Știri
Știri din categoria Externe
Decretul lui Vladimir Putin care simplifică obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria ridică riscul de presiune politică și destabilizare regională, într-un moment în care războiul din Ucraina rămâne fără o perspectivă clară de încheiere, potrivit Adevărul. Măsura readuce în prim-plan un „conflict înghețat” din spațiul ex-sovietic, cu implicații directe pentru Republica Moldova și pentru flancul sudic al Ucrainei.
La 15 mai, liderul de la Kremlin a aprobat o procedură care elimină mai multe condiții cerute anterior pentru acordarea cetățeniei ruse, inclusiv perioada minimă de rezidență în Rusia, examenele de limbă rusă și testele privind legislația și istoria Federației Ruse. În interpretarea prezentată, decizia reactivează temerile legate de „pașaportizare” – folosirea distribuirii de pașapoarte ca instrument geopolitic.
Textul indică faptul că Rusia a invocat în trecut „protejarea cetățenilor ruși” pentru a justifica presiuni politice sau intervenții militare. Sunt menționate două precedente:
În teritoriile ucrainene ocupate după 2022, cetățenia rusă ar fi devenit, în multe cazuri, aproape obligatorie pentru accesul la servicii precum sănătatea, educația sau locurile de muncă, ceea ce amplifică îngrijorările privind utilizarea administrativă a cetățeniei ca pârghie de control.
Spre deosebire de alte regiuni separatiste, o parte mare a populației din Transnistria are deja cetățenie rusă; estimările citate arată că între jumătate și două treimi dintre locuitori dețin pașapoarte rusești. În acest context, analiștii citați în material (prin trimitere la Kyiv Post) consideră că decretul ar transmite mai degrabă un semnal politic și strategic decât o simplă încercare de a mări rapid numărul de cetățeni ruși.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, avertizează că măsura ar putea fi folosită pentru extinderea bazei de recrutare militară, pe fondul pierderilor armatei ruse în Ucraina. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski interpretează decretul ca pe un indiciu că ambițiile teritoriale ale Kremlinului depășesc Donbasul.
„Cetățenia implică și obligații militare. Este, totodată, un mod prin care Rusia transmite că tratează Transnistria ca pe propriul teritoriu”, a declarat liderul de la Kiev.
Pentru Ucraina, Transnistria este descrisă ca o vulnerabilitate de securitate, iar serviciile ucrainene de informații ar fi avertizat anterior asupra intensificării activităților militare și logistice în regiune. Totuși, experții citați consideră puțin probabilă deschiderea unui nou front militar „clasic” din Transnistria, invocând izolarea geografică și capacitățile limitate ale contingentului rus din zonă.
În schimb, temerea principală vizează acțiuni hibride sau destabilizare politică și economică, cu potențial de impact atât asupra Republicii Moldova, cât și asupra sudului Ucrainei. Materialul plasează regiunea în proximitatea Odesei și a coridorului strategic al Dunării, important pentru exporturile ucrainene după blocarea unor rute maritime la Marea Neagră.
În paralel, autoritățile de la Chișinău ar da semne că își reconsideră abordarea față de Transnistria. Dacă timp de decenii negocierile au fost construite în jurul ideii unui „statut special” pentru regiune în cadrul Republicii Moldova, guvernarea pro-europeană ar începe să se distanțeze de această formulă, pe fondul deteriorării mediului de securitate regional, marcat de războiul din Ucraina.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește o înăsprire a accesului la protecția temporară pentru viitorii refugiați ucraineni , prin condiționarea eligibilității de un document care să ateste că solicitantul nu este supus mobilizării militare, potrivit Kyiv Post . Măsura ar urma să se aplice doar noilor solicitanți, nu și celor deja înregistrați în schema UE. Schimbarea este prezentată drept cea mai importantă revizuire a Directivei privind protecția temporară de la introducerea ei în 2022. Conform informațiilor citate de publicație din cotidianul polonez Rzeczpospolita , ucrainenii care vor cere protecție temporară ar trebui să prezinte un certificat oficial emis de autoritățile ucrainene care confirmă că nu sunt vizați de mobilizare. Calendar: anunț în iulie, aplicare din martie 2027 Reformele ar urma să fie anunțate în iulie, însă să intre în vigoare abia în martie 2027, odată cu expirarea actualei scheme de protecție temporară la nivelul Uniunii Europene. Potrivit vice-ministrului polonez de interne Maciej Duszczyk, care coordonează politica de migrație, Polonia susține propunerea. Cine este afectat și cine nu Potrivit aceleiași surse, noile restricții: s-ar aplica ucrainenilor care solicită protecție temporară după intrarea în vigoare a noilor reguli; nu i-ar afecta pe cei aproximativ 4,3 milioane de ucraineni care beneficiază deja de protecție temporară în UE; ar viza atât bărbați, cât și