Știri
Știri din categoria Externe
SUA și Mexicul au încheiat prima rundă de negocieri pentru revizuirea regulilor comerciale din NAFTA, cu accent pe reducerea deficitului comercial american și întărirea lanțurilor de aprovizionare ale SUA, potrivit News.
Discuțiile bilaterale s-au purtat în cadrul Acordului Nord-American de Liber Schimb (NAFTA), care include și Canada, însă aceasta „nu a fost încă invitată”, conform informațiilor transmise.
Biroul Reprezentantului Comerțului al SUA a precizat într-un comunicat că obiectivul părții americane este „să reducă deficitul comercial cu Mexicul” și „să consolideze lanțurile de aprovizionare ale SUA”.
Negocierile s-au concentrat pe:
Cele două părți vor continua discuțiile pe 16 și 17 iunie, la Washington, pe teme precum chestiunile agricole și regulile de concurență loială. O a treia rundă este programată pentru săptămâna 20 iulie, la Mexico City.
Recomandate
Franţa intră într-o „dublă lovitură” asupra veniturilor populaţiei, cu salarii reale în scădere şi şomaj în creştere , un mix care apasă pe consum şi începe să frâneze investiţiile – un context care alimentează tensiunile sociale şi complică agenda economică a guvernului, potrivit Ziarul Financiar . Din 2019, salariile reale (ajustate cu inflaţia) sunt în scădere în Franţa – un fenomen rar –, iar o perioadă efectul a fost compensat de transferuri sociale şi venituri din active. În 2025 şi 2026, acest echilibru „s-a rupt”, iar puterea de cumpărare scade de doi ani, o situaţie pe care ţara a mai întâlnit-o doar de două ori după 1960. Potrivit calculelor Institutului Francez pentru Economie, scăderea puterii de cumpărare începând din 2024 echivalează cu o pierdere de 1.200 de euro (aprox. 6.000 lei) în termeni reali pentru o familie cu doi adulţi şi doi copii. Pentru un adult, pierderea este de 600 de euro (aprox. 3.000 lei). În paralel, din 2019 preţurile au crescut cu 21,3%, în timp ce salariile s-au majorat cu 18,7%. Consumul stagnează, investiţiile încep să scadă Erodarea veniturilor reale se vede în economie: consumul stagnează, iar investiţiile companiilor „au început, din nou, să se diminueze”. Textul subliniază că scăderea investiţiilor este un semnal mai grav decât încetinirea consumului, pentru că reduce capacitatea de producţie viitoare într-un moment în care Franţa are de finanţat reconstrucţia industrială şi adaptarea la schimbările climatice (fabrici, infrastructură, energie, tehnologie digitală, apărare). În acelaşi timp, prognoza de creştere economică a fost revizuită în jos de trei ori în câteva luni. Pe 11 septembrie, guvernul a redus estimarea de creştere pentru anul în curs la 0,5%, de la 1% la începutul anului. Cu o zi înainte, institutul naţional de statistică INSEE prognozase o creştere a PIB de 0,4%, menţionată ca fiind sub nivelul altor economii majore din zona euro. „Dublul impact”: salarii reale mai slabe şi mai puţini angajaţi Pe lângă inflaţie, piaţa muncii începe să se deterioreze. Şomajul, care coborâse la un minim de 7,2% la începutul lui 2023, este „din nou în creştere” şi trece de 8%. Consecinţa economică imediată este reducerea puterii de negociere a angajaţilor, ceea ce face ca salariile să crească mai lent decât inflaţia. Nicolas Doze, editorialist economic la TF1, explică legătura dintre şomaj şi salarii: „Atunci când şomajul creşte, capacitatea de a negocia majorări salariale devine practic inexistentă. Prin urmare, salariile cresc mai lent decât inflaţia, iar puterea de cumpărare se erodează.” În 2025, puterea de cumpărare pe „unitate de consum” (indicator apropiat de gospodărie, ajustat după mărimea familiei) a scăzut cu 0,7%, iar pentru acest an este anticipată o nouă scădere, tot de 0,7%. În septembrie, inflaţia a fost de 3%, iar energia s-a scumpit cu 21% în 12 luni. Miza politică: tensiuni sociale şi alegeri Pe fondul a doi ani consecutivi de contracţie a puterii de cumpărare, 77% dintre francezi spun că au constatat scăderea puterii de cumpărare în ultimele luni, potrivit Observatorului Consumatorilor realizat de Que Choisir; 31% indică o diminuare severă. Acest tablou economic intră direct în logica electorală: primul tur al alegerilor prezidenţiale este programat pentru 18 aprilie, iar articolul notează că urmează dezbateri bugetare şi negocieri salariale, într-o societate descrisă ca „polarizată”. În plan economic, presiunea rămâne pe aceeaşi ecuaţie dificilă: nevoia de investiţii mai mari pentru relansarea creşterii, în paralel cu reducerea deficitului public, care limitează spaţiul de manevră al statului. [...]
