Știri
Știri din categoria Externe
Kaja Kallas și Marco Rubio au avut un schimb tensionat de replici la reuniunea G7, pe tema presiunii exercitate de SUA asupra Rusiei în contextul războiului din Ucraina, potrivit News.ro, care citează surse participante la discuții.
Conform Axios, Kallas, șefa politicii externe a UE și una dintre vocile europene cu poziții dure față de Moscova, ar fi criticat lipsa unor măsuri suplimentare ale Washingtonului împotriva Rusiei, amintind avertismentele anterioare ale SUA privind „pierderea răbdării” dacă Rusia nu cooperează în procesul de pace.
„A trecut un an și Rusia nu a făcut pași. Când vă veți pierde răbdarea?”, ar fi întrebat aceasta.
Rubio ar fi reacționat iritat, afirmând că SUA depun eforturi pentru a încheia conflictul și sugerând că aliații europeni ar putea prelua inițiativa dacă apreciază că pot gestiona mai eficient situația. Secretarul de stat a subliniat, potrivit relatării, că Washingtonul sprijină Ucraina cu arme și informații, menținând totodată canale de dialog cu ambele părți.
Schimbul, purtat în fața altor miniștri de externe, este prezentat ca un semnal al neîncrederii în creștere dintre SUA și aliații europeni privind strategia față de războiul din Ucraina. Ulterior, mai mulți oficiali europeni ar fi insistat pentru continuarea eforturilor diplomatice conduse de SUA, iar Rubio și Kallas ar fi avut o discuție separată pentru detensionarea situației.
Departamentul de Stat a descris dialogul drept „franc”, specific diplomației, în timp ce Rubio a negat public existența unor tensiuni. În același timp, contextul indică îngrijorări în Europa legate de prioritățile Washingtonului, inclusiv accentul pus pe conflictul cu Iranul, și de ritmul lent al negocierilor de pace ruso-ucrainene.
Recomandate
Miniștrii de externe ai G7 au convenit o declarație comună , în pofida divergențelor legate de conflictele din Iran și Ucraina, relatează G4Media . Reuniunea a avut loc în Franța și s-a încheiat vineri, 28 martie 2026, cu un text agreat de toate statele participante. Potrivit articolului, discuțiile au fost tensionate în special din cauza temerilor europene că noul conflict din Iran ar putea diminua atenția și resursele alocate sprijinului pentru Kiev. În același timp, Statele Unite au cerut aliaților o implicare mai mare în securitatea din zona Golfului. Secretarul de stat american Marco Rubio a respins ideea unor neînțelegeri majore între participanți, afirmând că întâlnirile au fost „foarte bune”. El a susținut, de asemenea, că operațiunea din Iran s-ar putea încheia rapid, „în săptămâni, nu luni”, fără implicarea trupelor terestre, însă partenerii europeni au cerut explicații suplimentare privind obiectivele campaniei militare și au avertizat asupra riscului de afectare a sprijinului pentru Ucraina. Diferențele de poziționare au fost vizibile încă de la început: Franța a transmis că războiul cu Iranul „nu este al nostru”, în timp ce Rubio a spus că Ucraina „nu este războiul nostru”, ceea ce a amplificat tensiunile. Pentru statele europene, menținerea sprijinului pentru Ucraina rămâne o prioritate, iar ministrul german de externe Johann Wadephul a declarat că „nu trebuie să existe reduceri” când vine vorba de capacitatea de apărare a Ucrainei. În ciuda acestor poziții, miniștrii au ajuns la un consens final. În declarația comună, ei au cerut „încetarea imediată a atacurilor împotriva civililor și a infrastructurii civile”. Documentul include și referiri la securitatea globală și la economie, liderii invocând „necesitatea absolută” de a asigura libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz și avertizând asupra riscurilor pentru lanțurile de aprovizionare cu energie. [...]