femei. Context: legătura cu politica de mobilizare a Ucrainei Kyiv Post notează că Ucraina ar fi cerut aceste modificări la începutul lunii iunie, iar analiștii citați le descriu ca parte a unui efort de întărire a politicii de mobilizare. Demersul vine la mai puțin de un an după ce președintele Volodîmîr Zelenski a ridicat restricțiile de călătorie în străinătate pentru bărbații ucraineni cu vârste între 18 și 22 de ani, permițându-le să studieze și să lucreze peste hotare. În Polonia, autoritățile susțin că peste 121.000 de bărbați din această categorie de vârstă au intrat în țară în primele trei luni după schimbarea de politică, mulți continuând ulterior către Germania. În câteva săptămâni, aproximativ 50.000 de ucraineni au solicitat protecție temporară în Polonia, potrivit Rzeczpospolita. Dimensiunea schemei în UE Date Eurostat citate de Rzeczpospolita indică 4,3 milioane de beneficiari ai protecției temporare în UE, dintre care 1,2 milioane în Germania și aproximativ 960.000 în Polonia. Bărbații adulți reprezintă 26,6% din total, adică aproximativ 1,15 milioane de persoane. Dacă propunerea va fi adoptată în forma descrisă, impactul principal va fi operațional: accesul la protecția temporară pentru noii solicitanți ucraineni ar deveni dependent de un document emis de autoritățile de la Kiev, ceea ce poate schimba fluxurile de cereri și modul de verificare în statele membre începând cu 2027. [...]
Ucraina susține că a lovit infrastructura petrolieră rusă și nave din „flota fantomă” într-o campanie de 40 de zile , într-un efort de a reduce capacitatea economică și militară a Rusiei prin atacuri la distanță, potrivit Kyiv Post , care citează un bilanț prezentat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) . SBU afirmă că, în ultima săptămână, a folosit drone cu rază lungă și sisteme navale pentru a viza infrastructură energetică, obiective militare și nave asociate transporturilor de petrol care ar ocoli sancțiunile occidentale. Operațiunile ar face parte dintr-o campanie de 40 de zile aprobată de președintele Volodîmîr Zelenski , cu scopul declarat de a „degrada” capabilitățile economice și militare ale Rusiei prin lovirea infrastructurii critice din spatele frontului. Ținte energetice: conducte, depozite și rafinării Printre loviturile raportate, SBU include atacuri asupra unor obiective din sectorul combustibililor și energiei, între care: stația de pompare a petrolului Cherkasy din republica Bașkortostan, la circa 1.500 km de granița Ucrainei, parte a sistemului de conducte Transneft-Ural; potrivit SBU, instalația ar transporta aproape două milioane de tone metrice de produse petroliere anual; depozite de petrol în regiunile Tver și Stavropol; instalația de stocare TES-Terminal-1 din Kerci (teritoriu ocupat); rafinăria de petrol din Iaroslavl; terminalul de export de petrol din portul Vîsoțk (regiunea Leningrad); rafinăria First Plant din regiunea Kaluga. Din perspectiva impactului economic, astfel de ținte urmăresc să perturbe logistica internă și exporturile de produse petroliere, un pilon major al veniturilor bugetare ale Rusiei. Kyiv Post notează însă că informațiile sunt prezentate ca afirmații ale SBU, fără o confirmare independentă în material. „Flota fantomă”: atac asupra unui petrolier sancționat SBU mai susține că a lovit petrolierul Blue cu o dronă navală Sea Baby în apropiere de Ialta (Crimeea ocupată), în Marea Neagră. Conform agenției ucrainene, nava ar face parte din așa-numita „flotă fantomă” folosită pentru transportul de petrol în ocolirea sancțiunilor occidentale. În articol se menționează că petrolierul este sancționat de Australia, Marea Britanie, Canada, Uniunea Europeană și Ucraina, iar aviația rusă ar fi încercat să intercepteze drona înainte ca aceasta să lovească pupa navei. Componenta militară: apărare antiaeriană și infrastructură de bază Pe lângă țintele economice, SBU include în bilanț și lovituri asupra unor obiective militare, între care: trei hangare de aeronave la baza aeriană Hvardiiske din Crimeea ocupată; un sistem de apărare antiaeriană Pantsir-S2 în apropiere de Simferopol; un grup mobil de foc pentru apărare antiaeriană în Kerci. În zonele ocupate din regiunile Donețk și Luhansk, SBU afirmă că a vizat baze ale unor unități de drone, depozite de drone și muniții, stații de control la sol și un depozit cu muniții grele. Separat, Forțele ucrainene pentru Sisteme Fără Pilot (USF) au susținut, tot luni, că ar fi lovit 105 petroliere rusești în opt zile, inclusiv 15 în intervalul dintre duminică și luni noaptea, potrivit aceleiași surse. În lipsa unor date independente în articol privind amploarea pagubelor, mesajul central rămâne unul operațional și economic: Ucraina încearcă să mute presiunea dinspre linia frontului către infrastructura care susține efortul de război și veniturile din petrol ale Rusiei, inclusiv prin țintirea transporturilor asociate evitării sancțiunilor. [...]