Pavel Prigojin ar controla în Africa un imperiu Wagner de peste 400 de milioane de dolari pe an , într-un aranjament care arată cum rețeaua economică a grupării continuă să funcționeze sub toleranța Moscovei, potrivit Antena 3 . Miza depășește schimbarea de leadership: este vorba despre menținerea fluxurilor de bani din aur, alcool și trafic de bunuri, într-o zonă în care Wagner are infrastructură și protecție locală. La 28 de ani, fiul lui Evgheni Prigojin ar fi „moștenit” structura Wagner din Africa, descrisă ca un conglomerat care include mercenari, contrabandiști de aur, traficanți de opioide și producători de bere și vodcă. Informațiile sunt atribuite de Antena 3 unor relatări din Wall Street Journal (WSJ) și unor organizații care monitorizează activitatea Wagner pe continent. Rețeaua Wagner din Republica Centrafricană : securitate contra acces la resurse În Republica Centrafricană (RCA), aproximativ 500 de mercenari Wagner ar asigura în continuare securitatea președintelui Faustin-Archange Touadéra, a cărui putere este contestată de grupări rebele. În paralel, Touadéra i-ar fi integrat pe mercenarii ruși în poliția locală, armată și servicii secrete. Tot în acest context, președintele RCA ar fi transmis Moscovei un mesaj diplomatic prin care ar fi cerut Kremlinului să nu înlocuiască luptătorii Wagner cu armata rusă, potrivit The Moscow Times, citat de Antena 3. Aur, logistică și exporturi: „Ledger Plaza” ca hub operațional Pavel Prigojin ar opera din hotelul Ledger Plaza din Bangui, capitala RCA, descris ca sediu al Wagner, cu acces controlat inclusiv pentru oficiali și diplomați, potrivit surselor citate de WSJ. Antena 3 notează că, în aprilie, acesta ar fi convocat conducerea companiei militare private (PMC) și oficiali guvernamentali africani, inclusiv ministrul Minelor, Rufin Benham Beltunga, pentru discuții despre introducerea aurului pe piețe externe. În plus, Pavel Prigojin ar fi confiscat mai multe mine de aur în RCA, potrivit think tank-ului de la Geneva Global Initiative to Combat Transnational Organised Crime. Aceeași organizație susține că producția la cea mai mare mină de aur a țării ar fi fost extinsă la 250 de milioane de dolari pe an, cu „consimțământul tacit” al guvernului RCA. Conform surselor WSJ citate, în ultimele trei luni ar fi fost trimise către Belarus mai multe transporturi de aur. Cifra de afaceri și diversificarea: de la aur la alcool și opioide Potrivit Global Initiative, sub conducerea lui Pavel Prigojin, cifra de afaceri anuală a afacerilor legale și ilegale ale Wagner ar fi depășit 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei). Antena 3 menționează și documente judiciare obținute de grupul nonprofit de investigații All Eyes on Wagner, potrivit cărora Evgheni Prigojin l-ar fi desemnat pe Pavel moștenitor principal în testament. Pe lângă aur, rețeaua ar include: furnizarea de arme către grupuri rebele din Sudan și Libia; controlul producției și vânzării unor mărci de vodcă, inclusiv Wa Wa Wa („Foc și Foc”) și Africa Ti L’Or („Africa este aur”); extinderea către tranzacții cu medicamente și controlul unei părți semnificative din piața locală pentru opioidul tramadol. „Pact cu Kremlinul”: acuzația privind tolerarea activităților În material este citat Lou Osborne, de la organizația nonprofit elvețiană Inpact, care susține că Wagner ar fi evoluat „către un grup de crimă organizată” și că Pavel Prigojin ar fi fost lăsat să continue activitățile, ceea ce ar indica o înțelegere cu autoritățile de la Moscova. „Cred că lui Pavel i s-a permis să-și continue activitățile, adică a făcut un pact cu Kremlinul”, a spus pentru WSJ Lou Osborne, de la Inpact. Antena 3 precizează că „armata de mercenari” ar fi acum sub controlul militar al Moscovei, iar acest detaliu întărește ideea că schimbarea de la vârful Wagner nu a întrerupt mecanismele economice din teren, cel puțin în RCA. [...]
