Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina susține că a lovit cu o nouă rachetă de croazieră o fabrică militară din Rusia, la aproape 1.900 de kilometri de graniță, într-un atac care ar marca extinderea capacităților sale de lovire în adâncime. Informațiile apar într-o analiză publicată de Radio Europa Liberă.
Autoritățile din regiunea rusă Udmurtia au anunțat că cel puțin 11 persoane au fost rănite în urma unui atac aerian ucrainean, unele fiind internate. Oficialii ruși au vorbit despre drone care au vizat o unitate industrială neprecizată. Armata ucraineană susține însă că ținta a fost fabrica Votkinsk, un complex unde sunt produse sisteme de armament precum rachetele Iars, Iskander și Oreșnik. Imagini distribuite pe canale de Telegram ar arăta fum și incendii în zona uzinei.
Potrivit Statului Major ucrainean, atacul ar fi fost realizat cu o nouă rachetă de croazieră cu rază lungă, denumită Flamingo, dezvoltată de compania ucraineană Fire Point. Proiectilul a fost prezentat public în cursul anului trecut, iar recent proiectantul-șef al companiei a publicat o înregistrare video cu lansarea acestuia. Experții militari rămân rezervați în privința performanțelor reale ale noii arme, însă Kievul mizează pe creșterea producției interne pentru a putea lovi ținte strategice aflate adânc pe teritoriul rus.
În paralel, Rusia a continuat atacurile asupra Ucrainei. Orașul Odesa, la Marea Neagră, a fost lovit peste noapte de drone și rachete, fiind avariată o instalație energetică; cel puțin două persoane au fost rănite. În Sumî, în nord-est, lovituri rusești au afectat o zonă rezidențială, rănind o femeie în vârstă și doi copii, potrivit autorităților locale.
Escaladarea schimburilor de lovituri are loc la câteva zile după încheierea unei noi runde de negocieri de pace mediate de Statele Unite la Geneva, care nu au produs progrese. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei se apropie de patru ani, iar atacurile asupra infrastructurii energetice continuă să afecteze milioane de civili, în plină iarnă.
Recomandate
NATO își întărește supravegherea în Marea Neagră cu avioane de patrulare maritimă, sisteme radar, drone și personal de informații, pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: protejarea rutelor de transport pentru cereale, alte mărfuri agricole și petrol, într-o zonă unde riscurile au crescut rapid în apropierea statelor NATO. Suplimentarea resurselor a fost anunțată după o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic , în care ambasadorii statelor membre au discutat despre securitatea Mării Negre. Desfășurarea va include și personal pentru analiza criminalistică a explozibililor, în contextul atacurilor care au vizat nave comerciale ce transportau cereale și alte mărfuri agricole din porturile Ucrainei. Decizia vine după ce alte cinci nave au fost atacate. Armata rusă a declarat că a lovit trei nave de marfă în portul ucrainean Reni și alte două nave aflate în drum spre Odesa. De ce contează pentru transportul comercial Atacurile au amplificat îngrijorările privind siguranța navigației comerciale în apropierea statelor NATO. The Guardian , citat de Mediafax, notează creșterea numărului de victime în rândul marinarilor civili, evoluție care ar fi transformat rutele din Marea Neagră în unele dintre cele mai periculoase din lume, ceea ce a determinat NATO să suplimenteze mijloacele de supraveghere din regiune. Pe lanțul logistic, escaladarea se vede și în costuri: compania de asigurări maritime și analiză de risc Ambrey a declarat că nu se întrevede un sfârșit al amenințărilor la adresa transportului de mărfuri pe Marea Neagră – inclusiv cereale și petrol – și că prețurile asigurărilor pentru traversarea acestor ape au crescut „vertiginos”. România, mai expusă la incidente cu drone Publicația britanică mai arată că România a înregistrat 35 de incursiuni neautorizate ale dronelor în acest an, față de nouă în 2025. Totodată, forțele armate române au doborât șase drone în 2026, comparativ cu niciuna în anul precedent. În evaluarea Ambrey, citată în material, ritmul atacurilor ar fi crescut brusc începând din iulie, iar firma estimează că forțele ruse sunt responsabile pentru 80% dintre acestea. [...]
