Știri
Știri din categoria Externe
Italia împinge în discuțiile dintre aliați un model de garanții de tip Articolul 5 pentru Ucraina, fără aderare la NATO, o formulă care ar putea schimba arhitectura de securitate negociată pentru un viitor acord de pace, potrivit Kyiv Post.
Propunerea, reluată de premierul italian Giorgia Meloni, vizează extinderea asupra Ucrainei a unor garanții inspirate din Articolul 5 al NATO (clauza de apărare colectivă), însă fără ca Kievul să primească statut de membru al alianței. Meloni a spus că inițiativa, primită inițial cu scepticism de unii parteneri, ar fi fost între timp inclusă în documente de lucru ale unui proiect de plan de pace discutat între aliați, conform agenției italiene ANSA, citată de publicație.
În logica propunerii, un atac asupra Ucrainei ar declanșa un răspuns coordonat, similar mecanismului NATO în care un atac asupra unui stat este tratat ca un atac asupra tuturor. Meloni a susținut încă din martie 2025 că o astfel de protecție colectivă ar fi un factor de descurajare mai eficient și mai durabil decât trimiterea de trupe străine.
„Trimiterea unor contingente militare nespecificate, fie britanice sau ale oricui altcuiva, este cea mai complexă și posibil cea mai puțin eficientă soluție”, a spus Meloni la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles, pe 6 martie (citat redat de Kyiv Post).
Tot atunci, ea a exclus posibilitatea ca trupe italiene să fie trimise în acest context.
Discuția revine într-un moment în care partenerii Ucrainei caută formule de securitate pe termen lung, în condițiile în care invazia la scară largă a Rusiei continuă. Ideea a întâmpinat opoziție din partea unor actori, inclusiv din SUA, unde președintele Donald Trump a pus sub semnul întrebării amploarea și obligațiile alianței, iar oficiali de rang înalt au exprimat în mod repetat rezerve privind relevanța NATO și împărțirea poverii între aliați, notează publicația.
Italia afirmă că rămâne angajată în sprijinirea Ucrainei și în promovarea unui cadru de pace pe care Meloni îl descrie drept „durabil și credibil”. Publicația nu oferă un calendar sau detalii despre forma juridică a garanțiilor ori despre nivelul de consens între aliați în acest stadiu.
Recomandate
Atacurile ucrainene în adâncul Rusiei încep să transforme războiul într-un cost vizibil acasă , iar Kremlinului îi devine tot mai greu să țină populația departe de consecințele economice și umane ale conflictului, potrivit unei analize citate de Adevărul . Pe măsură ce loviturile ajung inclusiv în apropierea Sankt Petersburgului, războiul nu mai poate fi prezentat ca un eveniment îndepărtat, fără impact direct asupra marilor orașe. Analiza The Telegraph, preluată de publicația românească, notează că Ucraina a dezvoltat accelerat drone și rachete care aduc Moscova și Sankt Petersburgul în raza atacurilor. Pentru milioane de locuitori din centrele urbane, amenințarea începe să afecteze viața de zi cu zi, iar teama de o mobilizare care să atingă și clasa de mijloc urbană se extinde. Presiune economică: deficit de forță de muncă și lovituri în infrastructură Un semnal al tensiunii interne este deficitul de forță de muncă. Potrivit unor informații apărute în presa internațională, Rusia ar atrage tot mai mulți muncitori din India și din alte state asiatice pentru a acoperi golurile lăsate de bărbații trimiși pe front, uciși sau plecați din țară pentru a evita recrutarea. În text sunt menționate și acuzații că o parte dintre acești cetățeni străini ar fi ajuns mai aproape de zonele de conflict decât li s-ar fi promis inițial. În paralel, loviturile ucrainene asupra rafinăriilor, porturilor și infrastructurii industriale încep să afecteze sectoare importante ale economiei ruse. În acest context, sunt amintite informații publicate anterior de Reuters , potrivit cărora Vladimir Putin le-ar fi cerut oficialilor soluții pentru relansarea creșterii economice, în timp ce reprezentanți ai mediului de afaceri ar fi transmis că cea mai eficientă măsură ar fi încheierea războiului. Costuri politice: securizarea capitalei și erodarea „invulnerabilității” The Telegraph mai arată că nevoia de măsuri de securitate fără