Peste 25 de lideri se reunesc la Paris pentru a coordona presiunea asupra Rusiei și pentru a reconfirma sprijinul militar pentru Ucraina, într-un summit al „Coaliției celor dispuși”, potrivit Kyiv Post , care citează președinția franceză. Reuniunea are loc luni, cu participarea președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , și urmărește să împingă agenda unui armistițiu și reluarea discuțiilor de pace, în paralel cu menținerea unității aliaților și coordonarea viitoarei asistențe de securitate pentru Kiev. Coaliția a fost lansată de Franța și Regatul Unit pentru a susține militar Ucraina după invazia la scară largă a Rusiei. Ce se decide la Paris și de ce contează Din perspectiva Parisului, întâlnirea vine într-un moment de „convergență și unitate transatlantică” și pe fondul unor „evoluții mai favorabile pe teren” pentru Ucraina, potrivit aceleiași surse. Un consilier al președintelui Emmanuel Macron a spus că obiectivul este și transmiterea unui semnal că susținătorii Ucrainei nu dau semne de „oboseală” și că Rusia nu se poate baza pe o erodare a sprijinului. Semnal politic din SUA și posibile pârghii economice Articolul notează că președintele SUA, Donald Trump, a indicat intenția de a oferi un sprijin mai mare Ucrainei la summitul G7 din iunie (în Franța) și la reuniunea NATO din această săptămână (în Turcia), deși a încercat să mențină relații cu Vladimir Putin și a criticat periodic atât Moscova, cât și Kievul. În plus, Washingtonul a avansat săptămâna trecută o inițiativă legislativă bipartizană care vizează țările ce cumpără energie rusească, ceea ce ar putea deschide calea pentru o presiune mai puternică asupra Moscovei. Următorul pas: 14 iulie, cu miză de imagine Summitul are loc cu o zi înainte de Ziua Națională a Franței. Zelenski și alți lideri urmează să rămână la Paris pentru parada militară de pe Champs-Élysées, pe 14 iulie, eveniment care, potrivit Palatului Élysée, va evidenția sprijinul pentru Ucraina. [...]
O dronă de tip Shahed a căzut și a explodat în sudul Republicii Moldova, un nou incident care ridică presiunea pe securizarea spațiului aerian , pe fondul atacurilor rusești asupra Ucrainei, potrivit news.ro . Aparatul s-a prăbușit în apropierea satului Copanca, în raionul Căușeni, la mai puțin de 100 km de Chișinău. Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău au transmis că drona este de tip Gheran-2 (Shahed-136) și că a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova „în urma atacurilor aeriene ale Federației Ruse asupra regiunii Odesa ”. MAE moldovean a calificat incidentul drept „o încălcare gravă și inacceptabilă” a spațiului aerian și a avertizat că războiul din Ucraina generează „riscuri directe” pentru securitatea cetățenilor și a regiunii. Intervenția autorităților și primele concluzii Publicația NewsMaker, citată de news.ro, scrie că poliția a fost sesizată la ora 01:03 prin Serviciul 112, după ce la periferia localității a fost depistat un aparat de zbor de mici dimensiuni, care la impact a explodat și a provocat un incendiu. La fața locului au intervenit polițiștii și pompierii. Potrivit informațiilor preliminare, nu au fost înregistrate victime. Zona a fost securizată, iar Inspectoratul General al Poliției a anunțat că instituțiile competente desfășoară cercetări pentru stabilirea circumstanțelor. De ce contează: riscuri recurente și costuri de securitate Incidentul se înscrie într-un tipar repetat: de la începutul războiului din Ucraina, „zeci de drone” au ajuns în spațiul aerian și au căzut pe teritoriul Republicii Moldova, conform informațiilor din articol. În plan operațional, astfel de episoade înseamnă mobilizare de urgență, perimetrare și investigații, dar și presiune suplimentară pentru întărirea capacităților de monitorizare și reacție. Autoritățile moldovene avertizează populația să nu se apropie de aparate suspecte și să nu le atingă sau mute, deoarece pot conține componente explozive sensibile inclusiv la unde radio. Recomandarea este ca oamenii să rețină locația, să se îndepărteze la cel puțin 500 de metri și abia apoi să sune la 112; trebuie evitată folosirea telefonului în apropierea obiectului, potrivit TV8, citat de news.ro. [...]