Estimarea Kievului de 1,56 milioane de pierderi rusești ridică miza costurilor de război și sugerează o uzură accelerată a resursei umane și a tehnicii militare, cu efecte directe asupra capacității operaționale a Rusiei, potrivit Mediafax . Statul Major al armatei ucrainene susține că, de la declanșarea invaziei pe scară largă la 24 februarie 2022, Rusia ar fi ajuns la un total de 1.567.160 de militari pierduți. Doar în ultimele 24 de ore, pierderile ar fi fost de încă 2.100 de militari, potrivit The Kyiv Independent , citat de publicație. Mediafax precizează că cifra este o estimare a Kievului privind pierderile de personal (nu doar soldați uciși) și nu a fost confirmată independent. Ce include bilanțul de echipamente raportat de Ucraina Pe lângă pierderile de personal, Statul Major ucrainean a publicat și o listă de echipamente pe care Rusia „le-ar fi pierdut” de la începutul invaziei, între care: 12.416 tancuri; 25.565 vehicule blindate de luptă; 164.578 vehicule și cisterne de combustibil; 51.317 sisteme de artilerie; 2.224 lansatoare multiple de rachete; 1.714 sisteme de apărare antiaeriană; 449 avioane și 356 elicoptere; 2.974 vehicule terestre fără pilot; 35 nave și ambarcațiuni și două submarine. Publicația notează că aceste cifre provin din raportările armatei ucrainene și nu pot fi verificate independent în totalitate. Context: ce spun evaluările occidentale despre raportul pierderilor Mediafax citează și evaluări ale unor centre de analiză occidentale, potrivit cărora pierderile militare rusești ar fi semnificativ mai mari decât cele ucrainene. Un raport al Center for Strategic and International Studies (CSIS) estimează un raport al pierderilor Rusia–Ucraina de aproximativ 2,5 la 1 sau 2 la 1. Într-o analiză CSIS din ianuarie 2026, Ucraina ar fi avut între 500.000 și 600.000 de militari uciși, răniți sau dispăruți între februarie 2022 și decembrie 2025, dintre care între 100.000 și 140.000 ar fi fost uciși în luptă. Autoritățile ucrainene nu publică regulat propriile pierderi, invocând motive de securitate operațională. Președintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat France TV pe 4 februarie, că cel puțin 55.000 de militari ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei, la care s-ar adăuga un număr important de persoane dispărute, pe fondul dificultăților de recuperare a trupurilor de pe front, inclusiv pentru identificarea prin teste ADN. [...]
Limitarea accesului Ucrainei la Starshield riscă să transforme Starlink într-un punct de vulnerabilitate operațională , dacă deciziile de funcționare pot fi schimbate rapid și fără coordonare politică, potrivit Antena 3 , care citează declarații ale unor oficiali americani pentru The Wall Street Journal. Conform relatării, Elon Musk ar fi decis pe 14 octombrie să limiteze accesul Ucrainei la versiunea militară a serviciului, Starshield, fără să consulte Casa Albă. O altă sursă citată susține însă că Musk ar fi discutat în prealabil cu oficiali de rang înalt din administrație și chiar cu președintele Donald Trump, ceea ce lasă neclară responsabilitatea exactă pentru decizie. Ce s-a schimbat tehnic și ce impact a avut Starshield este descris ca „vital” pentru Ucraina, fiind folosit pentru operarea dronelor de atac și a dronelor de interceptare. După limitarea impusă, „orice obiect care zbura cu peste 160 km/h nu se mai putea conecta la Starshield”, iar acest lucru ar fi perturbat operațiunile cu drone. Musk a justificat public poziția SpaceX printr-un mesaj în care a susținut că Starlink este un serviciu comercial și că poate fi folosit „doar în scopuri civile sau defensive”, nu pentru acțiuni militare ofensive. Dispută politică la Washington: Trump și Rubio neagă implicarea Donald Trump a negat categoric orice implicare și a spus că, din câte știe, serviciul „nici nu cred că a fost încetinit”. Totodată, el a afirmat că nu a fost nici inițiativa lui și „nu cred că a fost Elon”. Secretarul de stat Marco Rubio a negat marți că ar fi existat vreo întrerupere a serviciilor Starlink sau a informațiilor transmise către Kiev și a respins acuzațiile potrivit cărora oameni din Ucraina ar muri din cauza refuzului SUA de a furniza informații. „Este scandalos și revoltător. Pur și simplu nu este adevărat.” Rubio a mai spus că, dacă s-a întâmplat ceva „pe 13 și pe 18”, ar fi fost o problemă tehnică și că nu a existat „nicio directivă americană” de a opri avertizările către Ucraina. Cine își asumă decizia: SpaceX, Casa Albă sau Pentagonul În material se menționează că Reuters și The Telegraph au relatat versiuni diferite despre cine poartă responsabilitatea: Musk sau Casa Albă. În plus, un oficial al administrației a declarat pentru The Post că ar fi fost „o inițiativă pe cont propriu a Pentagonului”, negând implicarea directă a Casei Albe. Volodimir Zelenski a susținut, la rândul său, că „mesajul a venit de la guvern” și că a fost „un mesaj al guvernului american să se limiteze viteza”, adăugând că „tehnic, SpaceX a făcut-o”. În context, Antena 3 notează că luna trecută șeful Pentagonului, Pete Hegseth, l-a numit pe Musk într-un grup de experți care analizează viitorul tehnologiilor militare, Project Meridian, alături de Palmer Luckey (fondatorul Anduril) și Newt Gingrich. Context suplimentar: acordul SUA–Rusia privind motorina Situația este prezentată ca fiind complicată și de un acord încheiat de Trump cu Rusia pe 9 octombrie, prin care SUA cumpără motorină rusească pentru export. Ucraina acuză că banii vor finanța războiul lui Vladimir Putin, în timp ce Trump susține că măsura va reduce prețul carburantului la nivel mondial. În lipsa unei versiuni unice acceptate de toate părțile, episodul ridică o problemă practică pentru Ucraina: dependența de o infrastructură critică operată de o companie privată, unde o modificare tehnică punctuală poate afecta direct capacitatea de operare a dronelor. [...]
