Știri
Știri din categoria Externe
O posibilă nouă mobilizare în Rusia ar putea împinge Kremlinul spre escaladare, inclusiv prin tensionarea relației cu NATO, avertizează șefa diplomației UE, Kaja Kallas, într-un interviu citat de Digi24. Mesajul are o miză de securitate cu efecte economice directe pentru Europa: o escaladare ar însemna presiune suplimentară pe bugetele de apărare și pe funcționarea economiilor, în condițiile în care Rusia ar putea trece la o „economie de război”.
Kallas susține că o mobilizare anunțată strict pentru războiul din Ucraina ar transmite, de fapt, semnalul că Rusia nu câștigă conflictul, ceea ce ar crea un stimulent pentru o escaladare care să „justifice” politic mobilizarea.
„Prin urmare, vine un moment în care este necesară o escaladare pentru a justifica mobilizarea. Și acesta este un moment foarte periculos”, a spus Kallas.
În material se arată că, potrivit estimărilor serviciilor de informații occidentale, trupele ruse din Ucraina ar pierde aproximativ 35.000 de soldați pe lună, un nivel care ar depăși capacitatea de recrutare prin contracte și voluntariat. În acest context, The Wall Street Journal notează că menținerea ritmului actual al războiului fără o nouă mobilizare ar putea deveni în curând imposibilă.
Publicația amintește că o mobilizare similară celei din toamna lui 2022, când Rusia a chemat 300.000 de persoane, ar avea „consecințe enorme” în interiorul țării și dincolo de granițele ei.
Digi24 mai citează evaluări ale Institutului American de Studii de Război (ISW), potrivit cărora Kremlinul ar putea pregăti societatea pentru o nouă mobilizare parțială, inclusiv pe fondul unor legi adoptate la finalul anului trecut care ar permite Ministerului Apărării să mobilizeze o rezervă de 2 milioane de persoane.
De asemenea, Institutul Internațional de Studii Strategice (IISS) din Londra avertizează că modelul actual de completare a efectivelor și de finanțare a operațiunilor militare „își epuizează resursele”, ceea ce ar putea împinge Rusia spre o economie de război „în toată regula”. În scenariul descris, aceasta ar putea include, pe lângă mobilizare, restricții ale libertăților civile și un control economic mai dur, până la reglementarea prețurilor și preluarea de către stat a unor întreprinderi-cheie.
În același registru, IISS leagă „măsurile dure de tip comandă” de întreruperi ale internetului și blocarea aplicațiilor de mesagerie, interpretate ca pregătiri pentru limitarea rezistenței interne față de efortul de război.
Avertismentul Kajei Kallas mută accentul de la dinamica strict militară la riscul ca presiunile interne din Rusia (nevoia de mobilizare și finanțare) să genereze o escaladare externă, inclusiv în raport cu NATO. Pentru statele europene, un astfel de scenariu ar însemna costuri mai mari și decizii accelerate privind apărarea și reziliența economică, într-un context deja tensionat de războiul din Ucraina.
