Știri
Știri din categoria Externe

Germania se pregătește să atribuie oficial Rusiei tentativa de atac cu dronă de la Leipzig, ceea ce ar putea declanșa măsuri punitive și o nouă rundă de sancțiuni la nivelul UE, potrivit Știrile Pro TV. Planul discutat la Berlin ar include acțiuni directe împotriva unor entități rusești, în timp ce la Bruxelles se pregătesc „noi sancțiuni dure”, pe fondul escaladării tensiunilor cu Moscova.
Anunțul ar urma să fie făcut la începutul săptămânii viitoare, în paralel cu reuniunea informală a miniștrilor de Externe ai UE, programată marți în Irlanda, dar ar putea veni și mai devreme, în funcție de decizia cancelarului Friedrich Merz, potrivit unor oficiali citați de POLITICO și WELT AM SONNTAG.
Unul dintre oficialii familiarizați cu discuțiile susține că, după incidentul cu drona de la Leipzig, măsuri precum expulzarea unor diplomați ruși sau închiderea Casei Ruse din Berlin nu ar mai fi considerate suficiente. În scenariile discutate intră opțiuni precum intensificarea sancțiunilor și chiar livrări „mult mai consistente” de armament către Ucraina, fără ca detaliile să fie confirmate public.
Rămâne neclar dacă Berlinul intenționează să indice drept responsabili „anumiți actori ruși” sau chiar guvernul de la Moscova. În același timp, autoritățile germane se pregătesc pentru o reacție de retorsiune din partea Rusiei, potrivit acelorași surse.
Atribuirea oficială este descrisă ca având un prag probatoriu ridicat, iar Germania a evitat în trecut astfel de acuzații. Ministrul de Interne Alexander Dobrindt a declarat la începutul lunii că „esențial este să existe dovezile necesare sau o suspiciune foarte puternică”.
Întrebat de POLITICO despre planul de a atribui direct Rusiei responsabilitatea, un purtător de cuvânt al guvernului a transmis că nu se fac speculații și că „singurul lucru care contează” este atribuirea oficială, după evaluarea guvernului și analiza rezultatelor investigației.
Momentul este sensibil și pe plan intern: urmează alegeri în Saxonia-Anhalt, apoi în Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Berlin, iar în primele două landuri AfD, partid cunoscut pentru poziții favorabile Rusiei, conduce în sondaje.
Tentativa dejucată de atac asupra Aeroportului Leipzig/Halle a fost asociată puternic cu Rusia în urma unor investigații jurnalistice. Potrivit presei germane, drona încărcată cu explozibili ar fi urmat să lovească un avion cargo ucrainean Antonov folosit inclusiv pentru transport de echipamente militare. The Wall Street Journal a relatat că evaluări ale serviciilor americane de informații au legat direct Rusia de dronă, în timp ce Moscova a negat implicarea.
În paralel, UE pregătește un nou pachet amplu de sancțiuni, care ar urma să fie discutat la reuniunea informală a miniștrilor de Externe de marți și miercuri, la Wicklow (Irlanda). Potrivit unui diplomat european citat în material, sunt analizate 1.600 de posibile includeri pe listele de sancțiuni (800 de persoane și 800 de companii din Rusia), iar adoptarea ar urma să aibă loc la mijlocul lunii octombrie.
Un alt punct sensibil revine pe agendă: utilizarea activelor înghețate ale băncii centrale ruse, proces descris ca fiind de durată și care ar necesita convingerea Belgiei, în condițiile în care o mare parte din rezervele înghețate în UE sunt deținute prin Euroclear, la Bruxelles, iar autoritățile belgiene sunt prudente din cauza riscului de represalii.
Recomandate

