Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul mizează pe armistițiul Israel–Liban ca să prevină reluarea războiului, potrivit news.ro, care relatează declarațiile Moscovei după intrarea în vigoare a încetării focului în noaptea de joi spre vineri.
Rusia a transmis vineri că susține armistițiul convenit între Israel și Liban și și-a exprimat speranța că acesta va crea spațiu pentru „acorduri durabile”, menite să evite reluarea confruntărilor armate.
În briefingul zilnic, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Moscova salută „decizia încheierii unui armistițiu” și speră ca „în aceste câteva zile” să fie posibilă negocierea unor înțelegeri care să prevină o nouă escaladare.
Declarația a fost făcută ca răspuns la o întrebare adresată de AFP, conform aceleiași surse.
Recomandate
Donald Trump spune că SUA au interzis Israelului să mai bombardeze Libanul , o poziționare care, dacă se confirmă în plan operațional, ar însemna o schimbare de linie în gestionarea unui aliat-cheie și ar putea influența direct riscul de escaladare în regiune, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută vineri de președintele american, care a folosit „un ton neobișnuit de dur” la adresa Israelului, notează materialul, ce preia o relatare Reuters. De ce contează: semnal de constrângere politică asupra unui aliat În termeni de impact, mesajul indică o posibilă condiționare a acțiunilor militare ale Israelului de către Washington, într-un moment în care evoluțiile din Orientul Mijlociu au efecte în lanț asupra securității regionale și asupra stabilității rutelor comerciale și energetice. Articolul Agerpres este însă disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publicate detalii despre cadrul exact al „interdicției” invocate de Trump, mecanismul prin care ar fi impusă sau reacția oficială a Israelului. [...]
Donald Trump neagă că un eventual acord SUA–Iran ar implica bani , în condițiile în care în spațiul public a apărut scenariul deblocării unor fonduri iraniene de 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei), o mișcare cu potențial impact financiar și de sancțiuni, potrivit news.ro . Președintele american a scris pe platforma sa, Truth Social , că „nicio sumă de bani «nu va fi schimbată în vreun fel» între Statele Unite și Iran”, în eventualitatea încheierii unui acord în dosarul nuclear iranian, relatează AFP. Declarația vine după ce site-ul american Axios a dezvăluit că SUA ar lua în calcul deblocarea unor fonduri iraniene în valoare de 20 de miliarde de dolari, în schimbul predării stocurilor de uraniu îmbogățit ale Iranului. În materialul citat de news.ro nu sunt oferite detalii suplimentare despre mecanismul deblocării sau despre stadiul discuțiilor. Mesaj separat despre Israel și Liban Tot pe Truth Social, Trump a afirmat că Statele Unite au interzis Israelului să bombardeze Libanul după intrarea în vigoare a unui armistițiu de zece zile între cele două țări vecine. „Israelul nu va mai bombarda Libanul. Ei au INTERDICȚIA să o facă din partea Statelor Unite, Ajunge!” [...]
Blocada economică a SUA asupra exporturilor Iranului ridică miza negocierilor și crește riscul de noi perturbări pe rutele maritime , într-un moment în care Israelul încearcă să gestioneze simultan dosarele Iran, Liban și Gaza, potrivit NPR . Măsura americană vizează Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru comerțul energetic, iar Teheranul amenință cu represalii care ar putea extinde tensiunile către alte coridoare de transport. Israelul se află, în paralel, într-o fază „de diplomație” pe trei fronturi, cu Washingtonul în rol central: un armistițiu anunțat în Liban, perspectiva reluării discuțiilor cu Iranul înainte de expirarea unui armistițiu de două săptămâni și negocieri în Cairo privind un plan de dezarmare în Gaza. Iran: armistițiu fragil și presiune economică pe exporturi În cazul Iranului, președintele Donald Trump spune că discuțiile de pace ar putea reîncepe curând, cu șase zile rămase până la expirarea armistițiului actual. În același timp, SUA afirmă că au finalizat o blocadă a exporturilor iraniene prin Strâmtoarea Hormuz, cu obiectivul de a „sufoca” economia Iranului prin tăierea principalei rute de comerț internațional și de a forța concesii la masa negocierilor. Iranul, la rândul său, a amenințat cu blocade pe alte rute maritime și a avertizat că ar putea scufunda nave americane dacă SUA încearcă să „policeze” această cale navigabilă. Un fost strateg militar și guvernamental israelian, Shay Har-Zvi, citat de NPR, apreciază că Iranul