precedent pentru protejarea Moscovei, inclusiv la evenimente simbolice precum paradele militare, indică fisuri în imaginea de forță proiectată de Kremlin. Într-un sistem în care simbolurile au greutate politică, orice semn că autoritățile nu pot garanta securitatea deplină a capitalei devine o vulnerabilitate. În același registru, publicația amintește rolul comunicării strategice a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și dimensiunea psihologică a mesajelor legate de parada din 9 mai de la Moscova. „Lecția Siriei” și limita intimidării Autorii comparației invocate în analiză pun strategia Rusiei alături de tactici folosite de regimul lui Bashar al-Assad în Siria, unde atacurile asupra populației civile au fost utilizate pentru a forța capitularea adversarilor. Concluzia este că presiunile extreme nu duc automat la cedare și pot, în unele cazuri, să întărească rezistența, crescând costurile politice pentru liderii care mizează exclusiv pe forță. În ansamblu, deși cifrele exacte ale pierderilor rămân disputate, analiza indică un consens privind nivelul foarte ridicat al pierderilor de ambele părți și subliniază că, pentru Moscova, combinația dintre presiunea militară și cea economică face tot mai dificilă menținerea sprijinului intern pe termen lung. Rămâne neclar dacă aceste presiuni vor produce schimbări majore pe termen scurt, însă semnele de erodare treptată a stabilității interne ar deveni tot mai greu de ascuns. [...]
Ucraina a lovit cu drone infrastructură energetică și navală în Rusia , într-o operațiune pe mai multe regiuni care a vizat inclusiv rafinării și depozite de combustibil – un tip de atac cu potențial de a perturba lanțurile logistice și capacitățile de alimentare ale armatei ruse. Potrivit Kyiv Post , atacurile au avut loc sâmbătă, 6 iunie, și au ajuns până la coasta Baltică. Ținte navale în zona Sankt Petersburg: 88 de drone, potrivit autorităților locale Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a declarat că apărarea antiaeriană a angajat un „roi” de 88 de drone, iar primarul Sankt Petersburgului, Alexander Beglov, a confirmat că municipiul a fost supus unui atac de amploare. În zona orașului-insulă Kronstadt, loviturile au declanșat un incendiu în apropierea Kronstadt Marine Plant , o facilitate responsabilă de mentenanța, reparația și echiparea navelor de suprafață și a submarinelor rusești. Un alt val de drone a vizat localitatea Lebyazhye, unde, conform raportărilor operaționale citate, ar fi fost lovit Arsenalul 15 al Marinei ruse, inclusiv un depozit de muniții. Lovituri asupra sectorului energetic: depozit în flăcări și rafinărie „breșată” Operațiunea a inclus atacuri asupra infrastructurii de combustibil. Depozitul de petrol Poltavskaya din regiunea Krasnodar a fost lovit de mai multe drone, iar incendiul rezultat s-a extins pe aproximativ 5.000 de metri pătrați, conform serviciilor locale de urgență. Publicația notează că nu au fost raportate victime în rândul personalului. Totodată, rafinăria Antipinsky din Tyumen – descrisă ca una dintre cele mai mari rafinării private din Rusia – a fost „breșată”, după ce dronele au lovit una dintre unitățile principale de procesare, provocând un incendiu structural. Capacitatea anuală de procesare menționată este de peste 9 milioane de tone de țiței, pentru producția de benzină și motorină. Porturi și noduri industriale: explozii în Tula și atac asupra Mariupolului ocupat Atacurile s-au extins și către alte zone industriale și portuare. În regiunea Tula, canale locale de pe rețele sociale au raportat explozii și incendii în orașul Uzlovaya. În paralel, o lovitură a vizat portul din Mariupol (oraș ucrainean aflat sub ocupație), unde dronele ar fi ocolit apărarea locală și ar fi detonat încărcături în interiorul portului. Kyiv Post susține că Rusia folosește portul pentru a scoate din Donbas echipamente militare grele, cereale și resurse minerale. Publicația plasează atacul în continuitatea unei operațiuni anterioare, din 3 iunie, care ar fi avariat corveta rusă Boykiy în același sector naval din Kronstadt, indicând o campanie de lovire a logisticii militare „mult în spatele” liniei frontului. [...]