Volodimir Zelenski spune că nu există, deocamdată, o confirmare pentru o întâlnire trilaterală SUA–Rusia–Ucraina , vehiculată în contextul summitului G20 din decembrie, iar lipsa unui acord explicit din partea Moscovei și Washingtonului menține incertitudinea asupra oricărui format de negociere la nivel înalt, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean a declarat că Statele Unite lucrează pentru a face posibilă o astfel de întâlnire între liderii Ucrainei, SUA și Rusiei. În același timp, Zelenski a indicat că discuțiile sunt, în acest moment, la nivel de propunere, nu de aranjament final. Ce spune Zelenski despre format și locație Potrivit presei ucrainene citate în material, Zelenski a afirmat că SUA ar avea „o propunere pentru o întâlnire trilaterală”, iar scenariile de locație ar include: o țară din Orientul Mijlociu, menționându-se Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită; Statele Unite, în timpul reuniunii G20 din decembrie; o țară europeană. Zelenski a precizat însă că nu există încă o confirmare din partea Rusiei și nici din partea Statelor Unite pentru varianta unei întâlniri în SUA. De ce contează: incertitudine în jurul unei posibile runde de negocieri Mesajul liderului de la Kiev indică faptul că, deși există eforturi diplomatice pentru un cadru trilateral, discuțiile rămân neconsolidate instituțional. În practică, fără confirmări oficiale din partea Washingtonului și Moscovei, orice „întâlnire la vârf” rămâne la stadiul de opțiune, nu de calendar. În același context, Zelenski a reiterat că este pregătit pentru o întâlnire față în față cu Vladimir Putin în Statele Unite, dacă președintele rus va participa la summitul G20 din decembrie. „Da, desigur. Trebuie să mergem. Trebuie să ne întâlnim, să discutăm și să luăm decizii”, a spus liderul de la Kiev. Zelenski a mai adăugat că europenii „încep să ia legătura” în această privință și că rezultatele ar urma să se vadă „puțin mai târziu”, fără a oferi un termen sau detalii despre formatul acestor contacte. [...]

Posibila întâlnire Zelenski–Putin–Trump deschide o fereastră de negociere, dar este legată direct de relaxarea sancțiunilor SUA împotriva Rusiei , într-un moment în care Washingtonul și Kievul traversează tensiuni politice. Potrivit Adevărul , Volodimir Zelenski spune că administrația americană analizează organizarea unei întâlniri trilaterale cu Vladimir Putin și Donald Trump. Zelenski a declarat, într-o conferință online cu jurnaliștii, că SUA iau în calcul mai multe variante de locație pentru o eventuală întrevedere. Printre opțiuni se află Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, iar o altă posibilitate ar fi o țară europeană, potrivit presei ucrainene citate în material. G20 Miami, scenariul de calendar – dar fără confirmarea lui Putin O întâlnire trilaterală ar putea fi plasată în marja summitului G20 programat pe 14–15 decembrie 2026, la Miami (SUA). Participarea lui Vladimir Putin nu este însă confirmată: Kremlinul a transmis anterior că nu există o decizie privind prezența liderului rus la reuniune. În paralel, alegerea locului rămâne un obstacol major. Moscova a respins ideea unei întâlniri Putin–Zelenski în afara capitalei Rusiei, în timp ce Zelenski refuză să meargă la Moscova. În aceste condiții, o întrevedere ar depinde de găsirea unei locații acceptabile pentru toate părțile și de disponibilitatea celor trei lideri. Contextul care apasă negocierile: suspendarea sancțiunilor și disputa pe energie Anunțul despre posibile negocieri vine după decizia lui Donald Trump de a suspenda aplicarea unui pachet amplu de sancțiuni care viza economia rusă, deși legislația fusese adoptată de ambele camere ale Congresului SUA. Într-un ordin executiv emis vineri, 16 octombrie, Trump a renunțat la aplicarea mai multor sancțiuni, restricții și taxe, invocând interesul național al Statelor Unite. Pachetul legislativ, susținut în Congres de senatorul Lindsey Graham, urmărea să limiteze resursele financiare care susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei și includea, între altele: măsuri împotriva unor oficiali și bănci rusești; măsuri privind nave folosite la transportul petrolului și al altor produse energetice rusești; posibilitatea unor taxe vamale de până la 100% pentru principalii importatori de petrol și gaze din Rusia, în anumite condiții. Decizia a fost luată pe fondul criticilor publice ale lui Trump la adresa lui Zelenski, inclusiv sugestii că Ucraina ar avea nevoie de un nou lider. Totodată, suspendarea sancțiunilor a venit la scurt timp după ce Trump a anunțat un acord privind livrările de motorină din Rusia, prezentat ca măsură pentru reducerea prețurilor la energie, dar care a generat reacții critice în SUA: mai mulți senatori, inclusiv republicani, i-au cerut președintelui să aplice sancțiunile votate de Congres. Zelenski a avertizat, la rândul său, că acordul privind motorina ar putea aduce venituri suplimentare Rusiei în timp ce războiul continuă. [...]

