Știri
Știri din categoria Externe
O posibilă nouă mobilizare în Rusia ar putea împinge Kremlinul spre escaladare, inclusiv prin tensionarea relației cu NATO, avertizează șefa diplomației UE, Kaja Kallas, într-un interviu citat de Digi24. Mesajul are o miză de securitate cu efecte economice directe pentru Europa: o escaladare ar însemna presiune suplimentară pe bugetele de apărare și pe funcționarea economiilor, în condițiile în care Rusia ar putea trece la o „economie de război”.
Kallas susține că o mobilizare anunțată strict pentru războiul din Ucraina ar transmite, de fapt, semnalul că Rusia nu câștigă conflictul, ceea ce ar crea un stimulent pentru o escaladare care să „justifice” politic mobilizarea.
„Prin urmare, vine un moment în care este necesară o escaladare pentru a justifica mobilizarea. Și acesta este un moment foarte periculos”, a spus Kallas.
În material se arată că, potrivit estimărilor serviciilor de informații occidentale, trupele ruse din Ucraina ar pierde aproximativ 35.000 de soldați pe lună, un nivel care ar depăși capacitatea de recrutare prin contracte și voluntariat. În acest context, The Wall Street Journal notează că menținerea ritmului actual al războiului fără o nouă mobilizare ar putea deveni în curând imposibilă.
Publicația amintește că o mobilizare similară celei din toamna lui 2022, când Rusia a chemat 300.000 de persoane, ar avea „consecințe enorme” în interiorul țării și dincolo de granițele ei.
Digi24 mai citează evaluări ale Institutului American de Studii de Război (ISW), potrivit cărora Kremlinul ar putea pregăti societatea pentru o nouă mobilizare parțială, inclusiv pe fondul unor legi adoptate la finalul anului trecut care ar permite Ministerului Apărării să mobilizeze o rezervă de 2 milioane de persoane.
De asemenea, Institutul Internațional de Studii Strategice (IISS) din Londra avertizează că modelul actual de completare a efectivelor și de finanțare a operațiunilor militare „își epuizează resursele”, ceea ce ar putea împinge Rusia spre o economie de război „în toată regula”. În scenariul descris, aceasta ar putea include, pe lângă mobilizare, restricții ale libertăților civile și un control economic mai dur, până la reglementarea prețurilor și preluarea de către stat a unor întreprinderi-cheie.
În același registru, IISS leagă „măsurile dure de tip comandă” de întreruperi ale internetului și blocarea aplicațiilor de mesagerie, interpretate ca pregătiri pentru limitarea rezistenței interne față de efortul de război.
Avertismentul Kajei Kallas mută accentul de la dinamica strict militară la riscul ca presiunile interne din Rusia (nevoia de mobilizare și finanțare) să genereze o escaladare externă, inclusiv în raport cu NATO. Pentru statele europene, un astfel de scenariu ar însemna costuri mai mari și decizii accelerate privind apărarea și reziliența economică, într-un context deja tensionat de războiul din Ucraina.
Recomandate
Statele NATO de pe flancul estic își scurtează orizontul de risc la 12 luni , pe fondul unor evaluări actualizate ale serviciilor de informații și structurilor militare europene, potrivit Antena 3 , care citează The Wall Street Journal via The Moscow Times. Miza practică pentru Europa este una operațională și bugetară: accelerarea pregătirilor de apărare și a reînarmării, într-un context în care Moscova ar putea căuta o „fereastră de oportunitate” pentru o confruntare limitată. Până recent, evaluările dominante indicau un posibil scenariu de confruntare cu NATO abia spre finalul deceniului. Evoluțiile recente au împins însă unele capitale europene să ia în calcul un calendar mult mai strâns, de ordinul lunilor, nu al anilor. De ce se schimbă calculul: combinația dintre impasul din Ucraina și tentația unei escaladări „orizontale” Materialul indică faptul că Rusia ar fi blocată militar în Ucraina, cu avansuri reduse din februarie și pierderi de teritorii pe anumite sectoare. În paralel, Ucraina ar fi câștigat avantaj în „războiul dronelor”, iar atacurile cu rază mai lungă ar lovi tot mai des rafinării, porturi, infrastructură petrolieră și uzine ale industriei militare ruse. În acest context, Alexander Daniliuk (Centrul pentru Reforme în Apărare de la Kiev) susține că Rusia „pierde până la 35.000 de soldați pe lună”, peste capacitatea de recrutare prin contract, ceea ce ar putea împinge Kremlinul spre escaladare. El descrie două direcții: escaladare „pe verticală”: intensificarea violenței și șantaj nuclear, fără folosirea efectivă a armelor nucleare; escaladare „pe orizontală”: extinderea geografiei conflictului pentru a „îngheța” războiul în condiții mai avantajoase. Miza pentru NATO: un scenariu limitat în jurul statelor baltice și testarea Articolului 5 Unul dintre scenariile discutate este tensionarea situației în jurul statelor baltice și a minorităților rusofone, cu obiectivul de a provoca diviziuni în interiorul NATO. În această logică, Kremlinul ar miza pe faptul că o operațiune limitată la frontieră nu ar determina Alianța să activeze Articolul 5 (apărarea colectivă), mai ales în contextul poziției actuale a administrației Trump, descrisă ca ostilă „principial” țărilor europene. Textul menționează și un incident recent: guvernul Lituaniei ar fi fost nevoit să se refugieze într-un adăpost antiaerian după o alertă generată de apropierea unor drone dinspre Belarus. Totodată, în Belarus ar fi avut loc exerciții privind utilizarea armelor nucleare depozitate de ruși. Acoperire legislativă la Moscova și riscul de „pretext” pentru intervenții Rusia a adoptat o lege care îi permite lui Vladimir Putin să utilizeze armata în afara granițelor pentru „protejarea cetățenilor Federației Ruse”, inclusiv în cazuri de „arestare, reținere sau urmărire penală” în străinătate. Publicația citată notează că formule similare au fost folosite înaintea anexării Crimeei (2014) și a invaziei în Ucraina (2022). Factorul energetic: un șoc extern ar putea alimenta veniturile Moscovei În analiza citată, un posibil șoc energetic asociat unui război în Iran ar putea aduce Moscovei venituri suplimentare și, simultan, ar putea amplifica instabilitatea politică în Europa, inclusiv prin întărirea partidelor de extremă dreapta care cer oprirea sprijinului pentru Ucraina și reluarea importurilor de petrol și gaze rusești. Ce spun oficialii europeni: UE ca țintă strategică Michael McGrath, comisar european pentru Democrație, Justiție și Stat de Drept, afirmă că Rusia vede Uniunea Europeană ca pe o amenințare la adresa propriului sistem și că „scopul final este distrugerea Uniunii Europene”: „Rusia vede în mod clar Uniunea Europeană ca pe o amenințare la adresa propriului sistem de guvernare bazat pe opresiune și frică. Scopul final este distrugerea Uniunii Europene. Nu trebuie să avem nicio iluzie în această privință, pentru că ei (rușii) nu vor la granițele lor un bloc democratic mare, puternic și unit.” Benjamin Haddad, ministru francez pentru Afaceri Europene, este citat cu ideea că obiectivul Rusiei este subminarea arhitecturii europene de securitate, iar în acest context Europa ar trebui să continue sprijinul pentru Ucraina și reînarmarea. Limitări și ce urmează Deși unele evaluări vorbesc despre o „fereastră” de 12 luni, reprezentanți ai serviciilor de informații și ai structurilor militare europene au declarat pentru WSJ că nu există semne ale unei redislocări imediate de trupe și echipamente rusești pentru un atac asupra statelor baltice sau în afara Ucrainei. În același timp, este menționat că operațiunile ar putea lua forma unor atacuri cu drone și rachete. Pentru economiile europene, consecința directă a acestui tip de evaluare este presiunea de a accelera deciziile de apărare (capabilități, stocuri, infrastructură critică), într-un interval mai scurt decât cel planificat inițial, cu efecte în bugete și în prioritățile industriale. [...]
Polonia avertizează că riscul pentru NATO se mută spre sabotaj , nu spre o ofensivă clasică, potrivit Digi24 . Ministerul Afacerilor Externe de la Varșovia susține că Rusia nu are, în acest moment, capacitatea de a lansa o ofensivă de amploare împotriva Alianței, însă ar putea recurge la „provocări” sub pragul unei invazii. MAE polonez afirmă că o eventuală pregătire pentru o invazie ar fi detectabilă, invocând informații din sateliți și amintind că, înainte de invazia din Ucraina, a fost observată o concentrare de „o sută de mii de soldați” în jurul Ucrainei, acumulată de-a lungul lunilor. În același mesaj, diplomația poloneză susține că „ intențiile lui Putin sunt mai grave decât se aștepta Europa de Vest ”, motiv pentru care NATO ar trebui să fie pregătită pentru „orice scenariu”. În evaluarea Varșoviei, Rusia rămâne capabilă de acțiuni de sabotaj sau provocări care nu ating pragul unei invazii propriu-zise. Ce răspuns operațional pregătește NATO pe flancul estic În acest context, NATO urmează să își consolideze apărarea flancului estic printr-o nouă structură care ar permite desfășurarea rapidă a trupelor în Letonia și Estonia în cazul unui război cu Rusia, mai notează publicația. [...]