Ucraina a lovit infrastructură petrolieră în Rusia , într-un nou val de atacuri cu drone care a vizat, potrivit Kievului, atât un depozit de combustibil din regiunea Krasnodar, cât și o bază militară din apropierea Sankt Petersburgului, pe fondul intensificării loviturilor transfrontaliere. Informațiile au fost transmise de Agerpres , care citează declarații ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , preluate de Reuters. Zelenski a afirmat că drone lansate de armata ucraineană au lovit vineri noaptea un depozit petrolier din Krasnodar și o bază militară în apropierea metropolei Sankt Petersburg. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, liderul ucrainean a legat aceste acțiuni de necesitatea opririi războiului de către Rusia. „Rusia trebuie să pună capăt războiului și atacurilor sale împotriva vieții. Orice manifestare de nedreptate contra Ucrainei va primi un răspuns just.” Reacția și raportările Moscovei: interceptări masive și trafic aerian întrerupt În paralel, autoritățile ruse au raportat interceptări pe scară largă. Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a declarat că forțele ruse au interceptat 86 de drone în zona din jurul orașului Sankt Petersburg, care găzduiește un important forum de investiții. Tot acolo, aeroportul internațional Pulkovo a anunțat o întrerupere temporară a traficului. Ministerul Apărării rus a comunicat că, în total, au fost interceptate 376 de drone ucrainene în noaptea de vineri, deasupra teritoriului Federației Ruse. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a indicat că opt drone au fost doborâte în timp ce se îndreptau spre capitală. Context: escaladare a loviturilor cu drone Potrivit aceleiași relatări, Ucraina și-a intensificat recent atacurile cu drone asupra teritoriilor ocupate și asupra Rusiei, prezentându-le drept represalii la bombardamentele ruse cotidiene asupra teritoriului ucrainean. Separat, Ministerul Apărării rus a susținut că forțele ruse au capturat localitatea Șevcenko din regiunea ucraineană Harkov, informație atribuită agenției ruse RIA Novosti; Reuters a precizat că nu a putut verifica imediat această afirmație. [...]
Ucraina a transmis scuze Greciei după incidentul cu o dronă navală găsită în apele teritoriale elene , un episod care readuce în prim-plan riscurile operaționale pentru navigația civilă și pentru economiile din regiune atunci când conflictul din Ucraina „se revarsă” în spații maritime intens circulate, potrivit Digi24 . Scuzele au venit la aproape o lună după ce o dronă navală ucraineană a fost descoperită lângă insula Lefkada, iar Ministerul de Externe de la Atena a înaintat două proteste pe această temă. Purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Heorhii Tîhîi, a legat incidentul de contextul războiului și a susținut că agresiunea Rusiei reprezintă o amenințare mai largă, nu doar pentru Ucraina. „În acest sens, partea ucraineană își exprimă scuzele pentru incident, subliniind că acesta a fost rezultatul circumstanțelor provocate de agresiunea rusă în curs împotriva Ucrainei.” Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru traficul maritim Drona a fost descoperită pe 7 mai de pescari, în apele din largul zonei sudice a insulei Lefkada, în Marea Ionică. A fost predată Gărzii de Coastă elene, care a deschis o investigație. Ulterior, drona a fost identificată drept o ambarcațiune navală fără echipaj de tip Magura V5 . În mesajul publicat pe X, reprezentantul MAE ucrainean a afirmat că Ucraina își reafirmă angajamentul față de normele dreptului internațional și principiile siguranței navigației civile și că urmărește prevenirea unor incidente similare. Reacția Greciei: riscuri pentru economie, mediu și securitate Potrivit presei elene, citată de Digi24, Atena a transmis proteste verbale și scrise către Ambasada Ucrainei la Atena și către MAE ucrainean de la Kiev, iar oficiali greci au declarat că nu primiseră încă un răspuns la problemele ridicate, inclusiv prin demersuri diplomatice. Grecia a indicat patru preocupări principale, conform ekathimerini.com : activitatea unei ambarcațiuni de suprafață fără echipaj în apropierea Lefkadei ar fi echivalat cu transferarea operațiunilor militare în Marea Mediterană, „departe de linia reală a frontului”, cu riscuri pentru securitatea națională și economia Greciei; prezența dronei în apele teritoriale grecești ar fi pus în pericol traficul maritim și ar fi putut provoca victime în rândul civililor și daune majore mediului; dreptul Ucrainei la autoapărare, deși respectat, nu ar putea justifica astfel de acțiuni; opoziție fermă față de repetarea unor acțiuni similare și față de ceea ce Atena a descris drept transfer nejustificat al operațiunilor militare în Mediterană. În același context, purtătoarea de cuvânt a MAE elen a reiterat sprijinul Greciei pentru o pace „justă și durabilă” în Ucraina și pentru respectarea dreptului internațional, adăugând că Grecia susține încetarea ostilităților. „Grecia susține încetarea ostilităților. Iar, după cum a spus ministrul de Externe, un război nu se încheie prin extinderea lui.” [...]