Washingtonul pregătește o nouă rundă de discuții cu Rusia după ce emisarul american Steve Witkoff a avut o întâlnire pe care secretarul de stat Marco Rubio o descrie drept „pozitivă” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Rubio a spus că discuția dintre Witkoff și Zelenski nu a adus „nimic neașteptat” și că, pe baza ideilor rezultate, emisarul american poate merge la Sankt Petersburg pentru a le prezenta părții ruse, „să vedem dacă reușim să facem niște progrese”, notează AFP, citată de Mediafax. Witkoff este așteptat miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg, pentru discuții cu oficiali ruși privind încheierea conflictului. Context: tensiuni recente între Washington și Kiev Demersul diplomatic vine după o săptămână de tensiuni între administrația Trump și Zelenski. În acest context, Rubio a făcut referire și la nemulțumiri exprimate de liderul ucrainean legate de livrarea rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot, accesul la Starlink și întreruperea accesului la informații. În privința Starlink și Starshield, Rubio a susținut că președintele SUA nu are legătură cu deciziile companiei și ale lui Elon Musk. „Președintele nu are nicio legătură cu deciziile luate de Starlink și Starshield, precum și de domnul Musk. Este o companie privată; președintele nu conduce această companie și nu îi poate ordona să facă nimic. Vă spun, nu a existat nicio cunoaștere prealabilă”, a mai spus Marco Rubio. Ce urmează Următorul test al inițiativei este vizita lui Witkoff la Sankt Petersburg și reacția părții ruse la ideile discutate anterior cu Zelenski. În material nu sunt oferite detalii despre conținutul acestor propuneri sau despre un calendar al unor negocieri directe cu Vladimir Putin. [...]
Restricțiile de viteză „în mișcare” impuse comunicațiilor prin satelit Starlink/Starshield continuă să afecteze capacitatea Ucrainei de a contracara dronele rusești , potrivit evaluării zilnice a Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post pentru 20 octombrie 2026. Din perspectivă operațională, limitarea reduce eficiența reacției ucrainene în fața dronelor de atac cu motor cu piston și a celor cu reacție. În aceeași evaluare, ISW notează că forțele ucrainene au publicat detalii suplimentare despre „ Operațiunea Vivaldi ”, descrisă ca o contraofensivă care a perturbat fundamental campania Rusiei în regiunea Donețk, prin înfrângerea cleștelui nordic pe care armata rusă intenționa să îl folosească pentru încercuirea „Fortress Belt” din nord. Elemente operaționale și evoluții pe front ISW consemnează și schimbări de comandă în structurile ucrainene: fostul comandant al Brigăzii 60 Mecanizate Separate „Ingulets”, maiorul Dmytro Rohoziuk, a devenit comandant interimar al Corpului 3 de Armată, în timp ce generalul de brigadă Andrii Bilețkîi continuă să comande „Center Group of Forces” în „Fortress Belt” din Donețk. Pe partea de atacuri aeriene, Rusia a lansat 165 de drone asupra Ucrainei peste noapte, conform punctelor-cheie din evaluare. Context geopolitic cu implicații de securitate Evaluarea mai arată că oficiali de rang înalt de la Kremlin au reafirmat sprijinul pentru Iran și au definit explicit Statele Unite drept adversar pe termen lung al Rusiei. ISW plasează această poziționare în contextul unei concesii unilaterale recente a SUA către Moscova, menționată ca o „derogare” (waiver) pentru exporturile rusești de motorină. Mișcări raportate în teren În sinteza ISW, forțele ucrainene ar fi avansat la est de orașul Sumî, iar forțele ruse ar fi avansat la sud de Orikhiv. Publicația nu oferă, în extrasul disponibil, detalii suplimentare privind amploarea sau confirmarea independentă a acestor avansuri. [...]
