Știri
Știri din categoria Externe
Kaja Kallas a discutat la telefon cu ministrul de externe al Iranului, Abbas Araqchi, duminică, potrivit Reuters.
Conform aceleiași surse, șefa politicii externe a Uniunii Europene a avut și convorbiri telefonice separate cu miniștrii de externe din Turcia, Qatar și Coreea de Sud, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Discuțiile au vizat „războiul din Orientul Mijlociu, atacurile asupra infrastructurii energetice și necesitatea urgentă de a redeschide Strâmtoarea Hormuz”.
„Aceste discuţii au făcut parte din eforturile continue ale UE de a explora căi diplomatice de urmat”, a spus oficialul, adăugând că „noile ameninţări de atac asupra infrastructurii civile critice riscă să afecteze milioane de oameni din Orientul Mijlociu şi dincolo de acesta”.
Miza imediată pentru UE este legată de securitatea rutelor energetice și comerciale, în special de tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pentru transporturile de petrol și gaze. Oficialul citat a indicat că discuțiile au inclus atât atacurile asupra infrastructurii energetice, cât și riscurile pentru infrastructura civilă critică.
Kallas vorbise ultima dată cu Araqchi miercuri, când, potrivit unui oficial al UE, a transmis că trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Hormuz este o prioritate pentru Europa. În contextul actual, contactele telefonice sunt prezentate ca parte a demersurilor UE de a identifica opțiuni diplomatice pentru reducerea riscurilor în regiune.
Recomandate
Petrolul urcă din nou peste 100 de dolari/baril după un schimb de lovituri între SUA și Iran în Strâmtoarea Hormuz, un episod descris ca fiind cel mai grav de la armistițiul convenit în urmă cu o lună, potrivit Biziday . Incidentul ar fi început după ce trei distrugătoare americane care patrulau strâmtoarea au fost atacate cu drone și rachete, unele lansate de pe țărm, altele de pe șalupe rapide. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) susține că a „eliminat amenințările” și a lovit ținte militare iraniene asociate atacului, inclusiv lansatoare de rachete și drone, locații de comandă și control și „noduri” de informații, supraveghere și recunoaștere. „CENTCOM nu urmărește escaladarea situației, dar rămâne poziționat și pregătit să protejeze forțele americane.” Donald Trump a afirmat că distrugătoarele americane ar fi doborât „cu ușurință” dronele și rachetele și ar fi scufundat șalupele iraniene. Lovituri pe coastă și acuzații privind armistițiul Un purtător de cuvânt al armatei iraniene a confirmat că SUA au lovit zone de coastă iraniene și insula Qeshm , aflată în Strâmtoarea Hormuz, puncte cu importanță strategică pentru transportul maritim și controlul traficului de petrol din zonă. Oficialul iranian a susținut, de asemenea, că atacurile ar fi avut loc cu „sprijinul unor state din regiune”, o referire probabilă la Emiratele Arabe, care au fost atacate luni de Iran. Iranul acuză, la rândul său, SUA că ar fi încălcat armistițiul prin atacarea unui petrolier iranian și a unei alte nave care intra în Strâmtoarea Hormuz. Biziday notează că miercuri seara un avion american F-18 a tras asupra unui petrolier iranian care încerca să intre în Golful Persic, avariindu-i cârma și scoțându-l din funcțiune. De ce contează: șocul de preț revine în piața petrolului După aceste incidente, prețul petrolului european a urcat vineri dimineața la peste 100 de dolari/baril, după ce joi coborâse până la 96 de dolari, pe fondul semnalelor privind un posibil progres în negocierile de pace dintre Iran și SUA. Mișcarea arată cât de rapid se reintroduce „prima de risc” în cotații atunci când apar perturbări sau riscuri de blocaj în Strâmtoarea Hormuz, rută critică pentru transporturile de țiței. [...]