Refuzul vizelor pentru o parte importantă din stafful tehnic al Iranului riscă să complice logistic participarea echipei la Cupa Mondială 2026 , într-un turneu găzduit inclusiv de SUA, pe fondul conflictului deschis dintre cele două țări, potrivit HotNews . Iranul a denunțat sâmbătă un „tratament discriminatoriu”, după ce Statele Unite ar fi refuzat să elibereze vize pentru mai mulți membri ai staffului tehnic al naționalei, relatează News.ro, citată de publicație. Ambasada Iranului în Turcia a susținut, într-un mesaj pe X, că vizele au fost refuzate „unei mari părți” din personalul de conducere și antrenori, consilieri tehnici și altor persoane considerate „parte integrantă” a echipei, calificând situația drept „cel mai înalt nivel de discriminare intenționată”. Reacția a venit după o declarație a ambasadorului SUA în Turcia, Tom Barrack, care a afirmat că jucătorii și „personalul de sprijin necesar” au primit vizele pentru Statele Unite. Diferența de formulare – „personal de sprijin necesar” versus „o mare parte” din stafful tehnic – indică o dispută cu potențial efect direct asupra modului în care echipa își poate organiza pregătirea și activitatea în timpul competiției. Mutarea bazei din SUA în Mexic, pe fondul problemelor de vize Teheranul a negociat mutarea în ultimul moment a bazei echipei din Arizona la Tijuana , în Mexic, invocând problemele legate de vize și un sentiment tot mai puternic în Iran că prezența echipei în SUA ar trebui redusă la minimum. Jucătorii naționalei Iranului pleacă spre Mexic pentru Cupa Mondială FIFA 2026, care se desfășoară între 11 iunie și 19 iulie și este găzduită în comun de 16 orașe din SUA, Canada și Mexic. Context: un turneu cu miză geopolitică Potrivit aceleiași surse, conflictul dintre SUA și Iran a transformat Cupa Mondială într-o competiție cu încărcătură geopolitică, ambele părți părând să folosească turneul pentru a-și afișa poziția politică. Publicația notează că este prima Cupă Mondială, de la înființarea sa în 1930, în care o țară gazdă urmează să primească o țară cu care se află în război. Iranul urmează să ajungă la Tijuana duminică dimineața. În Grupa G, primul meci este programat pe 15 iunie, contra Noii Zeelande, la Los Angeles; Iranul va mai juca la Los Angeles cu Belgia și apoi la Seattle împotriva Egiptului. [...]
