Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Atac la 1.900 de kilometri de graniță –...

Atac la 1.900 de kilometri de graniță – Kievul susține că a testat racheta Flamingo asupra uzinei Votkinsk

Lansare de rachetă în noapte, cu fum și lumină intensă.

Ucraina susține că a lovit cu o nouă rachetă de croazieră o fabrică militară din Rusia, la aproape 1.900 de kilometri de graniță, într-un atac care ar marca extinderea capacităților sale de lovire în adâncime. Informațiile apar într-o analiză publicată de Radio Europa Liberă.

Autoritățile din regiunea rusă Udmurtia au anunțat că cel puțin 11 persoane au fost rănite în urma unui atac aerian ucrainean, unele fiind internate. Oficialii ruși au vorbit despre drone care au vizat o unitate industrială neprecizată. Armata ucraineană susține însă că ținta a fost fabrica Votkinsk, un complex unde sunt produse sisteme de armament precum rachetele Iars, Iskander și Oreșnik. Imagini distribuite pe canale de Telegram ar arăta fum și incendii în zona uzinei.

Potrivit Statului Major ucrainean, atacul ar fi fost realizat cu o nouă rachetă de croazieră cu rază lungă, denumită Flamingo, dezvoltată de compania ucraineană Fire Point. Proiectilul a fost prezentat public în cursul anului trecut, iar recent proiectantul-șef al companiei a publicat o înregistrare video cu lansarea acestuia. Experții militari rămân rezervați în privința performanțelor reale ale noii arme, însă Kievul mizează pe creșterea producției interne pentru a putea lovi ținte strategice aflate adânc pe teritoriul rus.

În paralel, Rusia a continuat atacurile asupra Ucrainei. Orașul Odesa, la Marea Neagră, a fost lovit peste noapte de drone și rachete, fiind avariată o instalație energetică; cel puțin două persoane au fost rănite. În Sumî, în nord-est, lovituri rusești au afectat o zonă rezidențială, rănind o femeie în vârstă și doi copii, potrivit autorităților locale.

Escaladarea schimburilor de lovituri are loc la câteva zile după încheierea unei noi runde de negocieri de pace mediate de Statele Unite la Geneva, care nu au produs progrese. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei se apropie de patru ani, iar atacurile asupra infrastructurii energetice continuă să afecteze milioane de civili, în plină iarnă.

Recomandate

Articole pe același subiect

Zelenski discutând despre negocierile cu Rusia și importanța sprijinului internațional.
Externe22 feb. 2026

Kievul pregătește o nouă rundă de discuții – Zelenski acuză Moscova de blocarea progreselor

Volodimir Zelenski avertizează că noile negocieri cu Rusia nu trebuie să fie „o oportunitate irosită” , în timp ce Kievul încearcă să obțină rezultate concrete în următoarea rundă de discuții trilaterale cu SUA și Moscova. Declarațiile au fost relatate de Reuters și alte publicații internaționale. Președintele ucrainean a discutat sâmbătă la telefon cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , pentru a coordona pozițiile înaintea noii întâlniri. Zelenski a transmis pe rețelele sociale că opiniile lor „coincid” în privința unor chestiuni diplomatice cheie și a subliniat importanța sprijinului continuu prin programul NATO de achiziții prioritare pentru Ucraina. „Nu trebuie să fie un impas” În discursul său de seară, liderul de la Kiev a adoptat un ton mai ferm, afirmând că următoarea rundă „nu trebuie să fie o oportunitate irosită” . El a acuzat Moscova că a blocat progresele la Geneva, unde ultima rundă de negocieri, desfășurată pe 17–18 februarie, s-a încheiat fără un progres politic major, după doar două ore de discuții în a doua zi, potrivit The Guardian . Zelenski a declarat că partea americană a constatat clar că Rusia a fost responsabilă pentru lipsa rezultatelor semnificative. El a precizat că a discutat pregătirile cu Rustem Umerov, șeful delegației ucrainene, și i-a cerut să intensifice contactele cu partenerii din Orientul Mijlociu și Turcia. Divergențe majore pe plan politic Deși discuțiile au adus progrese limitate în domeniul militar, inclusiv privind monitorizarea unui eventual armistițiu de către SUA, negocierile politice au rămas blocate din cauza insistenței Rusiei ca Ucraina să se retragă din Donbas, cerere respinsă categoric de Kiev. Zelenski a anunțat că pozițiile Ucrainei pentru următoarea întâlnire sunt deja pregătite și că prioritățile delegației au fost stabilite. O nouă rundă ar putea avea loc înainte de finalul lunii februarie, Geneva fiind din nou luată în calcul ca locație. În paralel, Ucraina solicită sprijin financiar suplimentar pentru apărarea aeriană, în contextul atacurilor aeriene continue. Programul comun SUA–NATO pentru înzestrare militară a furnizat deja miliarde de dolari în echipamente, însă Kievul estimează că va avea nevoie de finanțări suplimentare până în 2026. În timp ce războiul se apropie de al patrulea an, presiunea asupra negocierilor crește, iar miza pentru Kiev rămâne obținerea unor garanții de securitate clare și evitarea unui nou blocaj diplomatic. [...]

