Știri
Știri din categoria Externe
Washingtonul ia în calcul reluarea negocierilor cu Teheranul în Pakistan, pe fondul unui armistițiu fragil și al blocajului impus porturilor iraniene, iar vicepreședintele SUA, JD Vance, spune că neîncrederea dintre cele două părți „nu poate fi rezolvată peste noapte”, deși negociatorii iranieni „doresc să ajungă la un acord”, potrivit news.ro, care citează Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat marți că discuțiile pentru încetarea războiului cu Iranul ar putea fi reluate în Pakistan în următoarele două zile. Afirmația vine după ce eșecul negocierilor de la sfârșitul săptămânii a determinat Washingtonul să impună un blocaj asupra porturilor iraniene.
În același timp, un armistițiu „fragil” de două săptămâni între SUA și Iran mai are încă o săptămână până la expirare, conform informațiilor din material. Vance a participat la discuțiile de la sfârșitul săptămânii trecute din Pakistan.
Într-un eveniment organizat de Turning Point USA, JD Vance a insistat că problema de fond rămâne lipsa de încredere între Washington și Teheran:
„Există, desigur, multă neîncredere între Iran şi Statele Unite ale Americii. Nu veţi rezolva această problemă peste noapte.”
Vicepreședintele american a mai spus că negociatorii iranieni „doreau să ajungă la un acord” și că el se simte „foarte optimist în privința situației actuale”.
Potrivit materialului, războiul cu Iranul a început când SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie, iar Iranul a răspuns cu atacuri asupra Israelului și statelor din Golf care găzduiesc baze americane. Aceeași sursă menționează că atacurile au ucis mii de oameni și au strămutat milioane.
Pentru perioada următoare, elementele-cheie rămân:
Recomandate
Donald Trump minimizează miza politică a înfrângerii lui Viktor Orbán în Ungaria și transmite că SUA pot lucra cu noul guvern de la Budapesta , potrivit HotNews , într-o reacție care sugerează o continuitate pragmatică în relația bilaterală, indiferent de rezultatul alegerilor. Trump i-a spus jurnalistului Jonathan Karl (ABC News) că nu este îngrijorat de eșecul electoral al lui Orbán și că îl apreciază pe viitorul prim-ministru, Peter Magyar. Declarațiile au fost relatate de Karl într-o postare pe X . „Cred că noul tip va face treabă bună — e un om de treabă.” Mesajul Casei Albe: distanțare de campanie, deschidere spre noul premier Președintele american a mai afirmat că nu știe dacă ar fi contat ca el să fi făcut campanie pentru Orbán, în locul vicepreședintelui JD Vance, și a indicat că nu s-a implicat semnificativ în această campanie. „Era mult în spate. Nu m-am implicat prea mult în campania asta. Totuși, Viktor e un om bun.” Trump a adăugat că Peter Magyar a fost în trecut membru al partidului lui Orbán și că ar avea opinii similare în privința imigrației, concluzionând că „va fi bun”. Context: Vance a mers la Budapesta, apoi a confirmat disponibilitatea de colaborare Înainte de alegeri, JD Vance a fost la Budapesta , marțea și miercurea trecută, pentru a-l susține pe Viktor Orbán, inclusiv la un miting de campanie. După ce Orbán „a pierdut clar” alegerile, Vance a spus că îl întristează rezultatul, dar a confirmat disponibilitatea Statelor Unite de a lucra cu noul premier, Péter Magyar. [...]