Atacul masiv asupra energiei Ucrainei crește riscul de șocuri industriale și de aprovizionare , într-un moment în care presiunea economică asupra Rusiei este slăbită de decizia SUA de a suspenda o parte importantă a sancțiunilor, potrivit HotNews . În noaptea de 16 spre 17 octombrie, Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri de până acum asupra infrastructurii energetice ucrainene, conform președintelui Volodimir Zelenski , citat de Kyiv Independent. Atacurile rusești din ultimele 24 de ore s-au soldat cu șapte morți și aproximativ 90 de răniți, potrivit autorităților regionale ucrainene. Ținte energetice și industriale: efect direct asupra funcționării economiei Ministerul rus al Apărării a transmis că a lovit mai multe obiective de infrastructură din Ucraina, inclusiv combinatul siderurgic ArcelorMittal din Krivoi Rog, relatează Reuters . Unitatea, deținută de ArcelorMittal, își suspendase activitatea în septembrie, după o serie de atacuri rusești cu rachete balistice. Potrivit ministerului rus, au mai fost lovite: o stație electrică în orașul Jîtomîr (nord-vestul Ucrainei); un alt combinat siderurgic în Zaporojie, în apropierea liniei frontului. Ministerul rus a mai afirmat că a fost lovită și o navă de marfă în Marea Neagră, susținând că transporta echipamente militare către portul Odesa. Zelenski leagă atacurile de relaxarea presiunii economice asupra Moscovei Zelenski a spus că Rusia a vizat peste 15 obiective importante de producere și transport al energiei electrice și a criticat decizia SUA de a „ignora complet” legea Lindsey Graham , care ar fi trebuit să crească presiunea asupra Rusiei. „Într-un moment în care rușii au lansat un atac atât de masiv asupra sectorului nostru energetic, în America s-a luat, din păcate, decizia de a ignora complet legea Lindsey Graham, care ar fi trebuit să exercite o presiune cu adevărat eficientă asupra Rusiei pentru a pune capăt acestui război.” Liderul ucrainean a cerut Washingtonului să aplice o „blocadă a sancțiunilor” și a avertizat că relaxarea presiunii economice îl încurajează pe Vladimir Putin să continue atacurile. „Recompensele financiare pentru (președintele rus Vladimir) Putin – toate acestea nu fac decât să-l încurajeze să continue atacurile. Nu trebuie să cedăm teren.” Ce a suspendat SUA și de ce contează economic Potrivit BBC , președintele Donald Trump a folosit autoritatea sa pentru a bloca numeroase sancțiuni împotriva Rusiei cu două zile înainte ca acestea să intre în vigoare, invocând „interesul național” al SUA. Măsurile fuseseră adoptate de Congres și promulgate în septembrie, iar decizia a generat nemulțumire în rândul parlamentarilor americani. Actul legislativ viza direct economia Rusiei și includea, între altele: posibilitatea de a impune taxe de până la 100% pe importurile primilor cinci cumpărători de petrol și gaze rusești, în special China și India; măsuri împotriva unor oficiali ruși de rang înalt, inclusiv Vladimir Putin; sancțiuni care vizau băncile rusești și „flota fantomă” folosită pentru ocolirea embargourilor. Trump a suspendat acum cele mai multe dintre aceste prevederi. [...]

Atacul cu dronă asupra rafinăriei din Riazan pune sub semnul întrebării armistițiul energetic anunțat de Trump , iar Moscova îl folosește ca argument că Kievul „nu se angajează pe calea păcii”, potrivit HotNews , care citează Reuters. Kremlinul a reacționat joi după ce, în noaptea de miercuri spre joi, o dronă ucraineană a lovit o rafinărie din regiunea Riazan. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a susținut că astfel de atacuri „intră într-o contradicție serioasă” cu eforturile de pace ale Statelor Unite și ale negociatorilor americani. „Regimul ucrainean de la Kiev continuă să lovească aceste obiective ajungând astfel, desigur, într-o contradicţie serioasă cu eforturile de pace ale Statelor Unite şi ale negociatorilor americani (...). Dar, până acum, aceste încercări energice au fost împiedicate de refuzul regimului de la Kiev şi al preşedintelui Zelenski de a se angaja pe calea păcii”, a spus Peskov. Ce se știe despre armistițiul energetic și de ce contează Președintele american Donald Trump a anunțat duminică o încetare a focului în domeniul energetic, însă Ucraina a spus că a aflat despre aceasta mai întâi din relatări din presă, iar Rusia nu s-a angajat public, conform informațiilor prezentate. Moscova a invocat și lipsa unor parametri clari ai armistițiului: Kremlinul a transmis că „nu a fost specificat nimic în termeni concreți”, motiv pentru care „activitatea în acest domeniu continuă”. În acest context, Rusia a declarat miercuri că a atacat șapte facilități din infrastructura energetică ucraineană. De ce a reluat Kievul loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Atacul din Riazan a fost prezentat drept primul asupra unei instalații energetice rusești după anunțul lui Trump privind un armistițiu energetic. Guvernatorul regional a spus că loviturile cu drone au declanșat un incendiu la rafinărie. Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Financial Times , într-un interviu publicat joi, că Ucraina a suspendat timp de trei zile atacurile asupra infrastructurii energetice pentru a se conforma dorințelor SUA, dar le reia deoarece Rusia continuă să lovească infrastructura energetică ucraineană. În lipsa unor detalii publice acceptate de ambele părți despre „armistițiul energetic”, schimbul de atacuri asupra infrastructurii rămâne un test imediat al credibilității oricărui demers de dezescaladare și al capacității Washingtonului de a impune, măcar parțial, o limitare a țintelor. [...]

