Știri
Știri din categoria Externe

Avertismentul lui Garry Kasparov pune presiune pe strategia occidentală față de Rusia și Iran, prin ideea că tratarea separată a celor două conflicte duce la decizii incoerente și la costuri politice mai mari pentru aliați, potrivit Mediafax.
Fostul campion mondial la șah și activist politic susține, într-un interviu acordat emisiunii „On The Record” de la TVP World, că una dintre cele mai grave erori ale lui Donald Trump a fost separarea dosarelor Iran și Ucraina, deși, în opinia sa, ele sunt „profund interconectate” prin sprijinul acordat de Rusia regimului de la Teheran.
Kasparov afirmă că administrația Trump nu ar fi avut „nici un proces diplomatic coerent și nici o strategie clară de război” în relația cu Iranul. El pune accent pe lipsa unor obiective stabile, susținând că justificările s-ar fi schimbat succesiv – de la schimbarea regimului, la programul nuclear și apoi la petrol – fără un mesaj consistent către public și aliați.
„Nu știu dacă putem folosi cuvântul ‘proces’ pentru aceste discuții, pentru că proces înseamnă că există un element de strategie.”
În această logică, Kasparov consideră că problema nu este doar gestionarea Iranului, ci incapacitatea de a înțelege „tabloul strategic mai larg”, în care Rusia și Iranul funcționează ca părți ale aceleiași confruntări.
Kasparov leagă confuzia strategică de deteriorarea relațiilor cu partenerii europeni, despre care spune că ar fi fost „alienati” de Washington. În opinia sa, fără o justificare și o direcție clară, sprijinul aliaților devine greu de obținut.
„Trebuie să prezinți cazul publicului american și aliaților tăi. Altfel, nu te poți aștepta la sprijin.”
Kasparov susține că Europa se află deja într-un conflict cu Rusia, chiar dacă mulți lideri evită să o spună explicit, și indică o schimbare de atitudine în state precum Germania sau Polonia, care ar accepta tot mai mult că securitatea, producția de apărare și o confruntare pe termen lung cu Rusia sunt inevitabile.
„Nimeni nu vrea un război mare. Dar suntem în război. Europa este în război.”
În analiza sa, Kasparov spune că miza Rusiei este una maximală, iar pauzele temporare sau negocierile nu ar schimba obiectivul strategic.
„Putin vrea să câștige războiul. Putin vrea să distrugă statalitatea ucraineană.”
El folosește și o metaforă pentru a argumenta împotriva ideii de compromis cu Moscova:
„Vladimir Putin va încerca să extindă războiul. Este ca un cancer. Nu negociezi cu cancerul. Îl elimini.”
În ansamblu, mesajul lui Kasparov este că separarea conflictelor Iran–Ucraina produce o politică externă fragmentată, care slăbește coordonarea occidentală și complică, în special pentru Europa, pregătirea pentru o confruntare de durată cu Rusia.
