Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina afirmă că prăbușirea lui Vladimir Putin este inevitabilă, după ce Moscova a reacționat limitat la loviturile americano-israeliene care au dus la moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei. Într-o declarație publicată la 1 martie 2026 și citată de LinkedIn, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a susținut că Putin „a pierdut trei dintre cei mai apropiați aliați într-un interval de puțin peste un an”, făcând referire la Bashar al-Assad, Nicolás Maduro și liderul iranian.
Oficialul de la Kiev a formulat trei concluzii: Rusia nu este un aliat de încredere, influența sa globală scade pe fondul războiului din Ucraina și „domino-ul dictatorilor” ar trebui să continue, întrucât și căderea lui Putin ar fi, în opinia sa, doar o chestiune de timp.
Declarațiile vin după atacurile din 28 februarie asupra Iranului. Kremlinul a condamnat oficial acțiunea, însă fără a anunța măsuri concrete de sprijin pentru Teheran. Vladimir Putin a vorbit despre o „încălcare cinică” a normelor internaționale, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat poziția de condamnare, potrivit relatărilor preluate de Reuters.
O analiză publicată la 1 martie de Institute for the Study of War arată că reacția limitată a Moscovei reflectă constrângeri reale: războiul în curs din Ucraina, dorința de a evita o confruntare directă cu Statele Unite și interesele economice legate de evoluția pieței petroliere.
În paralel, cotațiile petrolului au crescut puternic, pe fondul temerilor privind traficul prin Strâmtoarea Ormuz. Pentru Rusia, dependentă de veniturile din energie, o majorare susținută a prețului ar putea aduce beneficii bugetare, chiar dacă situația geopolitică se complică.
Recomandate
Ucraina cere finanțare pentru sisteme Patriot și folosirea activelor rusești înghețate după unul dintre cele mai mari atacuri coordonate ale războiului, în care Rusia a lansat peste noapte 73 de rachete și 656 de drone, potrivit Kyiv Post . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , spune că intensificarea loviturilor arată că Moscova „pierde pe câmpul de luptă” și încearcă să compenseze prin „teroare”. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, apărarea antiaeriană a interceptat sau a „suprimat” (adică a neutralizat inclusiv prin mijloace de război electronic) cea mai mare parte a atacului: 40 de rachete și 602 vehicule aeriene fără pilot. Sybiha a afirmat că atacul a ucis „zeci” de persoane, inclusiv copii, și a rănit „sute” de civili, fără a oferi un bilanț exact. „Singurul motiv pentru atacul îngrozitor de peste noapte al Rusiei împotriva Ucrainei cu drone și rachete (…) este că Putin este un criminal de război și un pierzător care nu are alte cărți în afară de teroare”, a scris Sybiha pe X. Ce măsuri cere Kievul: bani pentru Patriot și accelerarea achizițiilor Mesajul central al ministrului este că aliații ar trebui să treacă de la condamnări la măsuri care reduc capacitatea Rusiei de a continua atacurile. În acest sens, Sybiha a cerut: folosirea Facilității Europene pentru Pace (un instrument al UE pentru sprijin militar) pentru finanțarea programului PURL, descris ca un mecanism condus de NATO prin care aliați europeni și Canada pot cumpăra armament american pentru Ucraina; direcționarea finanțării către sisteme de apărare antiaeriană Patriot și rachete interceptoare; avansarea unei „coaliții antibalistice” și creșterea investițiilor în capabilitățile ucrainene cu rază lungă de acțiune. Presiune economică: sancțiuni, interdicții de călătorie și active înghețate Pe lângă componenta militară, Sybiha a cerut întărirea presiunii asupra Rusiei prin noi sancțiuni, interdicții de călătorie pentru combatanți ruși și utilizarea „integrală” a activelor rusești înghețate. În paralel, el a solicitat liderilor europeni să deschidă „clusterele” de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE, un pas procedural necesar pentru avansarea discuțiilor pe capitole tematice. În logica prezentată de ministru, „eforturile de pace” ar avea șanse doar dacă sunt susținute de „presiune reală” asupra Moscovei, iar continuarea atacurilor ar trebui să crească „prețul” pentru regimul rus. [...]