Un nou scandal diplomatic la Chișinău riscă să complice dialogul despre identitate și unire , după declarațiile ambasadorului Germaniei, Hubert Knirsch , care a pus sub semnul întrebării ideea că Republica Moldova și România „au aceeași limbă” și „aceeași religie”, potrivit Antena 3 . Declarațiile au fost făcute într-un interviu din 7 iulie, în emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV , în contextul unei discuții despre o eventuală unificare a României cu Republica Moldova. Ce a spus ambasadorul Germaniei și de ce a stârnit reacții În interviu, Hubert Knirsch a afirmat că o eventuală unire poate fi decisă doar de cele două state suverane, respectiv de populațiile lor. „Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei şi al României, sunt două state suverane, dacă îşi doresc să se unească, asta o vor face şi nimeni nu poate comenta aceasta.” Momentul care a generat acuzațiile din presa moldoveană a venit după ce moderatorul a invocat ideea unei identități comune (limbă, cultură, tradiții, religie). Knirsch a replicat că ar „pune sub semnul întrebării” afirmația privind aceeași limbă și aceeași religie, argumentând că în societate există și oameni care văd lucrurile diferit și că, în statele europene moderne, există diversitate etnică ce trebuie respectată. Contextul invocat de presa din Republica Moldova Materialul citat de Antena 3 menționează și informații atribuite publicației www.cotidianul.md , potrivit cărora Hubert Knirsch a avut două perioade de activitate diplomatică la Moscova: 2014–2018: șef al Departamentului Politic al Ambasadei Germaniei la Moscova; 2022–2025: funcție de coordonare politică în cadrul ambasadei din capitala Rusiei. Tot potrivit aceleiași surse, înainte de numirea ca ambasador la Chișinău (în septembrie 2025), Knirsch a fost ambasador al Germaniei în Georgia (2018–2022), unde ar fi fost acuzat în repetate rânduri de opoziția georgiană pro-europeană că a susținut interesele Rusiei și ale puterii pro-ruse de la Tbilisi. Ce urmează Antena 3 relatează acuzațiile apărute în presa din Republica Moldova, însă articolul nu indică, la acest moment, o reacție oficială a ambasadei Germaniei sau a autorităților de la Chișinău. În lipsa unor poziții instituționale, rămâne de văzut dacă episodul va produce consecințe diplomatice sau va rămâne la nivelul unei controverse publice generate de interpretarea declarațiilor. [...]
Donald Trump spune că SUA vor cere compensații pentru protejarea Strâmtorii Ormuz , o rută maritimă critică pentru transporturile globale de petrol și gaze, potrivit Mediafax . Mesajul introduce explicit o logică de „taxare” a securității maritime, cu potențiale implicații economice pentru statele și companiile dependente de tranzitul prin zonă. Trump a făcut declarațiile într-un interviu telefonic acordat Fox News , în care a susținut că SUA vor continua să controleze strâmtoarea și că, în acest context, vor fi „compensați” pentru rolul de protecție. „Vom continua să controlăm strâmtoarea. Probabil că vom continua să o folosim. Vom deveni protectorii strâmtorii și atunci vom fi compensați pentru asta.” Președintele american a motivat cererea de bani prin faptul că, în opinia sa, SUA ar fi asigurat securitatea Strâmtorii Ormuz timp de decenii fără să fie plătite. „Am păzit strâmtoarea timp de 50 de ani și nu am fost plătiți niciodată pentru asta. Am păzit-o fără să primim nimic, dar acum vom face bani.” De ce contează economic Strâmtoarea Ormuz Strâmtoarea Ormuz este prezentată ca una dintre cele mai importante artere energetice la nivel mondial, pe unde trece „o parte semnificativă” din exporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate. Mediafax notează că aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial tranzitează această rută, motiv pentru care orice perturbare a traficului are efecte asupra prețurilor energiei și, implicit, asupra economiei globale. Context: tensiuni și precedentul „taxei” pentru traversare În contextul războiului din Orientul Mijlociu, armata iraniană ar fi blocat accesul prin strâmtoare, ceea ce a dus la o criză globală, potrivit aceleiași surse. În relatare se menționează atacuri asupra navelor civile și folosirea minelor marine, precum și faptul că iranienii ar fi solicitat o taxă pentru traversare, cu posibilitatea ca aceasta să devină permanentă după finalul războiului. Mediafax mai arată că unul dintre subiectele sensibile în negocierile dintre Iran și SUA este menținerea navigației libere prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