Recomandate

Decizia lui Donald Trump de a anula deplasarea emisarilor săi pentru o nouă rundă de discuții indirecte cu Iranul blochează canalul diplomatic și mută presiunea negocierilor spre contacte la distanță, potrivit Știrile Pro TV . Președintele american a anunțat sâmbătă că Steve Witkoff și Jared Kushner nu mai pleacă în Pakistan , unde ar fi trebuit să participe la a doua rundă de discuții indirecte cu Iranul. Informația este atribuită agenției EFE. Într-o declarație pentru Fox News, Trump și-a justificat decizia prin faptul că SUA „mențin o poziție de forță” și că deplasările diplomatice lungi, fără garanții de rezultat, sunt inutile. El a spus că iranienii „pot suna la Washington oricând doresc”, dar emisarii săi nu vor mai face un zbor de 18 ore „ca să stea degeaba”. „Le-am spus oamenilor mei acum puțin timp, când se pregăteau de plecare: «Nu, nu veți lua un zbor de 18 ore ca să mergeți acolo». Avem toate cărțile. Ei (iranienii) ne pot suna oricând doresc, dar voi nu veți mai face călătorii de 18 ore ca să stați degeaba și să vorbiți despre nimic.” Sincronizare care complică discuțiile Decizia lui Trump coincide cu plecarea din Islamabad a ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi. Potrivit unor surse diplomatice pakistaneze citate de EFE, Araghchi a părăsit capitala Pakistanului cu destinația Oman, după o zi de întâlniri cu autorități civile și militare pakistaneze. Știrile Pro TV notează că Araghchi, care anterior negase intenția de a se întâlni față în față cu emisarii de la Washington, a plecat fără să aștepte sosirea delegației americane, a cărei plecare era inițial programată pentru sâmbătă. Trump: anularea nu înseamnă reluarea războiului AFP, citând Axios, relatează că Trump a susținut că anularea deplasării nu semnifică o reluare a războiului împotriva Iranului. Întrebat dacă decizia înseamnă că va relua războiul, el a răspuns: „Nu. Nu înseamnă asta. Nu ne-am gândit încă la asta.” În lipsa altor detalii în material despre un calendar alternativ, rămâne neclar când și în ce format ar urma să fie reluate discuțiile indirecte. [...]

Rusia a lansat 666 de rachete și drone, iar Ucraina spune că a interceptat 610 ținte , însă loviturile care au trecut au afectat 23 de locații și au produs victime și pagube la infrastructură, potrivit Kyiv Post . Direcția principală a atacului a fost Dnipro , unde o clădire rezidențială cu patru etaje a fost parțial distrusă, iar mai multe întreprinderi au luat foc. Atacul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, 25 aprilie, și a vizat infrastructura critică a Ucrainei, conform Forțelor Aeriene ucrainene. În total, Rusia ar fi folosit 666 de „arme aeriene”, inclusiv rachete balistice și peste 600 de drone. Dnipro: clădiri avariate, operațiuni de salvare în desfășurare Șeful Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk, Oleksandr Hanzha, a anunțat inițial 18 răniți în oraș, inclusiv un băiat de 9 ani. Ulterior, el a raportat că au fost recuperate din dărâmături corpurile a două victime și că alte cinci persoane ar putea fi încă prinse sub ruine. Primarul din Dnipro, Borys Filatov, a avertizat că ar putea exista persoane rămase sub dărâmături, în timp ce echipele de căutare și salvare continuă intervenția. Președintele Volodîmîr Zelenski a precizat că 11 persoane rămân internate în spital în Dnipro. Ce spune armata ucraineană despre interceptări și lovituri Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat interceptarea a 610 ținte, între care: 26 de rachete de croazieră Kh-101; 4 rachete Kalibr; 580 de drone de diverse tipuri. În pofida interceptărilor, 13 rachete și 36 de drone au lovit 23 de locații din țară, inclusiv în regiunile Cerkasî, Nikolaev și Kiev. Bilanțul victimelor și pagube în mai multe regiuni Zelenski a anunțat pe Telegram că bilanțul a urcat la cel puțin patru morți și peste 30 de răniți la nivel național. Tot el a indicat că au existat victime și în regiunile Cernihiv, Odesa și Harkiv. În Harkiv, atacurile cu drone au vizat districtele Nemyshlianskyi, Kyivskyi și Shevchenkivskyi, rănind un bărbat de 54 de ani și un copil de 18 luni (cu reacție acută de stres). Primarul Ihor Terekhov a spus că a fost distrusă o stație de transport public și au fost avariate o conductă de gaz și o locuință privată. În Bila Țerkva, un atac a provocat un incendiu puternic, iar autoritățile au recomandat locuitorilor să își sigileze ferestrele. În Odesa, au fost distruse trei case cu un singur nivel, o clădire agricolă (care a luat foc) și șapte vehicule; serviciul ucrainean pentru situații de urgență a raportat, preliminar, doi răniți. Separat, Hanzha a mai comunicat că numărul total al victimelor după lovitura asupra Dnipro a ajuns la 46, inclusiv cinci copii. Implicații: presiune pentru apărare antiaeriană și sancțiuni Zelenski a folosit atacul pentru a cere implementarea rapidă a acordurilor privind apărarea antiaeriană discutate recent în Cipru, inclusiv accelerarea contribuțiilor la programul PURL, și a solicitat adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene. El a avertizat că întârzierile anterioare, inclusiv la pachetul 20, au oferit Kremlinului timp să se adapteze presiunii internaționale. În paralel, autoritățile regionale au raportat că șase localități din regiunea Nikolaev au rămas fără electricitate din cauza avariilor la liniile de transport, în timp ce evaluarea completă a pagubelor este încă în curs. [...]