Evaluarea Washingtonului că Mojtaba Khamenei este în viață și mai activ în decizie ridică miza politică a negocierilor SUA–Iran , într-un moment în care discuțiile pentru oprirea războiului din Orientul Mijlociu „bat pasul pe loc”, potrivit Digi24 , care citează declarații ale secretarului de stat american Marco Rubio . Rubio a spus în Senat, la o audiere în Comisia pentru Afaceri Externe, că SUA văd „semne” că Mojtaba Khamenei „se implică tot mai mult” în conducerea Iranului, chiar dacă „toate comunicările sale se fac în scris și prin intermediul unor terți”. Ce spune SUA despre rolul lui Mojtaba Khamenei Potrivit declarațiilor lui Rubio, implicarea ar fi vizibilă „la un anumit nivel”, însă comunicarea indirectă complică evaluarea publică a rolului său și lasă loc de incertitudini privind mecanismele interne de decizie de la Teheran. Contextul: succesiunea și absența din spațiul public În material se arată că Mojtaba Khamenei a fost grav rănit după un bombardament israelian țintit asupra unui complex din Teheran, în prima zi a războiului. De atunci, el nu a apărut în public sau în înregistrări video, iar după numirea sa ca ayatollah, pe 8 martie, i-au fost atribuite doar mesaje scrise. Totodată, Digi24 notează că el i-a luat locul tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, care ar fi fost ucis în acel atac israelian. De ce contează pentru negocierile SUA–Iran Mesajul transmis de Rubio indică faptul că Washingtonul își calibrează dialogul cu Teheranul având în vedere o posibilă consolidare a influenței noului lider, într-un moment în care negocierile pentru oprirea războiului din Orientul Mijlociu nu avansează. În lipsa unor apariții publice și cu comunicare prin intermediari, rămâne neclar cât de direct este controlul exercitat de Mojtaba Khamenei și cum se reflectă asta în pozițiile de negociere ale Iranului. [...]
Kremlinul susține că războiul a intrat într-o „paradigmă diferită”, semnalând o posibilă intensificare a atacurilor și condiționând orice ieșire din impasul diplomatic de acceptarea cererilor teritoriale ale Moscovei, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , în contextul atacurilor masive lansate de Rusia în timpul nopții asupra unor orașe ucrainene, atacuri care au provocat moartea a cel puțin 17 persoane și rănirea a 100. Peskov a invocat ceea ce Moscova numește „acte inumane de teroare” comise de forțele Kievului împotriva civililor, pentru a justifica schimbarea de registru. „Paradigma diferită”: justificare pentru represalii și lovituri mai intense Moscova afirmă că își intensifică atacurile asupra țintelor militare din Ucraina ca represalii pentru un atac cu drone atribuit Ucrainei asupra unui cămin studențesc din Luhansk (oraș aflat sub control rus), produs luna trecută și soldat, potrivit Rusiei, cu 21 de morți. Ucraina neagă că ar fi vizat căminul și spune că ținta a fost un centru de comandă al dronelor din zonă. În acest context, Peskov a spus: „Dacă regimul de la Kiev comite în mod conștient astfel de acte inumane... de terorism împotriva civililor, împotriva copiilor, atunci este vorba de o cu totul altă paradigmă”. Tot el a susținut că Rusia lovește „în mod sistematic” ținte militare ucrainene din Kiev și din alte orașe. Negocieri „deschise”, dar cu o condiție care blochează discuțiile Pe plan diplomatic, Peskov a afirmat că procesul de pace este în impas, însă Rusia ar rămâne în contact cu Statele Unite, care încearcă de mai mult timp să medieze un acord între Kiev și Moscova. În același timp, Kremlinul a reiterat poziția potrivit căreia războiul s-ar putea încheia imediat dacă Ucraina își retrage forțele din cele patru regiuni ucrainene revendicate de Rusia în 2022 — condiție pe care Kievul o consideră, potrivit articolului, o cerere de capitulare. Informațiile sunt relatate de Reuters , citată de Digi24. [...]