Blocada navală a SUA în Strâmtoarea Hormuz a oprit complet comerțul maritim al Iranului , iar efectul imediat este izolarea economică pe mare a Teheranului, într-un moment în care Washingtonul sugerează reluarea contactelor directe. Informațiile apar într-un liveblog al Al Jazeera , publicat pe 15 aprilie 2026. Potrivit sursei, președintele SUA, Donald Trump , a declarat pentru Fox News că războiul este „aproape de final”, după ce a sugerat că o a doua rundă de discuții față în față cu Iranul ar putea avea loc în Pakistan „în zilele următoare”. Ce înseamnă blocada pentru fluxurile comerciale ale Iranului Armata americană afirmă că a „oprit complet comerțul economic care intră și iese din Iran pe mare”, în contextul în care blocada din Strâmtoarea Hormuz continuă pentru a doua zi. Din informațiile disponibile în material nu reiese ce excepții ar exista, ce tipuri de mărfuri sunt vizate sau cum este aplicată concret blocada. Contextul politic: semnal de negociere, dar presiune maximă Mesajele din aceeași zi combină două direcții: pe de o parte, Trump indică posibilitatea unor discuții directe cu Iranul în Pakistan; pe de altă parte, SUA mențin o măsură cu impact economic imediat, prin blocarea rutelor maritime. Al Jazeera mai notează, în titlul feedului, că Israelul bombardează Libanul, însă fragmentul de text furnizat nu include detalii suplimentare despre aceste lovituri. [...]
Șase nave comerciale au fost întoarse din drum în primele 24 de ore ale blocadei navale americane asupra porturilor și coastelor Iranului , potrivit The Jerusalem Post , care citează o informare a Comandamentului Central al SUA (CENTCOM). Măsura ridică imediat riscurile operaționale pentru transportul maritim din zonă și amplifică incertitudinea pe o rută care susține o parte semnificativă din fluxurile globale de energie. CENTCOM a transmis că „nicio navă nu a reușit să treacă de blocada SUA”, iar șase nave comerciale au respectat indicațiile forțelor americane de a se întoarce pentru a reintra într-un port iranian de pe Golful Oman. Este prima raportare cu detalii despre efortul început cu o zi înainte, după ce președintele Donald Trump a ordonat blocada în urma eșuării discuțiilor de pace dintre SUA și Iran. Ce acoperă blocada și cum este aplicată Armata SUA a precizat că blocada, începută luni, se aplică doar navelor care merg către sau vin din Iran, incluzând toate porturile iraniene de la Golful Persic și Golful Oman. Potrivit declarației, aplicarea este „imparțială” față de navele tuturor statelor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene. Pentru impunerea blocadei sunt implicați peste 10.000 de militari americani, peste o duzină de nave de război și zeci de aeronave, conform aceleiași informări. Riscul pentru operatori: interceptare, deviere, capturare Într-o notificare către navigatori transmisă luni, armata SUA a avertizat că orice navă care intră sau părăsește zona blocată fără autorizare poate fi „interceptată, deviată și capturată”. Notificarea mai arată că blocada ar include întreaga coastă a Iranului, însă transporturile umanitare — inclusiv alimente, medicamente și alte bunuri esențiale — ar urma să fie permise, sub rezerva inspecției. De ce contează: presiune pe piața energiei și pe tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz Blocada se suprapune peste tensiunile generate de războiul de șase săptămâni dintre SUA și Iran și vine după prăbușirea negocierilor din weekend, context în care Trump a anunțat măsura, iar prețul petrolului a urcat din nou peste 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei). Publicația notează că blocada adaugă incertitudine privind tranzitul navelor prin Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze. [...]