Blocada navală a SUA riscă să împingă Iranul spre o criză de stocare a petrolului , dar Teheranul mizează că presiunea politică internă din SUA va limita durata măsurii, potrivit unei analize CNN . Miza economică imediată este capacitatea Iranului de a-și menține exporturile de țiței – principala sursă de valută – într-un moment în care prețurile alimentelor cresc, iar șomajul se adâncește. Blocada, începută ca o măsură asupra porturilor iraniene „cu mai bine de zece zile” în urmă, s-a extins la nivel global: orice navă „legată de Iran” este monitorizată de forțele navale americane pe tot parcursul voiajului. În paralel, Washingtonul transmite public că nu intenționează să cedeze, iar secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a descris operațiunea drept una „de fier”, cu mesajul „nimic nu intră, nimic nu iese”. Presiunea pe exporturile de țiței: fereastră de câteva luni Un efect central al blocadei ar fi reducerea drastică a capacității Iranului de a exporta țiței și produse petroliere. Dacă nu poate „muta” milioanele de barili pe care îi produce zilnic, Iranul ar putea fi forțat să reducă producția, arată analiza. Esfandyar Batmanghelidj, directorul think-tank-ului Borse și Bazaar, spune că Iranul ar putea susține nivelul actual al producției încă „două-trei luni” înainte ca problema stocării să devină „o considerație semnificativă”. Firma de analiză a transporturilor Kpler indică faptul că Iranul mai are spațiu de stocare la sol, cu „aproape 30 de milioane de barili” disponibili, ceea ce ar însemna că limita este încă la „câteva săptămâni” distanță. Totuși, Teheranul caută soluții pentru a prelungi această fereastră, inclusiv prin folosirea unor petroliere retrase din exploatare ca stocare plutitoare: Tankertrackers.com a observat un transportor vechi de 30 de ani, „NASHA”, îndreptându-se spre terminalele de pe insula Kharg . Blocada, răspuns la Hormuz, cu efecte în lanț în regiune Măsura americană a venit după ce Teheranul a blocat Strâmtoarea Hormuz și a impus o „taxă neoficială” navelor care tranzitează acest punct critic, prin care trece „mai mult de o cincime” din exporturile mondiale de petrol și gaze, ceea ce a dus la o creștere accentuată a prețurilor petrolului, potrivit CNN. În timpul războiului, un obiectiv-cheie al SUA a fost redeschiderea Strâmtorii Hormuz, însă după eșecul negocierilor din această lună, președintele Donald Trump a schimbat tactica, lansând blocada navală din Golful Oman până în „oceanele deschise”. În același timp, sudul Iranului rămâne infrastructura vitală pentru comerțul țării: insula Kharg ar exporta circa 90% din țițeiul iranian, iar blocada restricționează puternic terminalele sudice, inclusiv dincolo de Hormuz. Conflictul pune presiune și pe lanțuri de aprovizionare globale din petrochimie și agricultură: Orientul Mijlociu expediază aproximativ 25% din polipropilena mondială și 20% din polietilenă, iar regiunea asigură circa un sfert din sulful global și 15% din îngrășăminte, notează analiza. Costul intern: locuri de muncă pierdute și scumpiri accelerate Pe plan intern, blocada și războiul amplifică deteriorarea economică. Presa afiliată statului a relatat, citându-l pe adjunctul ministrului muncii, Gholamhossein Mohammadi, că un milion de locuri de muncă au fost deja pierdute, iar ocuparea a două milioane de persoane a fost afectată. Separat, un oficial din Ministerul Muncii, Alireza Mahjoub, a declarat pentru Iranian Labour News Agency (ILNA) că alți 130.000 de muncitori și-au