Recomandate
Vizita secretă la Moscova a șefului CIA indică o repoziționare a SUA între războiul din Ucraina și presiunea economică asupra Iranului , într-un moment în care Washingtonul încearcă să limiteze riscurile pentru NATO și să reducă sprijinul Rusiei pentru Teheran, potrivit Știrile Pro TV , care citează o analiză CNN. John Ratcliffe ar fi mers la Moscova „săptămâna aceasta”, pentru discuții cu oficiali ai serviciilor ruse, într-un context în care atât Vladimir Putin, cât și Donald Trump sunt descriși ca fiind prinși în conflicte pe care nu le pot câștiga decisiv, dar nici nu le pot încheia fără costuri de prestigiu: Ucraina, respectiv Iran. Analiza notează că ambii ar fi subestimat capacitatea adversarilor, iar avantajele militare convenționale au fost erodate de tactici asimetrice și tehnologii ieftine, precum dronele. Ce a urmărit șeful CIA la Moscova Conform a două persoane familiarizate cu subiectul, citate de CNN, agenda lui Ratcliffe ar fi inclus două mesaje principale: avertizarea Rusiei în privința oricăror atacuri deschise sau ascunse asupra teritoriului NATO, pe fondul temerilor din Europa că Putin ar putea „testa” apărarea alianței; încurajarea Moscovei să întrerupă sprijinul economic și militar acordat Iranului. Misiunea este prezentată și ca un posibil semnal de reasigurare pentru aliații SUA, care au avut îngrijorări legate de angajamentul lui Trump față de NATO. În același timp, tentativa SUA de a impulsiona o încheiere a războiului din Ucraina ar fi „primită cu brațele deschise”, deși reducerea ajutorului militar pentru Kiev alimentează suspiciuni privind motivele administrației americane. În material se menționează și că Trump nu ar fi dat curs unei oferte din această vară privind licențierea producției sistemelor antirachetă Patriot pentru Ucraina. Miza economică: izolarea Iranului depinde de Moscova și Beijing Analiza CNN plasează în centru trecerea administrației americane, după șase luni de război cu Iranul, de la acțiune militară la „un război economic total” — adică o strategie de presiune prin sancțiuni și restricții comerciale extinse. În acest cadru, Washingtonul ar avea nevoie de cooperarea unor actori care sunt parteneri comerciali importanți ai Iranului, inclusiv Rusia și China. Firas Maksad, director general la Eurasia Group pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, a declarat pentru CNN International că eficiența presiunii economice depinde de obținerea unei forme de cooperare din partea chinezilor, rușilor și a altor actori regionali, dar că acest lucru va fi „foarte greu”. De ce ar putea Rusia să nu ajute și ce ar câștiga din slăbirea SUA Materialul sugerează că Rusia ar avea un interes strategic redus să ușureze situația lui Trump în Iran, iar orice „schimb de servicii” care ar implica Ucraina s-ar lovi de eșecul anterior al președintelui american de a forța Kievul să accepte concesii teritoriale. În plus, CNN a relatat în martie că Rusia ar fi furnizat Iranului informații despre locațiile și mișcările trupelor, navelor și aeronavelor americane, o parte importantă fiind imagini din constelația de sateliți de supraveghere a Moscovei, potrivit mai multor persoane familiarizate cu rapoartele serviciilor de informații americane. Pe acest fundal, The Washington Post a relatat că vizita ar fi fost precedată de informații recente ale serviciilor secrete americane care ar sugera că Kremlinul consideră SUA slăbite de războiul cu Iranul. Analiza mai susține că lipsa unei victorii decisive ar fi afectat credibilitatea SUA, ar fi epuizat stocurile de muniție și ar fi pus presiune pe forțele navale și aeriene — elemente care ar putea încuraja adversari precum Rusia și China să pună sub semnul întrebării capacitatea sau interesul Washingtonului de a răspunde la crize în Europa sau Asia. Diferențe între cele două conflicte și limita comparației Deși trasează paralele între Putin și Trump, analiza subliniază că acestea au o valabilitate limitată. Spre deosebire de Putin, Trump „nu a copiat” decizia de a trimite trupe terestre într-un blocaj, iar Putin este descris ca fiind mai puțin constrâns de dinamica internă decât un președinte american. În material este citat și un bilanț de „peste 1,4 milioane” de ruși morți, răniți sau dispăruți, atribuit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale . În privința țintelor, analiza afirmă că Putin lovește orașe și infrastructură energetică în Ucraina, în timp ce Trump ar fi evitat în mare măsură vizarea deliberată a civililor și infrastructurii civile, dar se menționează și un atac cu rachete care ar fi lovit o școală iraniană în februarie, ucigând aproape 200 de copii și adulți, despre care Trump nu ar fi oferit o explicație publică completă, iar atacul ar fi rezultat din folosirea unor informații învechite. Ce urmează: presiune pe două fronturi, cu risc de escaladare În lectura CNN, vizita lui Ratcliffe vine într-un moment „sumbru” al relațiilor internaționale, cu războaiele din Ucraina și Iran care destabilizează Orientul Mijlociu, implică marile puteri și alimentează temeri de extindere a conflictului. În acest context, Washingtonul încearcă simultan să descurajeze orice testare a NATO de către Rusia și să reducă sprijinul Moscovei pentru Iran, în timp ce strategia de izolare economică a Teheranului ar putea depinde tocmai de cooperarea unor adversari geopolitici. [...]