nu va reveni imediat la negocieri și că este posibilă o reluare a războiului, în condițiile în care ambele părți consideră că au ieșit „învingătoare” din confruntare. Liban: armistițiu de 10 zile, dar cu riscuri structurale Pe frontul libanez, Trump a anunțat un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban, care urmează să intre în vigoare vineri la miezul nopții, ora locală. Înaintea anunțului, SUA au cerut Israelului să reducă ofensiva, iar Washingtonul a mediat discuții rare între Israel și Liban, desfășurate marți. NPR notează că armistițiul este așteptat să fie fragil, în condițiile în care Israelul cere Libanului măsuri concrete pentru dezarmarea Hezbollah . Analiza citează o evaluare potrivit căreia armata libaneză nu are capacitatea de a lua cu forța armele Hezbollah fără riscul unui conflict direct cu o parte semnificativă a comunității șiite. Gaza: planul de dezarmare rămâne blocat În Gaza, negocieri la nivel înalt au loc la Cairo între Hamas și reprezentanți ai „Board of Peace” al administrației Trump. Documentul obținut de NPR cere ca Hamas să își „dezafecteze” (decomisioneze) mai întâi armele, într-un proces etapizat pe zone ale Gazei, în schimbul reconstrucției teritoriului distrus. Un oficial militar Hamas, citat sub protecția anonimatului, spune că gruparea nu se opune în principiu dezarmării dacă există garanții. Hamas condiționează însă discuția despre dezarmare de respectarea de către Israel a angajamentelor din prima fază a armistițiului, inclusiv creșterea ajutorului umanitar și a fluxului de persoane care intră și ies din Gaza. Un alt oficial Hamas afirmă că gruparea așteaptă și rezultatul negocierilor cu Iranul. Ce urmează: status quo militar și risc de prelungire a ocupațiilor În timp ce negocierile continuă, NPR descrie consolidarea unui status quo: prezența militară israeliană pe suprafețe extinse din Gaza și din zone de frontieră din Liban, pe care Israelul le prezintă drept „zone tampon” pentru a îndepărta amenințările de comunitățile de la graniță. O persoană informată asupra subiectului, citată de NPR fără a fi identificată, susține că, până când Israelul nu vede progrese privind dezarmarea Hezbollah, nu intenționează să se retragă din Liban în lunile următoare și, posibil, nici în anii următori. În această logică, blocada economică asupra exporturilor Iranului devine un instrument de presiune cu efecte care depășesc strict dosarul iranian, pentru că poate influența atât dinamica negocierilor, cât și riscurile de securitate pe rutele maritime regionale. [...]
În Rusia, o parte a clasei politice împinge spre restricționarea fertilizării in vitro pentru femeile singure , într-o linie de politici cu potențial de reglementare asupra accesului la servicii medicale reproductive, pe fondul războiului și al presiunilor demografice, potrivit Digi24 . Nina Ostanina , președinta Comisiei Dumei de Stat pentru protecția familiei, paternitate, maternitate și copilărie, a declarat că femeilor necăsătorite „ar trebui să li se interzică” să recurgă la fertilizare in vitro (FIV) și să nască „pentru ele însele”, crescând copii fără soț. În locul acestei opțiuni, ea a susținut că femeile singure ar trebui să se orienteze către „bărbații adevărați din zona SVO” – termenul folosit în Rusia pentru războiul din Ucraina – și să caute ocazii de a „intra în contact cu ei”. Argumentul invocat: creșterea cererii de FIV și „maternitatea solo” Ostanina a numit „cea mai profundă problemă a societății” datele potrivit cărora, în ultimii patru ani, cererea de FIV în Rusia a crescut cu 50% și a apărut un fenomen pe care îl descrie drept „maternitatea solo”. Totodată, deputata a recunoscut că războiul împotriva Ucrainei „i-a smuls astăzi din viață pe tinerii de vârstă reproductivă”, legând implicit discuția despre natalitate de pierderile din conflict. Posibile consecințe: presiune legislativă pe accesul la servicii reproductive În material se arată că Ostanina și colegii săi din Duma de Stat au comandat studii științifice privind influența paternității asupra creșterii copiilor și susțin că lipsa tatălui ar afecta socializarea copilului. Deputata a afirmat că efectele ar fi deja resimțite în instituțiile de învățământ și a spus că are o atitudine negativă față de familiile monoparentale. Digi24 notează și elemente de context despre Ostanina, inclusiv faptul că are doi copii crescuți în cadrul căsătoriei și că unul dintre ei a fost condamnat în 2010 la 12,5 ani de închisoare pentru uciderea partenerului său de afaceri, conform anchetei citate în articol. [...]