Loviturile SUA asupra unor obiective militare din Iran pun sub presiune încetarea focului și cresc riscul de perturbare a traficului prin Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru transportul maritim, potrivit CNN . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că forțele americane au vizat facilități militare iraniene pe care le consideră responsabile pentru o serie de atacuri „neprovocate” cu rachete, drone și ambarcațiuni mici împotriva navelor de război americane care tranzitau Strâmtoarea Hormuz, în timpul deplasării către Golful Oman. Într-un comunicat, CENTCOM a precizat că SUA au interceptat atacurile și au răspuns cu lovituri „în legitimă apărare” pe 7 mai. Țintele au inclus, conform aceleiași surse, „platforme de lansare pentru rachete și drone, locații de comandă și control, precum și noduri de informații, supraveghere și recunoaștere” (ISR – infrastructură pentru colectarea și procesarea informațiilor din teren). Un oficial american citat de CNN a spus că loviturile au fost efectuate în mai multe locații, inclusiv în Bandar Abbas și Qeshm. CENTCOM a mai afirmat că forțele iraniene au lansat mai multe rachete, drone și ambarcațiuni mici în timp ce distrugătoarele americane USS Truxtun, USS Rafael Peralta și USS Mason traversau pasajul maritim internațional și că „niciun activ american nu a fost lovit”. Reacția Iranului: acuzații de lovire a zonelor civile și „acțiune reciprocă” Un purtător de cuvânt al forțelor armate iraniene a declarat că loviturile aeriene americane au atins zone civile de-a lungul coastelor Insulei Qeshm, Bandar Khamir și Sirik. Acesta a susținut, de asemenea, că SUA ar fi încălcat încetarea focului în vigoare prin țintirea unui petrolier iranian care se îndrepta spre Strâmtoarea Hormuz. Potrivit aceluiași purtător de cuvânt, Iranul a răspuns prin „acțiune reciprocă”, atacând nave militare americane la est de strâmtoare și la sud de portul Chabahar, într-un mesaj video difuzat de presa de stat. Separat, un reportaj al presei de stat iraniene a afirmat că facilități comerciale din zona Bahman Pier, pe Insula Qeshm, ar fi fost vizate într-un schimb de focuri între forțele de securitate iraniene și „inamicul”. Ce spune Washingtonul: încetarea focului „este în vigoare”, dar tensiunile continuă Președintele Donald Trump a avertizat Iranul, într-o postare pe Truth Social, să nu escaladeze și să semneze rapid un acord, amenințând cu lovituri mai dure în viitor dacă acest lucru nu se întâmplă. Într-o convorbire telefonică cu ABC News, Trump a descris loviturile de joi drept un „love tap” și a spus că încetarea focului „merge” și „este în vigoare”. În pofida armistițiului vechi de aproape o lună, SUA și Iranul „au făcut schimb de focuri” în ultimele zile. Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a declarat marți, la un briefing de presă, că Iranul a atacat forțele americane de peste 10 ori de la începutul încetării focului, însă niciun incident nu a depășit pragul pentru revenirea la operațiuni de luptă la scară largă. Atât Caine, cât și secretarul Apărării, Pete Hegseth, au spus că forțele americane operează într-o postură defensivă, dar sunt pregătite să răspundă în contextul unui armistițiu fragil. Context operațional: incidentul cu petrolierul iranian din Golful Oman Ultima confruntare vine după ce armata SUA a anunțat că a dezactivat miercuri un petrolier sub pavilion iranian în Golful Oman, trăgând „mai multe rafale” din muniție de pe un avion de vânătoare în cârma navei, după ce aceasta ar fi încercat să navigheze către un port iranian. CENTCOM a precizat atunci că petrolierul M/T Hasna se afla în ape internaționale, în drum spre un port iranian din Golful Oman, când forțele americane au emis „mai multe avertismente”, susținând că nava încălca blocada americană aflată în vigoare. În comunicatul citat de CNN, CENTCOM a mai spus că SUA „nu caută escaladarea”, dar că armata este „pregătită să protejeze forțele americane” pe fondul tensiunilor din zonă. [...]