Ucraina a lovit infrastructura de stocare și lansare a dronelor rusești în Crimeea ocupată și în regiunea Donețk, într-o serie de atacuri desfășurate pe 28 și 29 august, într-o încercare de a reduce capacitatea Rusiei de a susține atacuri aeriene cu drone de pe teritoriile ocupate, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei . Țintele au inclus facilități de depozitare, pregătire și lansare pentru drone de atac (UAV – vehicule aeriene fără pilot) în apropiere de Donețk și Gvardiyske, în Crimeea ocupată. În același interval, armata ucraineană a raportat lovituri și asupra unui complex de război electronic în zona Znamianka (Crimeea) și asupra unui punct de control al dronelor în Berestky, în regiunea Donețk. Statul Major a precizat că amploarea exactă a pagubelor este încă în curs de evaluare. Extinderea loviturilor și presiunea pe apărarea antiaeriană Separat, după „analiza unor date suplimentare”, armata ucraineană a confirmat distrugerea unui sistem antiaerian rusesc Buk-M3 pe 28 august, în apropiere de Klintsy, în regiunea Briansk din Rusia. Confirmarea sugerează că Ucraina urmărește nu doar să lovească punctele de lansare și control ale dronelor, ci și să degradeze apărarea antiaeriană care protejează astfel de infrastructuri. Context: lovituri mai adânc în Rusia și problema conectivității dronelor Materialul plasează aceste operațiuni în seria recentă de atacuri cu drone FP-2 asupra unor ținte militare rusești aflate la distanță mai mare de linia frontului. Pe 25 august, analiști independenți de tip OSINT (informații din surse deschise) au raportat lovituri asupra unor stații radar, a uzinei industriale Kamensky și a bazei aeriene Millerovo, în regiunea Rostov. Aceste atacuri au alimentat discuții despre modul în care Ucraina menține conectivitatea dronelor în zone din afara acoperirii Starlink, sistem de internet prin satelit folosit pe scară largă pentru operațiuni cu drone în teritoriile ocupate și în zonele de coastă, dar care ar fi inactiv mai adânc în Rusia. Un analist OSINT francez, Clément Molin, și canale militare rusești au sugerat că forțele ucrainene ar putea utiliza o rețea de tip „mesh” (o rețea în care nodurile retransmit semnalul) cu drone-releu pentru a extinde distanța de comunicații, însă publicația notează că tehnologia exactă nu a fost verificată independent. Potrivit lui Molin, în 2026 ar fi avut loc zeci de lovituri ucrainene care au vizat sistematic apărarea antiaeriană, radare și aeronave, iar „peste 250” de astfel de active ar fi fost avariate sau distruse în acest an – o estimare prezentată ca afirmație a analistului, nu ca bilanț confirmat oficial. [...]