pierdut locurile de muncă după ce fabricile lor au fost lovite. Guvernul iranian susține că nu există penurii și că lanțul de aprovizionare cu alimente funcționează, în condițiile în care 85% din produsele agricole și bunurile de bază ar fi produse intern. Un rezident din Teheran a confirmat pentru CNN că piețele sunt aprovizionate, dar a spus că prețurile unor bunuri de bază – precum puiul, orezul, ouăle și medicamentele – s-au triplat sau chiar cvadruplat. De ce mizează Teheranul pe timp Analiza sugerează că Iranul pariază pe faptul că SUA nu vor putea menține blocada „luni” întregi, inclusiv din cauza presiunii politice interne asupra lui Trump, pe fondul reacțiilor negative legate de război și al apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului. În plus, Iranul a avut ani la dispoziție să se adapteze la sancțiuni și la presiunea americană, ceea ce face dificilă „dismantelarea completă” a economiei într-un interval scurt. Pe termen scurt, semnalul-cheie pentru piețe și pentru regiune rămâne durata efectivă a blocadei: dacă se prelungește, riscul de reducere a producției iraniene și de noi tensiuni asupra prețurilor la energie crește; dacă se scurtează, Teheranul câștigă timp pentru a-și menține „mașinăria economică” funcțională, chiar și la un nivel de avarie. [...]

Convocarea ambasadorului Rusiei după incidentul cu drona de la Galați ridică miza diplomatică și de securitate pentru România , în condițiile în care, potrivit HotNews , ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu , spune că este pentru prima dată când reprezentantul Moscovei „nu a putut nega cu totul” că drona intrată în spațiul aerian românesc aparține Rusiei. Șefa diplomației române a afirmat, într-o intervenție la Antena 3 CNN , că autoritățile române „știu foarte clar” că este vorba despre o dronă rusească și că „nu avem semne de întrebare” privind originea acesteia, invocând și declarațiile ministrului Apărării, Radu Miruță. În discuția de la MAE, ambasadorul rus ar fi reiterat poziția oficială potrivit căreia Rusia nu ar avea ținte pe teritoriul României, al Uniunii Europene sau al NATO. Totuși, conform relatării Oanei Țoiu, acesta a susținut că nu poate confirma că drona aparține Federației Ruse, dar nici nu a avut elemente pentru a nega apartenența. MAE: încălcarea spațiului aerian contează, indiferent de intenție Oana Țoiu a spus că România a condamnat ferm incidentul și a transmis că pătrunderea unei drone de fabricație rusească în spațiul aerian național reprezintă o încălcare a dreptului internațional, chiar dacă partea rusă ar invoca lipsa intenției. „Îi înțelegem când spun că nu a fost intenționat. Acest lucru nu este cu totul relevant, pentru că încălcarea spațiului aerian, riscul pe care l-au generat asupra vieții civililor, infrastructurii civile (…) toate aceste lucruri încalcă Dreptul Internațional.” Ministrul a adăugat că, din perspectiva României, NATO și UE, „nu există nicio dilemă” privind caracterul de agresiune al războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei și a acuzat Moscova că încearcă să promoveze „fals” ideea că vina ar aparține Ucrainei. Ce urmează Din informațiile prezentate, convocarea ambasadorului și poziționarea publică a MAE indică o linie de răspuns care pune accent pe responsabilitatea statului de origine și pe riscurile pentru civili și infrastructură, nu pe explicații legate de intenție. HotNews nu menționează măsuri suplimentare anunțate de autoritățile române după această convocare. [...]