UE taie finanțarea pentru proiecte cu invertoare chinezești, iar costurile și termenele se schimbă : potrivit Antena 3 , Bruxelles-ul interzice folosirea finanțării europene în proiecte de energie curată care includ invertoare solare și de stocare din „țări cu risc ridicat”, în principal China, o decizie care obligă dezvoltatorii să treacă pe alternative europene și riscă să împingă în sus costurile și, în timp, facturile la energie. Măsura vine într-un moment în care energia solară are o pondere importantă în mixul UE: sistemele solare generează 13,4% din electricitatea Uniunii. Invertoarele sunt componentele care transformă curentul continuu produs de panouri în curent alternativ utilizabil în locuințe și companii, iar dependența de importuri este ridicată: 61% dintre invertoarele importate în UE vin direct din China, iar 80% dintre sistemele solare nou instalate ar folosi invertoare fabricate acolo. Interdicția se aplică proiectelor aflate în dezvoltare și instalațiilor viitoare și este legată de riscuri de securitate națională și cibernetică. În text este citat Christoph Podewils, secretar general al European Solar Manufacturing Company, care explică faptul că invertoarele moderne sunt conectate la internet pentru actualizări de software și mentenanță, ceea ce deschide posibilitatea unor actualizări „malițioase” care ar putea afecta rețeaua electrică. El susține că, în cazul companiilor chineze, intervine și riscul ca guvernul de la Beijing să poată impune instrucțiuni, ceea ce ar permite Chinei să controleze indirect o capacitate mare de invertoare. Ce se schimbă pentru proiectele finanțate din bani europeni Comisia Europeană le interzice instituțiilor financiare precum Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare să finanțeze proiecte care folosesc componente chinezești. Înghețarea finanțărilor intră în vigoare imediat, astfel că proiectele care depind de fonduri europene trebuie să oprească achizițiile și să înlocuiască echipamentele chinezești. Efectele operaționale descrise în material includ: amânări ale termenelor cu șase până la douăsprezece luni, pe fondul așteptării pentru invertoare fabricate în Europa; afectarea a „sute de proiecte”, în condițiile în care aproximativ 20% dintre instalațiile solare din UE primesc sprijin de la BEI; rescrierea contractelor de achiziție și reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare. Ca exemplu, este menționat portofoliul Solaria Utility din Spania: un program de 1,7 miliarde de euro pentru construirea a 100 de centrale solare în Spania, Italia și Portugalia. Costuri mai mari și verificări suplimentare în lanțul de aprovizionare Dezvoltatorii sunt împinși către furnizori europeni sau „parteneri de încredere”, precum Japonia și Statele Unite. Sunt menționați ca furnizori-cheie SMA Solar Technology (Germania), Fronius International (Austria), Fimer (Italia) și Victron Energy (Olanda), însă tranziția rapidă poate crea blocaje logistice. În plus, companiile ar urma să ceară furnizorilor certificări că nici componentele interne (inclusiv plăci de circuite și semiconductori) nu provin din China, iar verificările vamale sunt așteptate să aducă întârzieri administrative suplimentare. La nivel de costuri, articolul indică: o creștere de aproximativ 2% a costurilor de achiziție, deoarece alternativele europene și cele ale aliaților sunt mai scumpe și capacitatea de producție nu poate fi extinsă rapid; un avantaj de preț pentru producătorii chinezi, care pot oferi produse cu 20–30% mai ieftine decât competitorii europeni; o dependență structurală: China controlează circa 98% din lanțul de aprovizionare cu componente pentru sisteme solare și baterii, ceea ce menține presiunea pe costuri chiar și când UE schimbă furnizorii finali. Ce ar putea simți consumatorii și ce urmează Materialul notează că dezvoltatorii ar urma să absoarbă inițial costurile mai mari și întârzierile, dar o parte ar putea fi transferată în timp către consumatori, prin creșteri moderate ale prețurilor la electricitate. Totodată, ritmul de implementare a noilor capacități regenerabile ieftine ar putea încetini temporar. Pe termen mediu, între 2027 și 2030, producătorii europeni ar urma să își extindă producția locală în cadrul Actului privind industria cu zero emisii nete ( Net-Zero Industry Act ). Consecința anticipată este o rețea mai sigură, dar cu prețuri „structural” ceva mai ridicate, pe fondul costurilor interne de producție mai mari. În același timp, scăderea facturilor ar putea veni mai târziu decât se estima în Strategia UE pentru energie solară, care miza pe o ușurare în 2025–2026 și pe o scădere de 4–25% a prețurilor angro la electricitate până în 2030. [...]