Libanul își condiționează stabilizarea post-armistițiu de retragerea israeliană și de un cadru de negocieri directe , după intrarea în vigoare a armistițiului anunțat de președintele american Donald Trump, potrivit news.ro . Președintele libanez Joseph Aoun a catalogat vineri drept „cruciale” negocierile directe cu Israelul, la câteva ore după intrarea în vigoare a armistițiului. Mesajul a fost transmis într-un comunicat difuzat de președinția libaneză. În aceeași declarație, Aoun a încadrat armistițiul ca punct de plecare pentru un proces mai amplu de negocieri, despre care spune că este susținut atât „la nivel local”, cât și „internațional”. Ce urmărește Beirutul în negocieri Șeful statului libanez a enumerat obiectivele pe care Libanul vrea să le obțină în acest cadru: consolidarea armistițiului; retragerea forțelor israeliene din teritoriile ocupate în sud; recuperarea prizonierilor; soluționarea contencioaselor frontaliere dintre Liban și Israel. Contextul anunțului Declarația vine la o zi după ce Donald Trump a anunțat un armistițiu între Israel și Liban și o viitoare întâlnire între președintele libanez și premierul israelian Benjamin Netanyahu , relatează AFP. [...]
Marea Britanie și Franța vor să conducă o misiune multinațională pentru menținerea navigației comerciale prin Strâmtoarea Hormuz , pe fondul volatilității recente a prețului petrolului și a riscurilor de securitate din zonă, relatează Daily Mail . Inițiativa vine în contextul în care Iranul a anunțat redeschiderea strâmtorii, iar Donald Trump le-a transmis aliaților SUA să „nu se deranjeze” cu sprijin. Keir Starmer a prezentat la Paris, alături de Emmanuel Macron și liderii din Germania și Italia, planul pentru o misiune descrisă drept „strict pașnică și defensivă”, menită să „liniștească transportul comercial” și să sprijine „curățarea minelor”. Potrivit premierului britanic, misiunea ar urma să fie pusă în aplicare „de îndată ce condițiile permit”, după încetarea ostilităților din războiul cu Iranul. De ce contează: reacția piețelor la redeschiderea Hormuz Publicația notează că Iranul a declarat că a redeschis Strâmtoarea Hormuz, pe care o închisese mai devreme în acest an ca răspuns la atacuri militare americane, episod care a împins în sus prețurile globale la energie. După anunțul privind redeschiderea rutei: petrolul Brent a scăzut cu 11%, la puțin peste 88 de dolari/baril (aprox. 400 lei), în tranzacțiile de vineri după-amiază; anterior, pe fondul perturbărilor de aprovizionare, prețul urcase până la 120 de dolari/baril (aprox. 550 lei); bursele au reacționat pozitiv, iar indicele FTSE 100 a urcat cu peste 70 de puncte la un moment dat, înainte să reducă avansul la +0,5% (plus 52,48 puncte), până la 10.642,47. Daily Mail leagă redeschiderea de intrarea în vigoare a unui armistițiu de 10 zile care implică Israel și Liban, menționând că acesta este primul moment în care ruta este „pe deplin deschisă” de la debutul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, la 28 februarie. Ce urmează: planificare la Londra, dar desfășurarea rămâne incertă Conferința de la Palatul Élysée a reunit 40 de țări și Organizația Maritimă Internațională , cu obiectivul de a contura o misiune pentru protejarea libertății de navigație. Starmer a spus că „peste o duzină” de state au oferit deja contribuții cu „capabilități” (active), iar detalii despre componența misiunii ar urma să fie anunțate după o conferință de planificare militară programată săptămâna viitoare la Londra. Totuși, aceeași sursă subliniază că este „foarte puțin probabil” ca statele participante să trimită nave în Strâmtoarea Hormuz înainte de încetarea ostilităților, din cauza riscului ca vasele să fie atacate de pe țărmul iranian. Mesajul lui Trump către aliați În paralel cu discuțiile europene, Donald Trump a atacat din nou statele NATO într-o postare pe Truth Social, susținând că a fost contactat de NATO pentru a întreba dacă SUA au nevoie de ajutor și că a răspuns: „să stea departe”, cu excepția cazului în care „vor doar să-și încarce navele cu petrol”. [...]