Limitarea vitezei de utilizare a Starshield afectează operațional logistica și apărarea cu drone a Ucrainei în mai multe sectoare ale frontului, a transmis președintele Volodimir Zelenski , potrivit Agerpres . Miza imediată este capacitatea de a intercepta drone rusești, inclusiv modele cu reacție, în condițiile în care „viteza este esențială” pentru protejarea vieților. Zelenski a spus că a constatat că echipamentele „nu mai funcționează la viteze de 130 până la 161 km/h în mai multe sectoare ale frontului”, ceea ce „încetinește logistica” și „limitează utilizarea mai multor tipuri de drone”. În același context, el a menționat dronele interceptoare, folosite împotriva dronelor rusești cu reacție care pot ajunge la viteze de până la 600 km/h. Ce înseamnă, concret, limitarea de viteză Potrivit unor surse ucrainene citate în material, restricțiile semnalate săptămâna trecută ar însemna că semnalul dintre satelit și antenă ar fi întrerupt atunci când antena depășește aproximativ 160 km/h. Efectul operațional indicat este complicarea misiunilor dronelor interceptoare și a unor atacuri de rază medie. Ucraina folosește sistemul SpaceX pentru comunicații pe câmpul de luptă, atacuri de rază medie împotriva teritoriilor ocupate de Rusia și drone interceptoare. În paralel, folosește și sistemul civil Starlink, însă nu pentru operațiuni militare, conform aceleiași surse. Disputa Kiev–Washington și poziția SpaceX Săptămâna trecută, Kievul a acuzat Washingtonul că limitează deliberat vitezele la care rețeaua de sateliți SpaceX a lui Elon Musk poate fi utilizată eficient, după ce președintele american Donald Trump a criticat atacurile ucrainene împotriva rafinăriilor rusești. Elon Musk a declarat că orice încetinire a Starshield în Ucraina este responsabilitatea administrației SUA, nu a SpaceX. La rândul său, Donald Trump a afirmat că nu a dat ordinul de a reduce versiunea militară a rețelei. Context: schimbul de informații SUA–Ucraina, contestat public În aceeași zi, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că nu a existat „nicio pauză” în schimbul de informații cu Kievul și l-a îndemnat pe Zelenski să se concentreze pe modul de „a pune capăt războiului”. Rubio a respins și afirmația lui Zelenski potrivit căreia ar fi fost suspendată furnizarea unor date esențiale de avertizare timpurie privind lansările de rachete rusești, potrivit dpa. Pentru Ucraina, problema rămâne una de funcționare pe teren: dacă limitările de viteză persistă, utilizarea dronelor interceptoare și a unor capabilități de atac la distanță poate fi afectată în sectoarele unde conexiunea este restricționată. [...]