Zelenski discutând despre blocajul negocierilor de pace în Ucraina.
Externe20 feb. 2026

Zelenski le-ar fi spus consilierilor că negocierile sunt blocate – războiul ar putea dura încă trei ani

Volodimir Zelenski le-ar fi spus consilierilor că negocierile sunt în impas și că războiul poate dura încă trei ani , potrivit unui podcast The Wall Street Journal . Informația provine de la surse apropiate președintelui ucrainean, însă a fost respinsă oficial de unul dintre colaboratorii săi. Conform relatării WSJ, Zelenski ar fi transmis, într-o discuție cu un grup restrâns de consilieri, că tratativele de pace au ajuns într-un blocaj și că este necesară pregătirea pentru un „război de lungă durată” . Declarațiile ar fi fost făcute înaintea participării sale la Conferința de Securitate de la München și i-ar fi surprins chiar pe unii dintre apropiați. Dmitri Litvin, consilier al liderului de la Kiev, a negat existența unei astfel de instrucțiuni și a calificat informația drept falsă. Totuși, Zelenski a afirmat recent, într-un interviu pentru publicația The Atlantic, că preferă continuarea luptelor în locul acceptării unei „înțelegeri proaste”. Potrivit surselor citate, negocierile recente nu au produs progrese pe tema teritorială. Kievul ar accepta o retragere din Donbass doar în condiții de reciprocitate, în timp ce Kremlinul insistă asupra unei retrageri unilaterale a forțelor ucrainene și respinge garanțiile de securitate care ar presupune staționarea de trupe străine. Oficiali europeni citați de WSJ estimează că războiul ar putea continua încă unul până la trei ani, iar servicii de informații occidentale consideră că obiectivul Moscovei rămâne schimbarea conducerii de la Kiev și transformarea Ucrainei într-o zonă tampon „neutră”. În acest context, perspectiva unei soluții rapide pare tot mai îndepărtată, în pofida eforturilor diplomatice din ultimele luni. [...]

Viktor Orban discutând despre blocajul împrumutului pentru Ucraina.
Externe20 feb. 2026

Tensiuni în Uniunea Europeană: Ungaria blochează împrumutul pentru Kiev

Ungaria a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina , cu doar câteva zile înainte de împlinirea a patru ani de la invazia rusă, potrivit Financial Times . Decizia a fost luată la nivelul Uniunii Europene, unde este necesară unanimitatea pentru contractarea unui astfel de împrumut. Conform sursei citate, ambasadorul Ungariei la UE a obiectat vineri față de mecanismul prin care Comisia Europeană urma să împrumute fondurile destinate stabilizării finanțelor Ucrainei, afectate grav de război. Pachetul fusese agreat în principiu în decembrie 2025 de liderii europeni și era considerat esențial pentru acoperirea deficitului bugetar major al Kievului. În lipsa unui vot unanim, Comisia nu poate contracta împrumutul. În paralel, un program al Fondului Monetar Internațional, în valoare de opt miliarde de euro, este condiționat de deblocarea acestui sprijin european. Context politic tensionat Blocajul intervine într-un moment simbolic: pe 24 februarie 2026 se împlinesc patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Decizia Budapestei are loc și pe fondul campaniei electorale din Ungaria, unde premierul Viktor Orban se confruntă cu o competiție strânsă înaintea alegerilor din 12 aprilie. Sondajele indică un avans pentru partidul Tisza, condus de Peter Magyar , iar retorica anti-Ucraina a guvernului ungar s-a intensificat în ultimele săptămâni. Orban a acuzat recent Kievul pentru problemele legate de livrările de petrol prin conducta Drujba, avariată în contextul conflictului. Împrumutul european era conceput ca un instrument-cheie pentru menținerea stabilității financiare a Ucrainei în 2026. Rămâne de văzut dacă statele membre vor găsi o formulă alternativă pentru a ocoli veto-ul sau dacă negocierile vor continua în cadrul Consiliului UE. [...]