Volodîmîr Zelenski susține că Rusia a sprijinit direct Iranul cu drone și, probabil, cu informații satelitare , un semnal care complică orice încercare de „decuplare” a dosarelor Ucraina–Orientul Mijlociu în negocierile Washington–Moscova, potrivit Kyiv Post . Declarațiile au fost făcute marți, 20 octombrie, la Oslo , într-o conferință de presă comună cu premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele Finlandei, Alexander Stubb. Zelenski a spus că Ucraina a identificat dovezi privind livrări de drone rusești către Iran și că suspectează că Moscova a oferit și sprijin de informații, inclusiv din sateliți. „Cred că Putin îi ajută pe iranieni și a ajutat, pentru că am văzut diferite detalii de la dronele pe care Rusia le-a livrat Iranului.” „Cred, de asemenea, că au împărtășit cu ei informații, adică de la sateliți și alte informații. Asta știm.” De ce contează: negocierile cu Moscova, sub presiunea „dosarului Iran” Intervenția lui Zelenski vine în contextul în care, notează publicația, la Washington cresc întrebările despre abordarea față de Rusia, mai ales după ce președintele Donald Trump a relaxat restricțiile privind exporturile energetice rusești, în timp ce urmărește un acord diplomatic pentru a opri războiul din Ucraina. În același timp, Zelenski a răspuns unei întrebări a postului norvegian NRK despre posibilitatea ca Vladimir Putin să folosească Iranul ca pârghie geopolitică în relația cu Trump. Liderul ucrainean a evitat să speculeze asupra intențiilor Kremlinului, dar a spus că, din perspectiva sa, „Rusia rămâne de partea iranienilor”. Ce elemente invocă Ucraina despre cooperarea Rusia–Iran Kyiv Post reamintește că Zelenski a avertizat și în martie, într-o postare pe X, că serviciile ucrainene ar fi obținut dovezi privind asistență de informații din partea Rusiei pentru Iran. Potrivit articolului, Ucraina a susținut ulterior că Moscova și-ar fi folosit capabilitățile de informații – inclusiv informații de semnal și informații electronice – pentru a sprijini Teheranul, cu efect de amplificare a instabilității în Orientul Mijlociu. Publicația mai arată că, în septembrie, a relatat despre ceea ce Ucraina descrie drept o rețea ruso-iraniană de recunoaștere, care ar fi implicat supraveghere prin satelit a unor instalații militare americane și ale statelor din Golf. În acest context, Zelenski a afirmat că, între 19 și 20 iulie, sateliți ruși ar fi monitorizat patru baze aeriene din Orientul Mijlociu: două în Bahrain, una în Iordania și una în Kuweit. Context: parteneriatul militar, tot mai „bidirecțional” Rusia și Iran și-au apropiat cooperarea militară după invazia pe scară largă a Ucrainei, începută în februarie 2022. Iranul a furnizat Rusiei drone de atac Shahed, pe care Moscova ar fi ajuns ulterior să le producă și să le folosească pe scară largă împotriva orașelor și infrastructurii critice ucrainene. Articolul notează însă că evoluții recente sugerează că asistența militară ar curge tot mai mult în ambele direcții. În martie, Zelenski a declarat pentru CNN că Rusia ar furniza forțelor iraniene drone, pe fondul unor atacuri care implicau ținte americane și israeliene. Poziția lui Trump, în contrast cu avertismentele Kievului Pe 13 octombrie, Trump a spus că nu crede că Rusia sau China ajută semnificativ Iranul, deși, potrivit Kyiv Post, există rapoarte ale serviciilor de informații americane care indică faptul că Moscova ar fi oferit Teheranului informații militare și alte forme de sprijin. În lipsa unor detalii suplimentare prezentate public în material despre natura „dovezilor” invocate de Kiev, rămâne neclar ce elemente pot fi verificate independent în acest moment. Totuși, mesajul politic al Ucrainei este că relația Rusia–Iran nu poate fi tratată ca un subiect secundar în discuțiile despre Ucraina. [...]