Rusia își menține cheltuielile de război la niveluri ridicate, în pofida avertismentelor privind epuizarea economiei , iar explicația ține de calculul politic și militar al lui Vladimir Putin , potrivit unei analize citate de Digi24 . Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că liderul de la Kremlin refuză să reducă finanțarea apărării pentru că ar crede că Rusia poate obține victoria pe front. ISW notează că Putin „rezistă presiunilor” de a diminua cheltuielile militare și de a opri războiul împotriva Ucrainei, deși economiști și oficiali cu atribuții economice ar avertiza că presiunea asupra economiei devine nesustenabilă. Raportul este citat de publicația ucraineană Unian . Un element-cheie al acestei decizii, potrivit analiștilor, ar fi o evaluare distorsionată a situației militare, alimentată de raportări interne prea optimiste. „Putin are probabil o percepție falsă asupra situației de pe front, modelată de declarațiile exagerate ale comandamentului militar rus”, notează analiștii ISW. De ce contează: riscul de „blocaj” bugetar și presiune economică mai mare Analiza avertizează că reducerea cheltuielilor militare ar putea crea riscuri pentru unitățile rusești de pe front, mai ales în contextul contraatacurilor ucrainene. În același timp, menținerea strategiei actuale ar putea „epuiza și mai mult” economia Rusiei, deja afectată de sancțiuni și de costurile războiului. În sprijinul ideii că presiunea economică se acumulează, este invocată și o relatare anterioară Bloomberg: creșterea economică a Rusiei „aproape a stagnat”, iar deficitul bugetar „se adâncește” pe fondul majorării cheltuielilor militare. Tot Bloomberg ar fi menționat că avertismentele din interiorul aparatului de stat rus se înmulțesc, semnalând că Rusia nu își mai poate permite costurile războiului, ceea ce ar indica și diviziuni interne la Kremlin. Ce urmează Din informațiile citate, ISW nu indică un semn că Putin ar intenționa să reducă finanțarea războiului pe termen scurt, în pofida costurilor economice în creștere și a avertismentelor venite din zona economică a administrației ruse. [...]
Războiul hibrid al Rusiei se sprijină și pe „arme” narative, nu doar militare , iar distorsionarea istoriei este folosită sistematic pentru a justifica agresiunea împotriva Ucrainei și pentru a influența publicul occidental, potrivit unei analize citate de Digi24 . Niels Drost , cercetător la Divizia de Securitate și la Centrul de Cercetare privind Rusia și Europa de Est (CREEC) al Institutului Clingendael din Olanda, afirmă că Vladimir Putin folosește „în mod sistematic” o versiune selectivă a trecutului pentru a-și consolida sprijinul în Rusia și în străinătate. În această logică, Putin susține că ucrainenii ar fi parte a „poporului rus” printr-o istorie de 1.000 de ani și folosește această narațiune pentru a argumenta că o mare parte din Ucraina ar fi „teritoriu istoric rus”, iar Ucraina „nu are dreptul să existe ca stat suveran”. De ce contează pentru Europa: vulnerabilitatea publicului occidental la narațiuni „convingătoare” Expertul indică faptul că retorica istorică a Kremlinului vizează în mod special publicul occidental, care „adesea nu are cunoștințe suficiente” despre istoria Ucrainei și a regiunii. În acest context, o prezentare amplă și aparent coerentă poate părea „complexă și convingătoare” pentru audiențe care nu au reperele necesare. Ca exemplu, Drost amintește interviul acordat de Putin lui Tucker Carlson , în care liderul rus a petrecut aproximativ o jumătate de oră expunând propria versiune a istoriei pentru a-și justifica poziția. „A înțelege nu înseamnă a justifica”: implicații pentru decizii și contramăsuri În analiza