UE își pregătește o poziție comună pentru eventuale negocieri cu Rusia , pe fondul temerilor că procesul de pace condus de SUA lasă blocul comunitar în afara deciziilor, potrivit Mediafax . Președintele Consiliului European, António Costa , spune că există un „potențial” pentru discuții cu Vladimir Putin, dar recunoaște că, deocamdată, nu există semnale din partea Kremlinului că ar fi dispus la negocieri serioase. Costa afirmă că discută cu cei 27 de lideri naționali ai UE pentru a stabili „cum ne putem organiza cel mai bine” și ce ar fi necesar pentru a putea discuta eficient cu Rusia „când va veni momentul potrivit”. „Discut cu cei 27 de lideri naționali ai UE pentru a vedea cum ne putem organiza cel mai bine și pentru a identifica ce avem nevoie pentru a discuta eficient cu Rusia atunci când va veni momentul potrivit pentru asta”, a declarat Costa. Miza: UE vrea să evite marginalizarea în negocierile de pace Contextul este frustrarea tot mai mare în capitalele europene față de negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina conduse de președintele american Donald Trump, în condițiile în care mulți lideri europeni se tem că discuțiile SUA–Rusia–Ucraina au înregistrat puține progrese și au lăsat UE într-o poziție secundară. În același timp, politica de lungă durată a UE rămâne ca nicio discuție sau decizie privind Ucraina să nu fie luată fără implicarea Kievului. Costa spune că blocul european ar avea susținerea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru a fi pregătit să contribuie la negocieri, informație atribuită de Mediafax publicației Financial Times . Fără semnale de la Kremlin și fără intenția de a „perturba” procesul SUA Costa a declarat că UE va „evita să perturbe procesul condus de președintele Trump” și a admis că nu există indicii că Putin ar fi dispus să discute cu un reprezentant al UE. „Da, există un potențial [de a negocia cu Putin]. Dar, deocamdată, nimeni nu a văzut vreun semn din partea Rusiei că ar dori cu adevărat să se angajeze în negocieri serioase”. Biroul lui Zelenski a confirmat discuția cu Costa. Un oficial ucrainean de rang înalt a cerut „mai multă coordonare la nivel european”, inclusiv posibilitatea ca „un lider” să poată discuta cu Rusia „în numele tuturor europenilor”, pentru a exercita „mai multă presiune” asupra Moscovei. Ce se întâmplă în paralel: relansarea canalului diplomatic SUA–Ucraina Zelenski a anunțat că Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a ajuns în SUA pentru întâlniri cu emisarii speciali ai lui Donald Trump, cu obiectivul de a relansa negocierile diplomatice, blocate în ultimele luni din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Ultima reuniune trilaterală SUA–Ucraina–Rusia a avut loc pe 18 februarie. Precedent european: tentativa Franței de a deschide un canal cu Moscova Cea mai recentă încercare europeană de apropiere de Rusia a avut loc în februarie, când consilierul francez pentru securitate națională Emmanuel Bonne și consilierul Bertrand Buchwalter au mers la Moscova pentru a transmite că Europa vrea un loc la masa negocierilor. Potrivit unor persoane informate despre discuții, Iuri Ușakov (consilierul lui Putin pentru politică externă) și Igor Kostiukov (șeful serviciului de informații militare) au respins propunerile franceze, dar ar fi indicat că Rusia ar putea fi deschisă unui mesaj „diferit” din partea Europei. [...]
Donald Trump a amenințat că va majora tarifele SUA la niveluri „mult mai ridicate” pentru Uniunea Europeană dacă blocul comunitar nu își îndeplinește partea din acordul comercial până la 4 iulie , potrivit Reuters . Președintele american a spus că a avut joi o „convorbire grozavă” cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și că a acceptat să acorde UE acest termen-limită, legat de aniversarea a 250 de ani de la fondarea SUA. Într-o postare pe Truth Social, Trump a susținut că UE s-a angajat, conform acordului, să își reducă tarifele „la zero”. Presiune pe sectorul auto, după o nouă amenințare de creștere a tarifelor Reuters amintește că Trump amenințase vineri că va crește tarifele pentru mașinile și camioanele din UE la 25% chiar în această săptămână, de la 15% în prezent, motivând că UE „nu respecta” termenii unui acord încheiat în Scoția, în iulie anul trecut. Ce mai au discutat cei doi lideri În aceeași convorbire, Trump a spus că a discutat și despre Iran, iar cei doi au fost de acord că Teheranul „nu poate avea niciodată” o armă nucleară. [...]