Ucraina își extinde loviturile în adâncime, vizând infrastructură militară și energetică a Rusiei , într-un atac nocturn care a atins o uzină de reparații pentru avioane militare, o bază aeriană importantă și o rafinărie, potrivit Kyiv Post . Miza operațională este dublă: reducerea capacității Rusiei de a susține flota aeriană folosită în atacuri și creșterea presiunii asupra lanțului energetic. În regiunea Rostov, guvernatorul Iuri Sliusar a susținut că apărarea antiaeriană a doborât o rachetă deasupra orașului Taganrog, iar fragmentele ar fi rănit două femei, una grav. În paralel, imagini analizate de publicația rusă Astra indică faptul că lovitura ar fi avut loc în apropierea uzinei 325 de reparații aviatice , care deservește aeronave militare rusești, inclusiv avioane de transport An-12 și Il-76, bombardiere Su-24, avioane de atac Su-25 și elicoptere Mi-8 și Mi-24. Uzina este deja sancționată de Uniunea Europeană, Statele Unite și Ucraina pentru rolul său în sprijinirea efortului de război al Rusiei, notează publicația. Dacă atacul a afectat efectiv capacitatea de reparații, impactul ar putea apărea în disponibilitatea aparatelor și în ritmul de rotație al flotei. Ținte aeriene: Voronej și baza Baltimor Mai la nord, explozii au fost raportate în zona aerodromului militar Baltimor din Voronej, descris ca bază a bombardierelor Su-34, folosite intens în atacurile asupra Ucrainei. Guvernatorul Aleksandr Gusev a declarat că „două ținte de mare viteză” au fost distruse deasupra orașului; fragmentele ar fi avariat clădiri civile, fără victime. Un canal ucrainean de monitorizare, Exilenova+, a susținut că țintele ar fi fost rachete de croazieră Storm Shadow (britanico-franceze) îndreptate spre baza aeriană. Înregistrări video distribuite online arată fum negru dens ridicându-se din zonă, însă amploarea pagubelor nu este confirmată independent în material. Energie și Crimeea: rafinăria Tuapse și un sediu al Băncii Centrale în Sevastopol Rafinăria de petrol din Tuapse, pe coasta rusă a Mării Negre, ar fi fost vizată din nou peste noapte, potrivit unor imagini publicate de Astra. Publicația menționează că nivelul pagubelor rămâne neclar, iar autoritățile locale nu au comentat. În Crimeea ocupată, guvernatorul instalat de Rusia la Sevastopol, Mihail Razvoșaev, a afirmat că drone ucrainene și rachete Storm Shadow au vizat orașul, iar o rachetă ar fi lovit clădirea Direcției Sudice a Băncii Centrale a Rusiei. Potrivit oficialilor locali, impactul ar fi provocat un incendiu la acoperiș și ar fi spart ferestre și balcoane la clădiri rezidențiale din apropiere; nu au fost raportate victime imediat. Ministerul rus al Apărării a susținut ulterior că a interceptat și distrus 140 de drone ucrainene în șapte regiuni ruse și în Crimeea ocupată, fără să menționeze lovituri cu rachete. Context: escaladare și avertismente diplomatice Atacurile vin pe fondul unei escaladări recente. Între sâmbătă și duminică, Rusia a lansat un atac major cu 90 de rachete și peste 600 de drone asupra Ucrainei, unul dintre cele mai grele asupra Kievului, cu 4 morți și 87 de răniți, conform materialului. Luni, Ministerul rus de Externe a anunțat începerea unor „lovituri sistematice” asupra facilităților militar-industriale din Kiev și a unor așa-numite „centre de decizie”, cerând străinilor și personalului diplomatic să evacueze orașul. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a respins avertismentele drept „șantaj nerușinat”, iar ambasadoarea UE în Ucraina, Katarina Mathernova, a respins apelurile Moscovei, insistând că misiunile occidentale vor rămâne la Kiev. [...]