Volodimir Zelenski a mers la Bruxelles pentru a cere întărirea presiunii occidentale asupra Rusiei , în cadrul unor întâlniri programate cu liderii NATO și ai Uniunii Europene, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean a sosit joi în capitala Belgiei, iar obiectivul declarat al vizitei este obținerea unei „presiuni reale” asupra Moscovei. Informația este relatată de France Presse, conform Agerpres. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publice, din materialul citat, detalii suplimentare despre agenda exactă a discuțiilor, participanții confirmați sau măsurile concrete avute în vedere. [...]

Două nave cargo s-au scufundat lângă Strâmtoarea Hormuz , iar fluxul de petrol prin zonă a coborât la mai puțin de un sfert din nivelurile de dinainte de război , pe fondul intensificării atacurilor asupra transportului comercial, potrivit CNN . Evoluția reaprinde riscurile operaționale pentru lanțurile de aprovizionare și pune presiune pe prețurile energiei la nivel global. Nava container GFS Pride, înregistrată în Singapore, a fost lovită marți în timp ce traversa strâmtoarea, a luat foc și ulterior s-a scufundat, conform Autorității Maritime și Portuare din Singapore. Echipajul a fost evacuat în siguranță. CNN spune că a verificat imagini video în care se vede fum negru ridicându-se de pe navă, iar ulterior imagini satelitare indică marfă împrăștiată în apă și o mică pată de petrol. Televiziunea de stat iraniană Press TV a susținut că nava ar fi „lovit o mină marină pe o rută neautorizată”, însă experți citați de CNN contestă această variantă și consideră mai probabil un atac cu dronă. A doua navă, Cape Dao, înregistrată în Antigua și Barbuda, s-a scufundat de asemenea, potrivit datelor Organizației Maritime Internaționale (IMO), după ce fusese lovită inițial de un proiectil pe 23 septembrie. Un membru indian al echipajului a murit. Impactul asupra pieței: mai puțin petrol tranzitat, prețuri mai mari Deși mai multe nave au fost lovite în Strâmtoarea Hormuz în acest an, acestea sunt doar a doua și a treia navă scufundată în Orientul Mijlociu de la începutul războiului cu Iran, în februarie, potrivit datelor IMO. CNN notează că atacurile s-au intensificat semnificativ de la finalul lui septembrie, ceea ce a redus din nou cantitatea de petrol care tranzitează din Orientul Mijlociu și a împins în sus prețurile petrolului la nivel mondial. Datele United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) , care monitorizează incidentele de navigație, arată că de luni au fost raportate nouă atacuri în sau în apropierea Strâmtorii Hormuz, inclusiv un atac cu dronă asupra unui petrolier. Potrivit serviciului de monitorizare maritimă Kpler, luni au tranzitat cu succes Strâmtoarea Hormuz doar 4,147 milioane de barili de petrol, „mai puțin de un sfert” din nivelurile de dinainte de război. Kpler mai arată că media pe șapte zile a fluxului de petrol prin Hormuz a scăzut puternic de la începutul lui octombrie. Context operațional: escaladare și întrebări despre răspunsul internațional Charlie Brown, fost ofițer al Marinei SUA și consilier senior pentru organizația United Against Nuclear Iran, a declarat că scufundarea navei GFS Pride reprezintă o escaladare periculoasă după săptămâni de atacuri aproape zilnice asupra transportului comercial și că, deși Iranul invocă o mină navală, un atac cu dronă este mai probabil. „Mulți se întreabă ce răspuns va avea Marina SUA la atacurile tot mai intense ale Iranului asupra transportului global. Dar adevărata întrebare este ce răspuns vor avea alte națiuni.” CNN mai relatează că armata americană continuă să aplice o blocadă asupra porturilor iraniene pentru a menține presiunea economică, iar Iranul încearcă să-și recapete influența asupra strâmtorii, inclusiv pe fondul apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului în SUA. În paralel, administrația Trump a încercat să reducă prețurile și printr-un acord controversat de relaxare a unor sancțiuni asupra Rusiei pentru a importa o cantitate relativ mică de motorină, măsură criticată bipartizan, fără garanții de efect semnificativ, potrivit CNN. [...]