Europa riscă să fie împinsă în afara deciziilor despre Ucraina , pe fondul unui posibil format de negociere între SUA, Rusia și China care ar trata securitatea continentului ca pe o monedă de schimb, potrivit unei analize publicate de Focus . Miza pentru UE nu este doar diplomatică, ci una de capacitate de acțiune: dacă rămâne dependentă militar de Washington și economic de Beijing, riscă să devină „obiectul” unor aranjamente între marile puteri. Propunerea lui Vladimir Putin pentru un summit cu Donald Trump și Xi Jinping, pe marginea reuniunii APEC din Shenzhen, este descrisă ca mai mult decât un gest tactic. Chiar dacă întâlnirea nu este confirmată, simpla idee schimbă „statica politică”, pentru că promovează un model în care liderii decid direct, iar instituțiile și aliații gestionează consecințele. Un format de negociere „peste capul” Ucrainei și al Europei Analiza susține că mesajul central al unui astfel de summit ar fi normalizarea unei logici de tip „sfere de influență”: nu dreptul internațional și cooperarea bazată pe reguli, ci înțelegerile între puteri privind teritorii, resurse și loialități. În acest cadru, Ucraina ar putea fi discutată fără Ucraina, iar Europa — care suportă costuri economice, politice și de securitate — ar rămâne, de asemenea, în afara mesei. Autorul compară simbolic potențialul moment Shenzhen cu teama istorică asociată conferinței de la Ialta: nu neapărat o „hartă” formală a împărțirii, ci un format care face acceptabilă ideea că marile puteri stabilesc ordinea, iar statele mai mici se conformează. De ce contează economic pentru UE: dependențe care limitează politica externă În lectura Focus, vulnerabilitatea Europei vine dintr-un cumul de dependențe și decizii amânate: securitatea delegată către SUA, legături economice puternice cu China, plus expuneri la energie și materii prime din zone autoritare. Concluzia este că „greutatea economică” nu se transformă automat în influență geopolitică, dacă nu este folosită coerent ca instrument de politică. În relația cu China, analiza insistă că Europa ar trebui să își folosească mai eficient pârghiile economice, având în vedere că pentru Beijing piața europeană, tehnologiile și investițiile rămân importante. Ce ar trebui să facă Europa, potrivit analizei Textul propune un set de direcții care combină securitatea cu instrumente economice și industriale: UE să insiste ca orice negociere despre Ucraina să includă Ucraina, prezentat ca interes de securitate european, nu doar poziție morală. O poziție de negociere „robustă” pentru orice format de armistițiu sau pace, care să lege între ele garanțiile de securitate, sancțiunile, reconstrucția și utilizarea activelor rusești înghețate. Consolidarea capacității de apărare astfel încât sprijinul american să rămână un avantaj, nu o condiție de existență. Pentru Germania, transformarea forței economice în leadership european, inclusiv prin achiziții comune de armament, strategie europeană pentru energie și materii prime, protecția infrastructurii critice și tratarea dependențelor economice ca risc de securitate. Ce urmează: chiar și fără summit, semnalul rămâne Analiza avertizează că summitul ar putea să nu aibă loc și să rămână un „balon tactic”. Totuși, ideea că marile puteri negociază sfere de influență este prezentată ca deja revenită în prim-plan, iar Shenzhen ar fi doar simbolul ei cel mai vizibil. În acest context, mesajul final este că Europa trebuie să își reducă dependențele și să își organizeze „contra-puterea”, altfel riscă să ajungă în postura de a suporta decizii luate în altă parte. [...]