Cel puțin șapte nave cu legături cu Iran au traversat Strâmtoarea Ormuz după intrarea în vigoare a blocadei militare anunțate de SUA , indică datele de urmărire maritimă citate de news.ro . Mișcările, uneori urmate de întoarceri din drum, arată o aplicare contestată în practică a restricțiilor într-un punct-cheie pentru transportul maritim din regiune. Potrivit furnizorului de date maritime Kpler, blocada impusă de Washington a intrat în vigoare luni, la ora 14:00 GMT (17:00, ora României). Datele de marți arată că cel puțin trei nave plecate din porturi iraniene au reușit să treacă strâmtoarea, iar în total au fost identificate cel puțin șapte nave cu legături cu Iran care au tranzitat după acel moment. Ce nave au fost urmărite și ce încărcături aveau Kpler indică, între navele care au traversat Strâmtoarea Ormuz, următoarele exemple: Christianna (vrachier, pavilion Liberia): a traversat după ce a descărcat 74.000 de tone de porumb în portul iranian Bandar Imam Khomeini; a trecut de insula Larak în jurul orei 16:00 GMT (19:00, ora României) luni. Elpis (petrolier, pavilion Comore): a trecut prin strâmtoare în jurul orei 16:00 GMT; era încărcat cu 31.000 de tone de metanol , după ce a plecat din portul iranian Bushehr pe 31 martie. Argo Maris : apare în sistemele de urmărire ca navă care a traversat, după ce navigase din Iran. În același timp, analiștii maritimi avertizează că, în ultimele săptămâni de conflict din jurul strâmtorii, semnalele navelor din regiune au fost perturbate și manipulate , ceea ce limitează precizia și completitudinea urmăririi. SUA: „Blocada este intactă”; CENTCOM spune că a oprit șase nave Contextul este escaladarea militară din zonă: forțele iraniene au „închis efectiv” strâmtoarea după izbucnirea războiului, odată cu atacurile americane și israeliene asupra Iranului pe 28 februarie, iar SUA și-au anunțat duminică propria blocadă după eșecul negocierilor de pace cu Iranul. Armata americană a transmis marți că blocada a fost menținută și că a oprit șase nave să iasă din porturile iraniene din afara Golfului în primele 24 de ore. Comandamentul regional CENTCOM a afirmat, într-o postare pe X: „Nicio navă nu a trecut de blocada americană și șase nave comerciale s-au conformat instrucțiunilor forțelor americane de a se întoarce pentru a reintra într-un port iranian din Golful Oman.” CENTCOM mai susține că blocada este aplicată „imparțial” împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv porturile din Golful Persic și Golful Oman. Întoarceri din drum și destinații necunoscute Datele de urmărire arată și schimbări de rută. Un petrolier chinezesc, Rich Starry , a traversat strâmtoarea peste noapte (luni-marți) pe o rută de verificare aprobată de Iran, la sud de insula Larak. Kpler indică faptul că nava transporta 31.500 de tone de metanol și se îndrepta spre Sohar (Oman), însă marți, în jurul orei 11:00 GMT (14:00, ora României), s-a întors în Golful Oman și a pornit înapoi spre strâmtoare, cu destinație necunoscută. Totodată, semnalul transponderului AIS (sistem de identificare automată) al navei Elpis pare să se fi oprit luni la ora 23:00 GMT (marți, 02:00, ora României), după traversare, iar poziția sa de marți nu a putut fi determinată. Și Christianna s-a întors în largul coastei Omanului în jurul orei 15:00 GMT (18:00, ora României), cu destinație necunoscută. În lista navelor care au traversat se mai regăsesc vrachierul Manali (care a mai făcut comerț cu Iranul), precum și două nave sub pavilion iranian: portcontainerul Kashan (aflat sub sancțiuni americane) și nava de marfă Moshtari , care ulterior s-a îndreptat către un port iranian din strâmtoare. Navele Rich Starry și Elpis sunt listate de Biroul pentru Controlul Activelor Străine al SUA ca fiind sancționate pentru legături cu Iranul. [...]