Germania se pregătește să atribuie oficial Rusiei tentativa de atac cu dronă de la Leipzig, ceea ce ar putea declanșa măsuri punitive și o nouă rundă de sancțiuni la nivelul UE , potrivit Știrile Pro TV . Planul discutat la Berlin ar include acțiuni directe împotriva unor entități rusești, în timp ce la Bruxelles se pregătesc „noi sancțiuni dure”, pe fondul escaladării tensiunilor cu Moscova. Anunțul ar urma să fie făcut la începutul săptămânii viitoare, în paralel cu reuniunea informală a miniștrilor de Externe ai UE, programată marți în Irlanda, dar ar putea veni și mai devreme, în funcție de decizia cancelarului Friedrich Merz , potrivit unor oficiali citați de POLITICO și WELT AM SONNTAG. Ce ar schimba o atribuire oficială: de la reacții simbolice la măsuri „mai dure” Unul dintre oficialii familiarizați cu discuțiile susține că, după incidentul cu drona de la Leipzig, măsuri precum expulzarea unor diplomați ruși sau închiderea Casei Ruse din Berlin nu ar mai fi considerate suficiente. În scenariile discutate intră opțiuni precum intensificarea sancțiunilor și chiar livrări „mult mai consistente” de armament către Ucraina, fără ca detaliile să fie confirmate public. Rămâne neclar dacă Berlinul intenționează să indice drept responsabili „anumiți actori ruși” sau chiar guvernul de la Moscova. În același timp, autoritățile germane se pregătesc pentru o reacție de retorsiune din partea Rusiei, potrivit acelorași surse. Pragul de dovezi și presiunea politică internă Atribuirea oficială este descrisă ca având un prag probatoriu ridicat, iar Germania a evitat în trecut astfel de acuzații. Ministrul de Interne Alexander Dobrindt a declarat la începutul lunii că „esențial este să existe dovezile necesare sau o suspiciune foarte puternică”. Întrebat de POLITICO despre planul de a atribui direct Rusiei responsabilitatea, un purtător de cuvânt al guvernului a transmis că nu se fac speculații și că „singurul lucru care contează” este atribuirea oficială, după evaluarea guvernului și analiza rezultatelor investigației. Momentul este sensibil și pe plan intern: urmează alegeri în Saxonia-Anhalt, apoi în Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Berlin, iar în primele două landuri AfD, partid cunoscut pentru poziții favorabile Rusiei, conduce în sondaje. Context: investigații jurnalistice, „război hibrid” și un nou pachet de sancțiuni UE Tentativa dejucată de atac asupra Aeroportului Leipzig/Halle a fost asociată puternic cu Rusia în urma unor investigații jurnalistice. Potrivit presei germane, drona încărcată cu explozibili ar fi urmat să lovească un avion cargo ucrainean Antonov folosit inclusiv pentru transport de echipamente militare. The Wall Street Journal a relatat că evaluări ale serviciilor americane de informații au legat direct Rusia de dronă, în timp ce Moscova a negat implicarea. În paralel, UE pregătește un nou pachet amplu de sancțiuni, care ar urma să fie discutat la reuniunea informală a miniștrilor de Externe de marți și miercuri, la Wicklow (Irlanda). Potrivit unui diplomat european citat în material, sunt analizate 1.600 de posibile includeri pe listele de sancțiuni (800 de persoane și 800 de companii din Rusia), iar adoptarea ar urma să aibă loc la mijlocul lunii octombrie. Un alt punct sensibil revine pe agendă: utilizarea activelor înghețate ale băncii centrale ruse, proces descris ca fiind de durată și care ar necesita convingerea Belgiei, în condițiile în care o mare parte din rezervele înghețate în UE sunt deținute prin Euroclear , la Bruxelles, iar autoritățile belgiene sunt prudente din cauza riscului de represalii. [...]
Șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov , spune că luptele vor continua peste iarnă , iar o încetare a focului pe actuala linie de contact este „nerealistă” din cauza refuzului categoric al Rusiei, potrivit Kyiv Post . Mesajul indică un orizont scurt de timp fără „îngheț” al conflictului și, implicit, menține presiunea pe mobilizare și pe capacitatea Ucrainei de a susține frontul în lunile următoare. Budanov a declarat, într-o intervenție la jurnalul național comun, că dialogul cu Moscova este în prezent aproape exclusiv despre schimburi de prizonieri și că un nou schimb „major” ar urma să aibă loc „foarte curând”. În același timp, el a sugerat că aceste schimburi funcționează ca un canal tehnic de „pregătiri pentru ceva major”, fără a detalia natura acestor demersuri. Negocieri posibile în septembrie și condițiile politice Declarațiile vin după ce Budanov afirmase pe 27 august că o nouă rundă de negocieri, aflate în pauză, ar putea fi „reluată” chiar din septembrie și ar putea implica Statele Unite. În acest context, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat că Kievul a transmis Washingtonului noi propuneri, structurate pe trei elemente: încetarea focului; crearea unei zone economice libere demilitarizate; garanții de securitate „beton”, cu implicarea UE și NATO. Pe de altă parte, articolul notează că Moscova ar menține o poziție maximalistă: Vladimir Putin nu ar relua discuțiile până când forțele ruse nu ar controla restul Donbasului și ar urmări transformarea unor teritorii ocupate din regiunile Sumî și Harkiv în zone-tampon. În paralel, diplomați ar explora o pauză a atacurilor aeriene la distanță mare ca măsură de construire a încrederii. Presiunea pe resursa umană: 30.000 de oameni pe lună Pe lângă dimensiunea diplomatică, Budanov a pus accent pe nevoia de personal a armatei ucrainene, afirmând pe 28 august că forțele armate trebuie să mobilizeze minimum 30.000 de persoane lunar pentru a menține pozițiile actuale de pe linia frontului. El a apărat necesitatea recrutării, dar a recunoscut nemulțumirea publică legată de cazuri de mobilizare forțată realizate de centrele teritoriale de recrutare și sprijin social (TCC), despre care a spus că trebuie abordate. Ministerul Apărării pregătește o reformă a sistemului TCC, iar oficiali parlamentari au indicat că sunt analizate schimbări „radicale” ale procedurilor, inclusiv posibile revizuiri ale regulilor privind vârsta de recrutare, fără intenția de a trece la un sistem exclusiv voluntar. Context: un episod din 2025 invocat de Budanov Într-un interviu separat difuzat pe 28 august, Budanov a relatat că, în timpul unor negocieri trilaterale din 2025, delegați ruși ar fi interpretat greșit proteste pașnice din Ucraina ca fiind o lovitură de stat orchestrată de Occident și ar fi declarat prematur că „războiul s-a terminat”. Potrivit lui Budanov, ulterior aceștia ar fi admis că au fost induși în eroare de propriile informații și așteptările lor nu s-au confirmat. [...]
Atacul cu drone asupra regiunii Rostov a lovit direct infrastructura logistică a unor retaileri mari , după ce depozite ale Ozon și DNS au fost vizate în noaptea de vineri spre sâmbătă, potrivit Antena 3 . Dincolo de dimensiunea militară, incidentul ridică riscuri operaționale pentru lanțurile de aprovizionare și pentru capacitatea de livrare în sudul Rusiei. Ozon a transmis că o facilitate logistică din Rostov-pe-Don a fost lovită de o dronă, iar impactul a provocat un „incendiu de mici proporții”, stins rapid. Compania a precizat că a suspendat temporar activitatea în unitate pentru ca serviciile de intervenție să inspecteze zona și să confirme că este sigură. În același timp, un depozit al retailerului de electrocasnice și electronice DNS a luat foc în orașul Aksai, iar angajații aflați la fața locului au fost evacuați, potrivit canalului de Telegram Exilenova Plus, citat de Antena 3. Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar , a spus că pe teritoriul unui depozit din districtul Aksai au fost găsite fragmente provenite de la o dronă, fără să precizeze ce unitate a fost afectată. Extinderea atacului și efectele asupra populației Sliusar a afirmat că Rostov-pe-Don și districtele Aksai, Bagaiev și Neklinovski au fost atacate. Potrivit acestuia, șapte persoane au fost rănite, iar doi adulți și doi copii au fost internați în spitalele din Rostov-pe-Don. Tot guvernatorul a declarat că, în districtul Proletarski din Rostov-pe-Don, fragmentele unei drone au avariat două blocuri de locuințe, iar locuitorii au fost evacuați, în timp ce serviciile de intervenție au intervenit la fața locului. Context: presiune asupra infrastructurii din interiorul Rusiei Antena 3 notează că Ucraina atacă în mod regulat infrastructura militară din adâncimea teritoriului Rusiei și din teritoriile ocupate, cu scopul de a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul. În noaptea de 28 august, drone ucrainene au lovit rafinăria de petrol din Iaroslavl, iar Statul Major General al Ucrainei a confirmat atacul; au fost raportate și atacuri asupra Moscovei și regiunii înconjurătoare. În plus, în această vară, Ucraina ar fi derulat o campanie de atacuri care a inclus și retaileri ruși: pe 27 august, depozite Ozon din Ufa și Orenburg ar fi fost atacate, potrivit companiei, iar pe 26 august ar fi fost vizat un depozit Wildberries, conform canalelor de monitorizare menționate în articol. [...]
