopolitică Armenia, cu o populație de aproximativ 3 milioane de locuitori, este aliată oficial cu Rusia, dar și-a aprofundat relațiile cu Occidentul în ultimii ani, în pofida dependenței economice de Moscova. Potrivit sondajelor de opinie menționate în articol, partidul premierului pro-occidental Nikol Pașinian este creditat înaintea opoziției proruse. Digi24 mai notează că președintele SUA, Donald Trump, l-a susținut pe Pașinian, ajuns la putere în urma revoluției din 2018 și reales în 2021. De ce contează: riscul de măsuri economice și blocaje instituționale Acuzațiile UE privind încercări de a „prejudicia economia” Armeniei indică un risc de presiuni cu efecte directe asupra mediului economic și asupra deciziilor de politică publică, într-un moment în care țara încearcă să-și recalibreze relațiile externe. În paralel, Rusia susține că țările occidentale se amestecă în Armenia pentru a slăbi influența rusă în spațiul fostei Uniuni Sovietice. Fundal de securitate: ruptura de încredere după Nagorno-Karabah Armenia afirmă că Rusia nu a reușit să o protejeze în conflictul cu Azerbaidjanul pentru Nagorno-Karabah, enclavă recucerită de Azerbaidjan în 2023. Acest episod este prezentat ca un element care a alimentat distanțarea Erevanului de Moscova și apropierea de Occident, pe care Rusia o contestă. [...]
Atacurile Ucrainei asupra logisticii ruse au declanșat restricții la carburanți în Crimeea , cu efecte care se văd deja în aprovizionarea civilă și în transportul de mărfuri, potrivit Euronews . Peninsula Crimeea și regiunile ocupate de Rusia din sud-estul Ucrainei se confruntă cu o criză de carburant după intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii logistice folosite de armata rusă. Săptămâna trecută, Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat lansarea operațiunii „Lockdown-ul Logistic”, descrisă ca o campanie menită să blocheze aprovizionarea trupelor ruse cu armament, combustibil și produse alimentare. Ținta: ruta terestră către Crimeea și sudul Ucrainei Forțele ucrainene și-au concentrat loviturile asupra traseului terestru care leagă Rusia de teritoriile ocupate din sudul Ucrainei și de Crimeea, anexată de Moscova în 2014. Ruta este prezentată ca esențială pentru alimentarea armatei ruse din regiunile ocupate. Ministrul ucrainean al Apărării, Mihail Fedorov, a descris obiectivul operațiunii ca fiind creșterea presiunii „în spatele liniei frontului” pentru a limita capacitatea Rusiei de a susține acțiuni ofensive. „Sarcina noastră este să intensificăm și mai mult presiunea asupra rușilor în spatele liniei frontului, să-i privăm de posibilitatea de a desfășura acțiuni ofensive active.” Oficialul a publicat și imagini cu echipamente militare rusești distruse în urma atacurilor, notează publicația. Restricții la pompă: tichete și plafon de 20 de litri Autoritățile ruse au refuzat să ofere detalii despre efectele operațiunii ucrainene asupra teritoriilor ocupate. Întrebat despre atacurile repetate asupra traseului „Novorosia” și despre informațiile privind restricțiile la vânzarea de combustibil, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a evitat un răspuns direct. „Cunoașteți că acest lucru este de responsabilitatea regiunii și a Ministerului nostru al Apărării. De aceea, în acest caz, trebuie să vă adresați anume lor.” Potrivit autorităților locale instalate de Rusia în regiunile ocupate, atacurile asupra infrastructurii petroliere și logistice au afectat aprovizionarea cu combustibil. În Crimeea au fost introduse restricții la vânzarea benzinei și motorinei, inclusiv vânzare pe bază de tichete în unele zone și limită de cel mult 20 de litri la o alimentare. Presa ucraineană a publicat imagini cu cozi lungi la stațiile de alimentare din peninsulă. Efecte colaterale: transport comercial redus Bombardamentele asupra infrastructurii de transport utilizate de armata rusă au afectat și traficul civil de mărfuri. Conform informațiilor apărute în presa ucraineană, transporturile comerciale din regiunile ocupate au fost reduse semnificativ, pe fondul avariilor provocate de atacurile cu drone și rachete. În ansamblu, operațiunea lansată de Kiev urmărește să reducă capacitatea logistică a armatei ruse și să îngreuneze aprovizionarea forțelor aflate pe front, într-un moment în care luptele continuă pe mai multe direcții din estul și sudul Ucrainei. [...]
UE avertizează că Rusia ar încerca să lovească economia Armeniei și să influențeze alegerile din 7 iunie , într-un moment în care Erevanul își accelerează apropierea de Bruxelles, potrivit Adevărul . Comisia Europeană spune că va continua să sprijine Armenia în fața tentativelor de „coerciție” atribuite Moscovei. Declarația a fost făcută luni, 1 iunie, de Anouar El Anouni , purtător de cuvânt al Comisiei Europene, care a susținut că Rusia ar încerca „să prejudicieze economia Armeniei și să influențeze rezultatul scrutinului”, potrivit AFP, citată de News.ro. Semnale de escaladare diplomatică și presiune economică Tensiunile s-au amplificat după ce Rusia și-a rechemat sâmbătă ambasadorul din Armenia „pentru consultări”. Ministerul rus de Externe a transmis, într-un comunicat citat de Reuters, că ambasadorul Serghei Kopirkin a fost chemat la Moscova „în legătură cu măsurile luate de conducerea armeană în vederea apropierii de Uniunea Europeană”. În paralel, Uniunea Economică Eurasiatică , condusă de Rusia, a anunțat că ia în calcul suspendarea Armeniei, pe fondul demersurilor Erevanului legate de UE: Armenia a depus cererea de aderare și a solicitat organizarea unui referendum pe această temă. De ce contează: dependență economică, dar pivotare politică înainte de alegeri Armenia, stat caucazian cu aproximativ 3 milioane de locuitori, rămâne aliat oficial al Rusiei, însă în ultimii ani și-a consolidat relațiile cu Occidentul, în pofida dependenței economice de Moscova. Divergențele s-au adâncit după conflictul cu Azerbaidjan privind Nagorno-Karabah, regiune recucerită de Baku în 2023, când Erevanul a acuzat Rusia că nu i-a oferit protecția așteptată. Pe plan intern, sondajele pentru alegerile legislative din 7 iunie indică un avans al partidului premierului pro-occidental Nikol Pașinian în fața opoziției pro-ruse. În același context, președintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat public sprijinul pentru Pașinian, aflat la putere din 2018 și reales în 2021. Rusia acuză, la rândul ei, că statele occidentale se implică în politica internă a Armeniei pentru a reduce influența rusă în spațiul post-sovietic. [...]