FIFA ia în calcul să ceară Casei Albe suspendarea raidurilor ICE pe durata Cupei Mondiale , pe fondul temerilor că aplicarea agresivă a legislației imigrației ar putea afecta securitatea și desfășurarea operațională a turneului, potrivit news.ro . Competiția este programată între 11 iunie și 19 iulie, în America de Nord. Discuțiile ar fi avut loc la nivelul conducerii FIFA, iar scenariul analizat este ca președintele forului, Gianni Infantino , să îi solicite președintelui american Donald Trump o reducere a rolului ICE (agenția americană pentru imigrație și vamă) în perioada turneului. Conform informațiilor citate, Infantino ar fi fost receptiv la ideea unei cereri „de la președinte la președinte”, însă nu este clar dacă demersul a fost făcut oficial și nici care ar fi reacția administrației americane. De ce contează: risc operațional pentru organizare și pentru fluxurile de suport Miza pentru FIFA este să limiteze potențiale efecte în lanț asupra organizării: de la percepția de siguranță a suporterilor și delegațiilor până la tensiuni sociale în jurul arenelor. În al doilea mandat al lui Trump, ICE a efectuat raiduri în mai multe orașe americane, în contextul mesajului de „deportări în masă” promovat în campania dinaintea alegerilor din 2024, iar aceste acțiuni au generat și ciocniri cu protestatari, notează materialul. În paralel, Todd Lyons, directorul interimar al ICE, a declarat că agenții vor fi implicați în securitatea meciurilor din cadrul competiției, descrisă drept „cea mai mare Cupă Mondială FIFA din istorie”, cu 48 de echipe. Presiune politică și din partea actorilor din ecosistemul evenimentului Potrivit informațiilor prezentate, membri ai Congresului și-au exprimat îngrijorarea că prezența ICE în jurul Cupei Mondiale ar putea duce la operațiuni de aplicare a legilor privind imigrația. În același registru, angajați de la stadionul SoFi din Los Angeles — unde echipa SUA ar urma să joace două dintre cele trei meciuri din faza grupelor — au amenințat să intre în grevă săptămâna trecută, invocând aceleași temeri. De la limitare locală la suspendare totală Inițial, FIFA ar fi considerat suficientă limitarea operațiunilor ICE la cele 11 orașe din SUA care găzduiesc meciuri. Ulterior, pe fondul faptului că deplasările echipelor și taberele de bază se extind în toată țara, inclusiv în orașe care nu găzduiesc partide, FIFA ar dori acum o suspendare completă a tuturor operațiunilor ICE pe durata competiției. Mai multe asociații membre FIFA, în special din Europa, și-ar fi exprimat îngrijorarea cu privire la prezența agenților ICE în jurul evenimentului, conform raportului citat. [...]
Israelul vrea să limiteze actorii externi în discuțiile cu Libanul , respingând explicit rolul Franței, într-un semnal care poate complica arhitectura diplomatică a negocierilor mediate de SUA, potrivit Economica . Declarația a fost făcută la Washington de Yechiel Leiter , la finalul discuțiilor directe dintre Israel și Liban. Întrebat despre eforturi „concertate” pentru a ține Franța departe de negocieri, reprezentantul israelian a transmis un refuz fără echivoc. „Cu siguranţă nu dorim să-i vedem pe francezi amestecându-se în aceste negocieri”. „Ne-am dori să-i ţinem pe francezi cât mai departe posibil practic de orice, dar mai ales când este vorba de negocieri de pace”. Leiter a susținut că Franța „nu este necesară” și că „nu are nicio influență pozitivă, mai ales nu în Liban”, relatează Agerpres. De ce contează: negocieri mediate de SUA, dar cu fricțiuni între aliați Poziția Israelului vine în contextul în care Franța s-a alăturat marți altor 17 țări care au îndemnat Libanul și Israelul să „profite de oportunitatea” discuțiilor directe de pace mediate de Statele Unite. În același timp, Parisul a insistat pentru includerea frontului libanez în armistițiul încheiat de Statele Unite cu Iranul, demers care a stârnit nemulțumirea Israelului. Franța a catalogat drept „intolerabile” atacurile israeliene asupra Libanului din 8 aprilie, care, potrivit textului citat, au provocat peste 350 de morți și mai mult de 1.200 de răniți, și s-a opus unei ofensive terestre israeliene în Liban. Context: relație politică tensionată Paris–Tel Aviv Materialul notează că relațiile dintre președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu sunt cunoscute ca fiind tensionate, în special după ce Franța a recunoscut statul palestinian. [...]