Peisaj din Groenlanda cu case colorate și munți acoperiți de zăpadă.
Externe22 feb. 2026

Trump trimite o navă-spital în Groenlanda - misiunea este în curs și poate crește tensiunile regionale

Statele Unite vor desfășura o navă-spital în Groenlanda , potrivit Știrile ProTV , după un anunț făcut sâmbătă de președintele Donald Trump pe rețeaua Truth Social . Decizia este prezentată ca un răspuns la nevoi medicale locale , însă vine într-un context politic sensibil, care poate afecta relația cu Danemarca. „Este pe drum!”, a scris Trump, adăugând că vasul „îi va îngriji pe mulți oameni care sunt bolnavi și nu sunt îngrijiți acolo”. Din perspectiva capacității sistemului de sănătate din Groenlanda, informațiile din articol indică o infrastructură medicală existentă, chiar dacă limitată de geografie și populație. Teritoriul are circa 57.000 de locuitori, iar pentru cazurile complexe funcționează spitalul Regina Ingrid din Nuuk , completat de o rețea de clinici; în anumite situații, pacienții sunt transportați în Danemarca. În acest cadru, articolul notează că Groenlanda „nu a raportat recent necesități medicale” care să justifice prezența unei nave-spital, ceea ce ridică întrebări despre utilitatea operațională a misiunii raportat la nevoile curente ale sistemului local. Totodată, rămâne neprecizat dacă desfășurarea a fost coordonată cu autoritățile daneze sau cu administrația autonomă groenlandeză și nici care este calendarul exact. Capacitatea navei-spital, așa cum este descrisă, ar depăși cu mult un rol de sprijin punctual: Marina SUA are două astfel de nave, fiecare cu 100 de paturi și 80 de locuri pentru terapie intensivă, folosite de regulă după dezastre naturale sau în pandemii. Articolul menționează însă și o limitare practică importantă: mobilizarea completă a echipajelor nu se face imediat, navele având efective minimale când staționează la ancoră. Miza depășește sănătatea publică și intră în zona de politică externă: anunțul vine pe fondul amenințărilor repetate ale lui Trump privind anexarea Groenlandei, declarații care au tensionat relațiile transatlantice. În acest context, o intervenție medicală fără mandat public și fără coordonare explicită poate fi interpretată ca un gest cu încărcătură politică, chiar dacă este prezentată drept sprijin pentru capacitatea sanitară locală. [...]

Donald Trump discutând despre situația din Iran și posibile acțiuni militare.
Externe22 feb. 2026

Trump ia în calcul un atac, Europa reacționează – apeluri urgente de evacuare din Iran