Iran încearcă să instituționalizeze controlul asupra Strâmtorii Hormuz , impunând un nou protocol pentru navele care vor să tranziteze zona, într-o mișcare cu potențial de a menține pe termen lung perturbările din transportul de petrol și gaze și de a ridica riscurile comerciale pentru armatori și traderi, potrivit CNN . Documentul, intitulat „Vessel Information Declaration”, este un formular emis de o autoritate nou creată – Persian Gulf Strait Authority (PGSA) – și, conform materialului, ar trebui completat de toate navele pentru a obține „trecere în siguranță”. Formularul a fost transmis către CNN de Lloyd’s List și de o altă sursă din industrie care a cerut anonimatul. Ce se schimbă pentru nave și de ce contează economic Miza este una direct economică: Strâmtoarea Hormuz este un punct-cheie al comerțului energetic global, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial, iar orice formă de control sau restricționare a traficului poate influența prețurile și disponibilitatea livrărilor. CNN notează că închiderea strâmtorii a declanșat „cel mai mare șoc de ofertă” din istoria petrolului, împingând prețurile energiei în sus. În SUA, prețul benzinei a trecut de 4,5 dolari/galon (aprox. 1,19 dolari/litru, adică aproximativ 5,5 lei/litru) pentru prima dată în patru ani. Ce cere Iranul prin noul protocol Formularul PGSA include peste 40 de întrebări și solicită, între altele: numele navei și numărul de identificare, inclusiv orice „nume anterior”; țara de origine și destinația; naționalitățile proprietarilor înregistrați, ale operatorilor și ale echipajului; detalii despre încărcătură. Potrivit documentului, informațiile trebuie trimise prin e-mail către autoritate înainte ca nava să poată tranzita strâmtoarea. Un e-mail al PGSA, citat de CNN, avertizează că informațiile „complete și corecte” sunt esențiale și că „instrucțiuni suplimentare” vor fi comunicate ulterior; în caz de date incomplete sau incorecte, „consecințele” revin solicitantului. Rămâne neclar dacă vreo companie de shipping a cerut deja permisiunea PGSA. Analiști citați de CNN avertizează că o astfel de solicitare ar putea expune companiile la sancțiuni americane. Taxe, sancțiuni și un risc nou pentru companii Din document nu reiese explicit dacă tranzitul va implica o taxă. Totuși, CNN arată că Teheranul a prezentat strâmtoarea ca pe o potențială sursă de venit pentru reconstrucție după distrugerile provocate de loviturile americane și israeliene și că ar percepe „până la 2 milioane de dolari” (aprox. 9,2 milioane lei) per navă pentru trecere. În acest context, Departamentul Trezoreriei SUA, prin Office of Foreign Assets Control (OFAC) , a publicat o clarificare în pagina de întrebări frecvente, potrivit căreia astfel de plăți nu sunt autorizate pentru persoane sau entități americane, inclusiv instituții financiare din SUA sau entități străine deținute ori controlate de americani. Trafic prăbușit și efecte potențial persistente Datele Lloyd’s List citate de CNN indică o scădere abruptă a traficului: doar 40 de nave au traversat strâmtoarea în săptămâna încheiată la 3 mai, față de o medie de 120 de traversări pe zi înainte de război. Joi, datele de trafic maritim arătau aproape nicio circulație de tancuri petroliere sau nave de marfă prin strâmtoare. Pe termen mai lung, analiștii avertizează că un control iranian ar putea limita structural fluxurile. Matt Wright, de la firma de inteligență maritimă Kpler, estimează că, într-un scenariu de control iranian, tranzitele nu ar depăși jumătate din media de dinaintea războiului, iar „normalizarea nu este realizabilă”; în varianta „pe termen lung”, tranzitele ar putea urca la 40–50% din capacitatea de export. Între timp, conflictul afectează și forța de muncă din shipping: potrivit lui Dimitris Maniatis, CEO al consultanței de risc maritim Marisks, până la 20.000 de navigatori de pe aproape 1.000 de nave ar fi blocați în Golful Persic, în condiții dificile. [...]