Întâlnirea Putin–Lukașenko de la Kremlin reaprinde riscul unei escaladări militare cu efect direct asupra securității NATO , pe fondul discuțiilor despre noi mobilizări și al pregătirii de luptă a armatelor, potrivit Antena 3 . Vladimir Putin îl primește sâmbătă la Kremlin pe Aleksandr Lukașenko pentru discuții „pe teme de securitate”, în timp ce cei doi ar inspecta pregătirea de luptă a armatelor și ar pregăti noi mobilizări. Înaintea plecării în Rusia, Lukașenko a spus că deplasarea sa are ca obiect „subiecte de maximă importanță”, care depășesc competența unor delegații la nivel inferior. Contextul imediat este o inspecție generală a capacității de luptă a forțelor armate, ordonată de Lukașenko în această săptămână. Presa internațională, notează publicația, leagă această mișcare de speculațiile tot mai intense privind o mobilizare generală pe care Putin ar urma să o decreteze, fie pentru a înclina balanța pe frontul din Ucraina, fie pentru a deschide un nou front, inclusiv împotriva unei țări NATO. Mobilizări invocate de Kiev și calendarul așteptat Serviciile secrete ucrainene au declarat că Moscova ar fi decis deja să cheme sub arme 300.000 de recruți în acest an și alți 300.000 în 2027, invocând pierderi masive și scăderea recrutării voluntare. Potrivit sursei, Kievul se așteaptă ca anunțul să vină după alegerile din septembrie. Semnale din Belarus: „inspecție” și o brigadă nouă lângă graniță Lukașenko a ordonat armatei Belarusului o „inspecție” a capacității de luptă, după vizita la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, potrivit The Moscow Times, citat de Antena 3. Secretarul de stat al Consiliului de Securitate al Belarusului, Aleksandr Volfovici, a anunțat că una dintre brigăzi își va părăsi baza permanentă și va primi o serie de misiuni. La începutul lunii august, comandantul forțelor pentru operațiuni speciale ale armatei bieloruse, Aleksandr Illiukevici, a anunțat că Belarusul a început formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea graniței cu Ucraina, unitate care urma să fie amplasată în zona Gomel. De ce contează pentru NATO: scenariul folosirii Belarusului în operațiuni The Wall Street Journal (WSJ), citând surse familiarizate cu situația, a scris anterior că Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei. Potrivit aceleiași publicații, Rusia ar fi vrut să folosească Belarusul și pentru operațiuni împotriva statelor NATO vecine, inclusiv pentru lansarea de drone. În acest context, Emmanuel Macron l-a sunat pe Lukașenko și l-a avertizat să nu implice Belarusul în război, iar Volodimir Zelenski a atras atenția asupra construirii de infrastructură militară de-a lungul frontierei cu Ucraina, care ar putea fi folosită într-o eventuală agresiune. Informațiile despre mobilizări și despre intențiile Moscovei rămân, în parte, la nivel de evaluări și relatări ale unor surse citate; următorul reper indicat în material este momentul de după alegerile din septembrie, când Kievul anticipează un posibil anunț privind mobilizarea. [...]