Următoarele șase luni pot decide dacă Ucraina își îmbunătățește poziția de negociere , într-un moment în care ritmul înaintării ruse a încetinit, iar Kievul încearcă să crească presiunea pe front și în adâncimea dispozitivului advers, potrivit Euronews , care citează un interviu Reuters cu generalul de brigadă Andrii Bilețki , comandantul Corpului al Treilea de Armată al Ucrainei. Bilețki susține că armata Rusiei este „epuizată” și că, dacă Ucraina reușește să construiască și să mențină impulsul câteva luni, ar putea câștiga inițiativa de-a lungul liniei frontului și ar putea forța Moscova să renunțe la planurile privind ultima parte din regiunea Donețk pe care nu o controlează. Miza este direct legată de negocierile de pace sprijinite de SUA, care au stagnat, Rusia cerând întreaga regiune, iar Ucraina refuzând să se retragă din teritorii pe care trupele ruse nu le-au cucerit. „Cred că următoarele șase până la nouă luni reprezintă un punct de cotitură. Mai precis, cred că următoarele șase luni sunt cele mai critice.” De ce contează: Donețk rămâne nodul politic și militar al negocierilor Controlul asupra Donețk este prezentat ca un obstacol major în discuțiile de pace. Bilețki afirmă că Ucraina ar trebui să își îmbunătățească pozițiile, să ia „câteva puncte strategice” și abia apoi să discute un armistițiu „dintr-o poziție de forță”. Ministerul Apărării din Rusia nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, iar președintele Vladimir Putin a promis victoria și a spus luna aceasta că războiul se apropie de sfârșit, potrivit materialului. Presiune prin drone și lovituri în adâncime, dar cu limitări de verificare În paralel cu luptele de pe linia frontului, Kievul a intensificat atacurile cu drone cu rază medie asupra apărării aeriene și logisticii ruse, iar lovituri cu rază lungă au vizat instalații petroliere și militare din Rusia. Președintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că Ucraina a recucerit aproape 600 km pătrați de teritoriu în 2026, însă Reuters precizează că nu a putut verifica independent cifra. În același timp, Rusia controlează aproape o cincime din teritoriul ucrainean. „Centura fortificată” și uzura forțelor ruse Lupte intense sunt descrise în estul Ucrainei, în zona așa-numitei „Centuri fortificate”, inclusiv în interiorul orașului strategic Kostiantinivka. Capturarea acestei constelații de orașe fortificate ar pune Rusia în poziția de a amenința restul Donbasului. Bilețki spune că trupele sale controlează flancul din jurul Slovianskului și obligă Rusia să atace frontal, ceea ce ar fi dus la atacuri costisitoare, pierderi mari de comandanți de teren și, în evaluarea sa, la o degradare a capacității profesionale a armatei ruse. El afirmă că „lipsa de personal” nu le mai permite rușilor să avanseze ca în urmă cu un an. Tehnologia devine instrument de economisire a trupelor În analiza sa, Bilețki descrie o competiție tehnologică relativ echilibrată: Ucraina ar fi în avantaj la vehicule terestre fără pilot (UGV) și drone de luptă grele, în timp ce Rusia ar conduce la dronele cu fibră optică, care nu pot fi bruiate. Comandantul ucrainean spune că unitățile sale sunt în avangarda folosirii dronelor kamikaze stealth și a roboților înarmați (cu mitraliere sau lansatoare de rachete) pentru a înlocui segmente semnificative ale infanteriei, vizând o proporție de 30% până în 2027. Separat, el afirmă că Rusia „pierde radical” în comunicațiile de pe câmpul de luptă din cauza interdicției lui Elon Musk privind utilizarea Starlink de către forțele Moscovei. Ce urmează Mesajul central al interviului este că Ucraina vede o fereastră scurtă pentru a transforma încetinirea înaintării ruse într-un avantaj operațional care să se traducă și politic, la masa negocierilor. În același timp, evaluările privind recuceririle teritoriale și epuizarea adversarului rămân, în parte, dificil de verificat independent, iar dinamica frontului depinde de capacitatea Kievului de a menține presiunea în următoarele luni. [...]