Marco Rubio spune că SUA își pot atinge obiectivele în Iran fără trupe terestre , potrivit AGERPRES , care preia declarațiile secretarului de stat american consemnate de Reuters. Rubio a afirmat că operațiunea ar urma să se încheie în „câteva săptămâni”, în pofida desfășurărilor recente de forțe suplimentare în regiune. Oficialul american a vorbit cu presa înainte de întoarcerea în Statele Unite, după discuțiile cu miniștrii de externe din G7, în Franța, pe tema conflictului lansat de SUA și Israel la sfârșitul lunii trecute. Rubio a indicat că obiectivele urmărite vizează distrugerea capacităților Iranului de rachete și drone, a fabricilor de producție pentru aceste arme, precum și a unor componente ale forțelor navale și aeriene. „Suntem înainte de termen în majoritatea cazurilor și putem îndeplini (obiectivele) fără trupe terestre”, a spus Rubio. El a mai susținut că trimiterea recentă a mii de soldați suplimentari în regiune are rolul de a-i oferi președintelui Donald Trump opțiuni pentru situații neprevăzute, fără a intra în detalii operaționale. În același context, Rubio a avertizat că Iranul ar putea decide instituirea unui sistem de taxare pentru Strâmtoarea Ormuz și a cerut ca statele europene și asiatice care beneficiază de comerțul prin această rută să contribuie la eforturile de asigurare a liberei treceri după încheierea conflictului. Totodată, conform AFP, Rubio a declarat că Iranul a transmis „mesaje” care ar indica interes pentru o soluție diplomatică, însă nu ar fi răspuns planului propus de SUA pentru încetarea războiului. „Nu l-am primit încă”, a spus secretarul de stat, referindu-se la un răspuns oficial al Teheranului la propunerea americană. [...]
Donald Trump a amenințat public Cuba cu un atac militar , potrivit Al Jazeera , într-un material video publicat pe 28 martie 2026. Conform sursei, Trump a spus „Cuba e următoarea” în timp ce vorbea la o conferință de investiții din Arabia Saudită, formulând amenințarea ca pe o posibilă țintă a armatei SUA. Declarația are potențialul de a amplifica tensiunile dintre Washington și Havana și de a genera reacții diplomatice, însă materialul citat nu oferă detalii despre un plan concret, un calendar sau o poziție oficială a administrației americane privind o eventuală acțiune militară. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz spune că a discutat cu Donald Trump despre conflictul din Golf , încercând să-l convingă că nu este un război al NATO, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters, preluată de Agerpres. Merz și-a exprimat scepticismul că Statele Unite și Israelul ar avea o strategie clară pentru a pune capăt războiului cu Iranul, început după atacurile SUA și Israelului din 28 februarie. În replică, Teheranul a lansat atacuri asupra Israelului, a bazelor americane și a statelor din Golf și a blocat exporturile de combustibil din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Ormuz, amplificând riscurile pentru securitatea energetică și transportul maritim. În acest context, statele europene au fost reticente să se implice direct, iar președintele american Donald Trump a criticat aliații, afirmând că țările NATO „nu au făcut nimic” pentru a ajuta SUA. Merz a spus că a încercat să corecteze această percepție într-o convorbire telefonică recentă cu Trump. „Merz a spus că a încercat, într-o convorbire telefonică recentă cu Trump, să i se explice că acesta nu este războiul NATO, adăugând: «Cred că a înţeles acest lucru».” Cancelarul a mai afirmat, la o conferință găzduită de ziarul FAZ, că Berlinul este implicat în eforturi diplomatice pentru a găsi soluții, inclusiv prin discuții cu statele din Golf și în cadrul G7, și că Washingtonul ar fi arătat „unele eforturi” pentru a găsi un teren comun. În același timp, Merz a admis dificultățile de a influența poziția Israelului: „Încercăm să influenţăm Israelul, cu succes limitat, recunosc”. Pe termen mai lung, Germania ar putea fi, „în principiu”, pregătită să contribuie la stabilizarea regiunii după încetarea ostilităților, inclusiv printr-un posibil rol în securizarea Strâmtorii Ormuz, de exemplu prin deminare. Merz a condiționat însă orice astfel de implicare de existența unui mandat internațional și de aprobarea parlamentului german, subliniind că nu este o opțiune cât timp războiul continuă. [...]