Donald Trump a blocat o rundă de discuții SUA–Iran în Pakistan , invocând lipsa de progres din partea Teheranului, potrivit Digi24 . Decizia mută negocierile într-un format mai puțin angajant, cu potențial de a încetini orice înțelegere și de a prelungi incertitudinea regională. Trump a declarat pentru Axios că a anulat vizita emisarului Steve Witkoff și a lui Jared Kushner la Islamabad „din cauza poziției Iranului” în cadrul negocierilor de pace. În aceeași logică, președintele american a sugerat că discuțiile pot continua la distanță, fără deplasarea delegației. „Nu văd ce interes avem ca ei să facă un zbor de 18 ore în situaţia actuală (a negocierilor). Este (un zbor) prea lung. Ne putem la fel de bine descurca la telefon.” Ce semnal transmite Washingtonul Din informațiile prezentate, anularea deplasării indică o recalibrare tactică: administrația americană păstrează canalul de comunicare deschis, dar reduce miza unei întâlniri față în față, pe fondul nemulțumirii față de poziția iraniană. Trump a mai spus că decizia nu ar semnala o reluare a conflictului cu Iranul și că nu s-a luat în calcul un scenariu de escaladare, potrivit relatărilor citate în material. Ce urmează În lipsa vizitei la Islamabad, contactele ar urma să continue telefonic, conform declarațiilor lui Trump. Materialul nu oferă un calendar pentru o nouă rundă de discuții în format fizic și nici detalii despre eventuale condiții suplimentare puse de una dintre părți. [...]

Blocada navală americană asupra porturilor iraniene riscă să tensioneze și mai mult fluxurile de transport din jurul Strâmtorii Ormuz , după ce Teheranul a amenințat cu un „răspuns ferm” dacă măsura continuă, potrivit TVR Info . Cartierul general Khatam al-Anbiya , structură care coordonează armata regulată iraniană și Gardienii Revoluției, a descris blocada drept „banditism și piraterie” și a transmis că forțele armate iraniene ar avea „o capacitate și o pregătire mai mare decât înainte” pentru a-și apăra suveranitatea și interesele naționale. Mesajul a fost publicat de agenția iraniană IRNA, potrivit Agerpres. „Dacă armata americană agresivă își continuă blocada, banditismul și pirateria în regiune, ar trebui să fie sigură că se va confrunta cu un răspuns din partea puternicelor forțe armate ale Iranului.” Ce se întâmplă pe mare: opriri de nave și interceptări Avertismentul iranian vine după ce forțele americane au interceptat vineri seară o navă sub pavilion iranian care încerca să ajungă într-un port iranian. Potrivit Comandamentului Central al SUA, aproximativ 34 de nave care tranzitau către sau dinspre porturile iraniene au fost forțate să se oprească de la începutul blocadei navale, pe 13 aprilie. De ce contează economic: Ormuz, rută pentru 20% din petrolul mondial În paralel, Iranul susține că își menține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, descrisă ca o zonă strategică prin care trece 20% din petrolul mondial. În ultimele zile, Iranul ar fi confiscat mai multe nave, conform informațiilor citate. Khatam al-Anbiya a mai afirmat că Iranul urmărește mișcările adversarilor din regiune și a avertizat că va răspunde „cu mai multă forță” în cazul unei noi agresiuni. „Suntem pregătiți și hotărâți (…) să provocăm pagube și mai grave în cazul unei noi agresiuni din partea inamicilor americani și sioniști.” În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre durata blocadei sau despre pașii următori ai SUA și Iranului, însă escaladarea retorică și oprirea navelor indică o presiune în creștere asupra traficului maritim din zonă. [...]