Estimarea Kievului de 1,56 milioane de pierderi rusești ridică miza costurilor de război și sugerează o uzură accelerată a resursei umane și a tehnicii militare, cu efecte directe asupra capacității operaționale a Rusiei, potrivit Mediafax . Statul Major al armatei ucrainene susține că, de la declanșarea invaziei pe scară largă la 24 februarie 2022, Rusia ar fi ajuns la un total de 1.567.160 de militari pierduți. Doar în ultimele 24 de ore, pierderile ar fi fost de încă 2.100 de militari, potrivit The Kyiv Independent , citat de publicație. Mediafax precizează că cifra este o estimare a Kievului privind pierderile de personal (nu doar soldați uciși) și nu a fost confirmată independent. Ce include bilanțul de echipamente raportat de Ucraina Pe lângă pierderile de personal, Statul Major ucrainean a publicat și o listă de echipamente pe care Rusia „le-ar fi pierdut” de la începutul invaziei, între care: 12.416 tancuri; 25.565 vehicule blindate de luptă; 164.578 vehicule și cisterne de combustibil; 51.317 sisteme de artilerie; 2.224 lansatoare multiple de rachete; 1.714 sisteme de apărare antiaeriană; 449 avioane și 356 elicoptere; 2.974 vehicule terestre fără pilot; 35 nave și ambarcațiuni și două submarine. Publicația notează că aceste cifre provin din raportările armatei ucrainene și nu pot fi verificate independent în totalitate. Context: ce spun evaluările occidentale despre raportul pierderilor Mediafax citează și evaluări ale unor centre de analiză occidentale, potrivit cărora pierderile militare rusești ar fi semnificativ mai mari decât cele ucrainene. Un raport al Center for Strategic and International Studies (CSIS) estimează un raport al pierderilor Rusia–Ucraina de aproximativ 2,5 la 1 sau 2 la 1. Într-o analiză CSIS din ianuarie 2026, Ucraina ar fi avut între 500.000 și 600.000 de militari uciși, răniți sau dispăruți între februarie 2022 și decembrie 2025, dintre care între 100.000 și 140.000 ar fi fost uciși în luptă. Autoritățile ucrainene nu publică regulat propriile pierderi, invocând motive de securitate operațională. Președintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat France TV pe 4 februarie, că cel puțin 55.000 de militari ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei, la care s-ar adăuga un număr important de persoane dispărute, pe fondul dificultăților de recuperare a trupurilor de pe front, inclusiv pentru identificarea prin teste ADN. [...]
Donald Trump a suspendat temporar o parte din sancțiunile împotriva Rusiei, invocând negocierile de pace și presiunea prețurilor la combustibil înaintea alegerilor din SUA , potrivit news.ro . În același context, Trump l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că nu ar dori încheierea războiului. Într-un mesaj publicat pe Truth Social, Trump a susținut că decizia sa urmărește să nu îndepărteze Rusia de la masa negocierilor. „Decizia mea privind Rusia este una foarte simplă. Sunt în proces de negociere a păcii în războiul dintre Rusia şi Ucraina şi nu vreau să fac nimic care să îndepărteze, în mod nechibzuit, Rusia de la masa negocierilor” Tot acolo, Trump l-a atacat pe Zelenski, legând poziția Kievului de sprijinul financiar primit din Europa și din partea administrației Biden, potrivit Reuters, AP și AFP, citate de news.ro. „Lui Zelenski nu-i pasă şi, sincer să fiu, având în vedere toţi banii pe care Europa i-a dat, după cum se ştie, şi pe care «Crooked Joe» Biden i-a dat în trecut, el nu vrea să pună capăt acestui război şi probabil că niciodată n-a vrut” Ce măsuri a semnat Trump și care este miza internă News.ro relatează că Trump a semnat vineri seara un decret prezidențial prin care a suspendat o serie de sancțiuni noi și ample prevăzute de legislația care poartă numele senatorului american Lindsey Graham, descris ca susținător ferm al apărării Ucrainei. Separat, Trump a suspendat temporar sancțiunile privind motorina rusească, permițând ca aceasta să ajungă pe piețele mondiale, în încercarea de a reduce prețurile la combustibil înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate pentru 3 noiembrie. Reacții și limitele efectului asupra prețurilor Sondajele de opinie citate în material indică riscul unor pierderi pentru republicani, pe fondul frustrării alegătorilor legate de scumpirea combustibililor, creștere asociată în text cu evoluțiile de după începutul războiului cu Iranul, la sfârșitul lunii februarie. În același timp, majoritatea economiștilor consideră că suspendarea sancțiunilor aprobate de Congres și acordul privind motorina încheiat cu Kremlinul nu vor reduce semnificativ prețurile la combustibil din SUA, mai notează news.ro. Trump și-a repetat și afirmația că Ucraina ar viza rafinăriile rusești pentru a afecta republicanii înaintea alegerilor. Măsura de relaxare a sancțiunilor a provocat o reacție dură din partea Kievului și a aliaților săi și a tensionat și mai mult relațiile dintre Trump și Zelenski. [...]