Donald Trump a sugerat că SUA ar putea să nu ajute NATO dacă Alianța ar cere sprijin, potrivit Euronews . Președintele american a legat această posibilă schimbare de atitudine de nemulțumirea față de lipsa unui sprijin aliat în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al confruntării cu Iranul. Trump a spus că NATO „a comis o greșeală uriașă” pentru că nu a fost „acolo” împotriva Iranului și a pus sub semnul întrebării obligația Washingtonului de a interveni în sprijinul aliaților, invocând costurile pe care SUA le-ar suporta pentru apărarea comună. „Cred că NATO a comis o greșeală uriașă că nu a fost acolo (împotriva Iranului, n.red.). Pur și simplu nu a fost acolo. Va aduce foarte mulți bani Statelor Unite, pentru că am cheltuit sute de miliarde de dolari pe an pentru NATO, sute de miliarde pentru a-i proteja. Și am fi fost mereu acolo pentru ei. Dar acum, pe baza acțiunilor lor, cred că nu mai trebuie să fim, nu-i așa? (...) De ce am fi acolo pentru ei dacă ei nu sunt acolo pentru noi? Nu au fost acolo pentru noi.” În același context, Trump le-a reproșat aliaților că „nu au făcut absolut nimic” în privința Iranului, informație consemnată de Reuters , citată de Euronews. Mesajul a fost publicat pe rețeaua sa Truth Social, unde liderul de la Casa Albă a susținut că SUA „nu au nevoie de nimic de la NATO”, dar că nu vor uita acest moment. Declarațiile vin după ce, în ultimele zile, Trump i-a criticat pe aliați pentru faptul că nu au sprijinit războiul americano-israelian împotriva Iranului, numindu-i „lași” într-o postare anterioară. În plan politic și de securitate, mesajul ridică din nou semne de întrebare privind disponibilitatea Washingtonului de a-și asuma rolul de garant al apărării colective, într-un moment în care coeziunea alianțelor este pusă sub presiune de crize regionale. [...]
Donald Trump a vorbit despre „redeschiderea” Strâmtorii Trump... pardon, Ormuz - într-un discurs timpic președintelui american, într-un context de escaladare a conflictului din Iran, relatează Știrile ProTV . Declarația vine pe fondul unor atacuri reciproce între Iran și Israel și al implicării directe a SUA, inclusiv prin rănirea unor militari americani într-un atac asupra unei baze din Arabia Saudită. Potrivit sursei, emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, a anunțat posibile discuții cu oficiali de la Teheran „în aceste zile”, însă noaptea precedentă a fost marcată de bombardamente în Iran și Israel, cu victime. În același timp, forțele israeliene au vizat mai multe instalații nucleare iraniene și două fabrici de oțel din orașul Esfahan, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică a transmis că nivelul radiațiilor nu a crescut. În plan politic, secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat că războiul „s-ar putea încheia în câteva săptămâni” și că obiectivele pot fi atinse fără trupe terestre. El a mai spus că Iranul nu a oferit încă un răspuns la planul propus de Statele Unite pentru încheierea conflictului. „Suntem în avans cu această operațiune și ne așteptăm să o finalizăm la momentul potrivit, în câteva săptămâni, nu luni. Ne putem atinge toate obiectivele fără trupe terestre, dar vom fi întotdeauna pregătiți să-i oferim președintelui (Trump) opțiuni și oportunități maxime pentru a se adapta la situații neprevăzute, în cazul în care acestea ar apărea.” Știrile ProTV mai notează că atacurile au avut loc la o zi după ce Donald Trump a anunțat amânarea până pe 6 aprilie a loviturilor planificate asupra centralelor electrice iraniene. Totodată, cel puțin 12 soldați americani au fost răniți într-un atac iranian asupra unei baze aeriene din Arabia Saudită, iar mai multe aeronave americane de realimentare ar fi fost avariate; incidentul a venit la câteva ore după ce Iranul anunțase represalii pentru atacurile asupra propriilor centrale electrice și nucleare. Pe partea iraniană, ministrul de Externe Abbas Araghchi a susținut că Iranul „nu a căutat niciodată războiul”, dar că va continua să se apere „cât timp este necesar”. În paralel, rebelii houthi din Yemen au anunțat că se vor alătura războiului dacă atacurile împotriva Iranului vor continua, ceea ce ridică riscul unei extinderi regionale a conflictului, cu impact direct asupra rutelor energetice din Golf, inclusiv Strâmtoarea Ormuz. [...]