Serbia și Suedia le cer cetățenilor să părăsească urgent Iranul , pe fondul temerilor privind o posibilă lovitură militară americană, în timp ce negocierile nucleare rămân incerte. Informațiile sunt relatate de presa internațională, inclusiv de Iran International . Ministerul de Externe al Serbiei a transmis în noaptea de vineri spre sâmbătă că, „din cauza deteriorării situației de securitate”, cetățenii sârbi sunt sfătuiți să nu călătorească în Iran și ca cei aflați deja acolo să părăsească țara cât mai curând posibil. Este a doua avertizare de acest tip emisă de Belgrad din ianuarie. În paralel, ministra suedeză de externe Maria Malmer Stenergard a publicat un mesaj similar, descriind situația drept „foarte incertă” și avertizând că autoritățile suedeze nu vor putea organiza evacuări în cazul unei escaladări rapide. Tot mai multe avertismente internaționale Serbia și Suedia se alătură Poloniei și Australiei , care au emis avertismente similare în ultimele zile. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că „în câteva ore ar putea să nu mai existe posibilitatea de evacuare”, pe fondul tensiunilor crescânde din regiune. Diplomație sub presiune Avertismentele vin în contextul în care președintele Donald Trump a declarat că „ ia în considerare ” o lovitură militară limitată dacă negocierile privind programul nuclear iranian eșuează, potrivit relatărilor din presa americană. Trump a indicat că ar putea decide în următoarele 10–15 zile dacă există șanse reale pentru un acord. Între timp, Statele Unite au consolidat prezența militară în Orientul Mijlociu, desfășurând nave de război, submarine și zeci de avioane de luptă. Două runde de discuții indirecte SUA–Iran, mediate de Oman la Geneva, au fost descrise de ambele părți drept constructive în privința „principiilor generale”, însă divergențele majore persistă. Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a afirmat că Teheranul speră la un acord rapid, dar a avertizat că țara este „pregătită pentru negocieri, la fel cum este pregătită pentru război”. În acest climat tensionat, statele europene preferă să reducă riscurile pentru propriii cetățeni, pe fondul incertitudinii privind o posibilă escaladare militară în regiune. [...]

Liderul iranian Ali Khamenei discutând despre programul nuclear al Iranului.
Externe22 feb. 2026

Negocieri tensionate cu Teheranul – lui Trump i-au fost prezentate inclusiv planuri de eliminare a lui Khamenei

Administrația Trump analizează atât un compromis nuclear cu Iranul, cât și opțiuni militare extreme , inclusiv scenarii care ar viza direct liderul suprem Ali Khamenei , potrivit unei relatări publicate de Axios . Un oficial american de rang înalt a declarat că Washingtonul ar putea lua în considerare o propunere ce ar permite Iranului o îmbogățire „simbolică” a uraniului, cu condiția să nu existe nicio posibilitate de obținere a armei nucleare. Totuși, poziția publică a președintelui Donald Trump rămâne fermă în favoarea „îmbogățirii zero” pe teritoriul iranian. Presiune diplomatică și militară Surse apropiate discuțiilor susțin că Pentagonul i-a prezentat lui Trump mai multe opțiuni, inclusiv un scenariu care ar presupune eliminarea ayatollahului Ali Khamenei, a fiului său Mojtaba și a altor lideri religioși. O a doua sursă a confirmat că un astfel de plan a fost discutat în urmă cu câteva săptămâni. Un consilier de rang înalt a precizat că președintele nu a luat încă o decizie privind un atac, dar „își păstrează opțiunile deschise”. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, că doar Trump știe ce măsuri ar putea adopta. Fereastra negocierilor Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a anunțat că Teheranul va prezenta în următoarele zile o propunere detaliată privind programul nuclear, în urma discuțiilor purtate la Geneva cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit oficialului american citat, oferta trebuie să răspundă tuturor preocupărilor Washingtonului pentru a evita o escaladare militară. Pozițiile par în continuare dificil de conciliat. Liderul suprem Ali Khamenei a afirmat că Iranul nu va renunța la dreptul său de a îmbogăți uraniu în scopuri civile . În prezent, Teheranul nu desfășoară activități de îmbogățire, după ce majoritatea centrifugelor au fost distruse în urma unor lovituri aeriene anul trecut, iar SUA și Israelul au avertizat că vor reacționa dacă programul va fi reluat. Mediatorii din Oman și Qatar ar fi transmis ambelor părți că un eventual acord trebuie să permită fiecărei tabere să revendice un succes politic și să fie acceptabil pentru statele din Golf și pentru Israel. În acest context, administrația Trump se află între presiunea de a obține un acord care să poată fi susținut intern și riscul unei confruntări militare directe, într-un moment în care tensiunile din regiune rămân ridicate. [...]