Concentrarea puterii de decizie în jurul Casei Albe, în detrimentul Departamentului de Stat, începe să erodeze capacitatea SUA de a gestiona crizele externe , iar Marco Rubio pare tot mai marginal în ambele roluri pe care le deține, potrivit unei analize din Politico . Rubio a mers la Roma „ieri”, cu miza de a repara relațiile cu Papa și cu guvernul italian după tensiuni legate de războiul cu Iranul. Misiunea este una tipică pentru un secretar de stat, însă analiza ridică întrebarea centrală: de ce nu conduce Rubio eforturile diplomatice majore – de la încetarea războiului cu Iranul și gestionarea conflictului Israel–vecini, până la Ucraina și relația cu China – în condițiile în care alți oficiali americani ar fi preluat inițiativa. Un secretar de stat „absent” și o diplomație împinsă în plan secund Politico notează că Rubio este „în mare parte” absent din dosarele-cheie, inclusiv prin comparație cu predecesori care au investit masiv în diplomația de navetă (vizite repetate și prezență constantă în regiuni de criză). În termeni de activitate externă, analiza indică un bilanț mai modest: 18 deplasări ca secretar de stat, aproximativ 75 de zile pe drum și 31 de țări vizitate. Prin comparație, Hillary Clinton ar fi avut, în primele 16 luni de mandat, 28 de deplasări, 130 de zile pe drum și peste 60 de țări vizitate. În paralel, Departamentul de Stat ar fi fost „marginalizat”: diplomați de rang înalt ar fi fost concediați sau ar fi demisionat, iar moralul ar fi fost puternic afectat. Rubio însuși ar fi minimalizat relația cu instituția, spunând că trece pe la sediul departamentului „aproape în fiecare zi”, fără ca asta să se traducă, potrivit autorului, într-o revenire a departamentului în centrul procesului decizional. Negocieri mutate la emisari politici, fără infrastructură diplomatică În locul secretarului de stat, rolul de negociator principal ar fi fost preluat de Steve Witkoff (apropiat al președintelui) și de Jared Kushner (ginerele lui Donald Trump), care ar fi condus discuțiile pentru „o pace durabilă” în mai multe conflicte. Analiza susține că abordarea lor seamănă cu tranzacții imobiliare, cu „term sheets” (liste de condiții) – 28 de puncte pentru Ucraina, 20 pentru Gaza și 14 pentru Iran – însă cu formulări vagi și ușor de interpretat, ceea ce ar explica de ce niciun conflict nu ar fi fost, de fapt, încheiat. În același timp, contextul descris este unul de deteriorare a mediului de securitate: războiul din Ucraina s-ar fi intensificat după instalarea lui Trump, armistițiile din jurul Israelului ar fi fragile, iar Iranul ar fi atacat vecini și ar fi închis Strâmtoarea Hormuz ca reacție la decizia SUA și Israelului de a intra în război. Problema de fond: două funcții „prea mari” pentru o singură persoană Miza operațională, în lectura Politico, este că Rubio nu este doar secretar de stat, ci și consilier pentru securitate națională – funcție care, în mod normal, coordonează procesul interinstituțional și pregătește opțiuni coerente pentru președinte, cu costuri, beneficii și pași de implementare. Analiza afirmă că dovezile unui astfel de proces funcțional sunt slabe. Un exemplu: după instalarea la Casa Albă, Rubio ar fi concediat jumătate din personalul Consiliului Național de Securitate (NSC), iar rezultatul ar fi fost o echipă frustrată și confuzie internă, potrivit diplomaților și oficialilor străini citați de autor. În dosarul Iran, această disfuncție ar fi devenit vizibilă: Rubio ar fi oferit explicații multiple și uneori contradictorii despre război și obiectivele lui și ar fi părut tot mai des în dezacord cu președintele. Politico dă un exemplu punctual: Rubio a declarat marți că războiul este „terminat”, iar a doua zi Trump ar fi amenințat cu reluarea lui. Concluzia analizei este că suprapunerea celor două roluri nu le face „în sincron”, ci crește probabilitatea ca niciunul să nu fie îndeplinit bine – cu efect direct asupra capacității SUA de a conduce diplomația și de a coordona coerent politica externă în crize simultane. [...]