citată, Drost avertizează că riscul pentru Europa nu este doar agresiunea militară, ci și războiul hibrid – propagandă, sabotaj și operațiuni de influențare. În această cheie, el susține că înțelegerea logicii din spatele narațiunilor Kremlinului este necesară pentru a le contracara eficient, fără ca acest lucru să însemne legitimarea lor. „Trebuie să înțelegem cum Putin distorsionează istoria și o folosește ca armă. A înțelege nu înseamnă a justifica. Fără înțelegere, este imposibil să contracarăm eficient.” Totodată, expertul notează că, înainte de invazia pe scară largă, au existat avertismente inclusiv din Europa de Est și din partea CIA, însă în mai multe țări europene opinia dominantă era că Putin „nu vorbește serios”. Concluzia sa: narațiunile repetate consecvent ani la rând cresc probabilitatea ca ele să fie urmate de acțiuni, motiv pentru care „cheia este să-l luăm în serios” în sensul evaluării intențiilor. Context: mesaj politic despre viitorul Ucrainei în UE Materialul menționează și că, potrivit agenției Ukrinform, premierul olandez Rob Jetten a declarat că vede viitorul Ucrainei ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și a subliniat necesitatea începerii negocierilor cât mai curând posibil, în marja unei conferințe de securitate desfășurate la Haga. [...]
Donald Trump spune că ar vrea o întâlnire cu noul lider suprem al Iranului, într-un moment în care armistițiul SUA–Iran se fragilizează , potrivit Agerpres . Declarația vine pe fondul acuzațiilor reciproce dintre Washington și Teheran privind încălcarea înțelegerii de încetare a focului, ceea ce ridică miza oricărei inițiative de contact direct la vârf. Într-un interviu acordat New York Post , Trump a afirmat că „ar vrea să-l întâlnească” pe ayatollahul Mojtaba Khamenei și a sugerat că o astfel de întâlnire ar putea avea loc „în funcție de ce se va întâmpla”. Președintele american a mai spus că iranienii „au mult respect” pentru noul lider suprem și a insistat că acesta este „realmente implicat” în deciziile de la Teheran. Cine este Mojtaba Khamenei și de ce contează pentru negocieri Agerpres notează că Mojtaba Khamenei a fost grav rănit într-un bombardament israelian țintit asupra unui complex din Teheran, în prima zi a războiului, și nu a mai apărut în public sau în înregistrări video de la numirea sa ca ayatollah, pe 8 martie, fiind asociat doar cu mesaje scrise. El i-a succedat tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, ucis în atacul israelian. În acest context, o eventuală întâlnire ar avea și o componentă operațională: ar testa dacă există canale funcționale de comunicare la nivel înalt, într-un moment în care, potrivit Washingtonului, conducerea iraniană ar evita expunerea. Mesajul Washingtonului: liderul iranian ar fi „în viață” și mai implicat Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că SUA estimează că Mojtaba Khamenei este „în viață” și „tot mai implicat” în conducerea țării. În fața Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, Rubio a invocat „semne” ale unei implicări crescute, deși comunicarea s-ar face în scris și prin intermediari, pe fondul măsurilor de securitate luate de responsabilii iranieni pentru a evita localizarea și eventuale atacuri. Discuția cu Netanyahu și riscul extinderii tensiunilor În același interviu, Trump a confirmat că a discutat cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre atacurile israeliene în Liban, despre care a spus că pun în pericol armistițiul în curs în Orientul Mijlociu. „Am fost puțin deranjat de faptul că se luptă fără oprire cu Libanul. La un moment dat, i-am spus: «Bibi, trebuie să oprim asta»”, a relatat Trump, conform Agerpres. [...]