Amenințarea lui Dmitri Medvedev la adresa diplomaților UE din Kiev ridică riscul operațional pentru misiunile străine , după ce Bruxellesul a anunțat că își menține prezența în capitala Ucrainei, în pofida avertismentelor Moscovei, potrivit Digi24 . Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a susținut, într-o postare pe platforma X, că UE ar avea „diplomați în plus” și „trebuie să reducă efectivele”, relatează The Hill. Avertismentul Moscovei: noi bombardamente și ținte legate de armata ucraineană Contextul declarației este un mesaj al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, care luni a îndemnat cetățenii străini să părăsească Kievul, anunțând că Moscova ar urma să lanseze noi bombardamente asupra capitalei ucrainene. În același timp, șeful diplomației ruse l-a înștiințat pe secretarul de stat american Marco Rubio despre intenția Moscovei de a ataca obiective din Kiev „legate de armata ucraineană”, conform articolului. Comunicatul MAE rus menționează „atacuri constante și sistematice” asupra întreprinderilor din industria de apărare ucraineană, inclusiv instalații asociate dronelor, și avertizează că loviturile ar urma să vizeze „centrele de decizie și posturile de comandă”. Răspunsul Comisiei Europene: „Rusia încearcă doar să semene panică” Marți, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a respins amenințările Moscovei, afirmând că Rusia încearcă să inducă panică. „Am constatat că Rusia încearcă doar să semene panică prin aceste amenințări.” Ea a adăugat că UE își menține prezența și activitatea la Kiev și a calificat amenințările drept un semn de „disperare”. Ce urmează: presiune pe deciziile de securitate ale misiunilor diplomatice Schimbul de mesaje amplifică incertitudinea de securitate pentru personalul diplomatic și organizațiile internaționale din Kiev, într-un moment în care Rusia vorbește explicit despre intensificarea bombardamentelor și despre ținte militare în capitală. Articolul nu oferă detalii despre eventuale măsuri concrete de reducere a personalului diplomatic sau despre modificări ale dispozitivului de securitate al misiunilor UE și SUA. [...]
Amenințarea Rusiei cu „lovituri sistematice” asupra Kievului riscă să prelungească presiunea asupra activității economice și a funcționării orașului , în condițiile în care locuitorii și o parte dintre misiunile diplomatice spun că nu își schimbă planurile, potrivit Reuters . Moscova a transmis luni că intenționează să lanseze „lovituri sistematice” asupra unor ținte din capitala Ucrainei și a cerut străinilor și diplomaților să părăsească orașul. În pofida acestui mesaj, locuitori intervievați de Reuters au descris amenințările drept o încercare de a induce panică și au spus că își vor continua viața în Kiev. Atacurile recente au avut deja efecte directe. Autoritățile ucrainene au declarat că un bombardament masiv cu rachete și drone, produs duminică, a ucis trei persoane, a rănit peste 90 și a avariat aproximativ 300 de obiective. Un alt atac, la 14 mai, a ucis 24 de civili în Kiev. Diplomații rămân, dar tensiunea crește în relațiile cu statele europene Unele misiuni diplomatice nu au indicat planuri de plecare, în pofida apelului Rusiei. Ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova, a respins amenințările ruse drept „o capodoperă a ipocriziei”, potrivit relatării. În paralel, Olanda, Germania și Norvegia s-au numărat printre țările care au convocat diplomați ruși în urma atacurilor asupra capitalei și a amenințărilor la adresa trimișilor străini. Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a ironizat pe platforma X decizia UE de a rămâne la Kiev. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres , și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de amenințările Rusiei. Cât de realistă este o escaladare a ritmului atacurilor Rusia a prezentat atacul de duminică și anunțul privind noi lovituri ca represalii pentru o lovitură ucraineană cu dronă, vineri, asupra unui cămin studențesc din regiunea Luhansk, aflată sub ocupație rusă. Armata ucraineană a afirmat că a lovit o unitate rusă de drone. În același timp, un analist de la Institutul Național pentru Studii Strategice din Ucraina, Mykola Bielieskov, a pus sub semnul întrebării capacitatea Rusiei de a crește semnificativ ritmul și amploarea atacurilor aeriene, argumentând că pentru atacuri combinate la scara celor din 13–14 mai sau 23–24 mai ar fi nevoie de acumularea de rachete, în condițiile în care nu ar exista „capacitate de rezervă, oameni și bani” pentru a produce mult peste ritmul atins în 2024–2025. Pentru Kiev, mesajul dominant rămâne unul operațional: locuitorii spun că sunt epuizați, dar că procedurile de protecție au devenit rutină, inclusiv deplasarea la adăposturi atunci când alertele se intensifică. [...]
