Știri
Știri din categoria Externe
Refacerea rapidă a arsenalului iranian ridică riscul reluării tensiunilor în Golful Persic și pune presiune pe securitatea rutelor petroliere, potrivit Digi24. Evaluări ale serviciilor de informații citate de Bloomberg indică faptul că Teheranul ar fi revenit la aproximativ 75% din stocurile de rachete și drone de dinainte de război, în timpul armistițiului intrat în vigoare la 8 aprilie.
Iranul ar fi folosit pauza de lupte pentru a redeschide accesul la buncăre subterane adânci, unde ar fi păstrat echipamente esențiale, după ce atacurile aeriene americane și israeliene ar fi blocat ieșirile acestor complexe. În același interval, forțele iraniene și-ar fi regrupat capacitățile și ar fi început revizia rețelelor de lansatoare, conform aceleiași relatări.
Bloomberg estimează că stocurile Iranului și-au revenit de la circa 60% din capacitate în luna martie la „trei sferturi” în prezent, în pofida consumului de muniții și a blocajului aliat menționat în material. În paralel, evaluările indică faptul că Iranul își păstrează o bază industrială internă capabilă să accelereze producția dacă ostilitățile se reiau la scară largă.
În acest context, sunt puse sub semnul întrebării declarațiile publice anterioare ale unor oficiali americani privind degradarea severă a capabilităților iraniene. În articol este menționată afirmația secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, potrivit căreia capacitățile de lovire la distanță ale Iranului ar fi fost reduse cu 90% la jumătatea lunii martie.
Un element cheie al refacerii arsenalului ar fi aportul de echipamente militare din exterior. Surse din serviciile de informații citate în material susțin că stocul reînnoit ar include „probabil” rachete de fabricație rusă, produse în ultimele 12 luni, ceea ce ar indica o legătură industrial-militară activă între Moscova și Teheran. Formularea sugerează o evaluare, nu o confirmare publică a transferurilor.
Totodată, expertul Kelly Grieco (Stimson Center) este citat cu ideea că infrastructura industrială de bază a Iranului poate trece la asamblarea unor variante de drone de nouă generație chiar și sub presiunea războiului. Materialul mai notează că, deși embargourile ar îngreuna accesul la explozivi militari de înaltă calitate și componente de urmărire, Iranul ar continua să producă muniții de tip Shahed folosind materiale și componente comerciale mai ușor de procurat.
Refacerea capabilităților militare complică, în relatare, calculele Washingtonului privind o eventuală reluare a operațiunilor milititare la scară largă și reduce pârghiile de negociere. În același timp, materialul indică faptul că Marina SUA continuă să desfășoare grupuri de atac de pe portavioane pentru a escorta aproximativ 7 milioane de barili de petrol pe zi prin Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare maritime pentru exporturile de petrol.
Pe fondul deteriorării relațiilor după doborârea recentă a unui elicopter militar american în Golful Persic (menționată în articol), secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a avertizat că Washingtonul ar putea lichida 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din fondurile iraniene înghețate pentru a compensa aliații regionali. Ministrul adjunct de Externe al Iranului, Kazem Gharibabadi, a respins amenințarea privind activele, conform materialului.
Recomandate
Semnarea unui acord SUA–Iran care ar debloca Strâmtoarea Ormuz poate reduce presiunea pe piețele energetice , într-un moment în care blocada iraniană a afectat un coridor prin care trecea înainte de conflict circa 20% din petrolul mondial, potrivit Agerpres , care citează Axios . Reprezentanți ai Statelor Unite și ai Iranului ar urma să aibă duminică o întâlnire virtuală, alături de mediatori pakistanezi și qatarezi, pentru a semna electronic un acord menit să pună capăt războiului și să permită deblocarea Strâmtorii Ormuz. Surse americane și din țările mediatoare, citate de Axios, au confirmat că semnarea se va face online din motive logistice. Ce prevede memorandumul și de ce contează pentru energie Documentul este descris ca un memorandum de înțelegere care ar extinde încetarea focului în vigoare din aprilie cu încă 60 de zile și ar facilita deschiderea negocierilor privind programul nuclear iranian. Miza imediată pentru economie este legată de fluxurile de petrol: acordul ar putea contribui la stabilizarea piețelor energetice, afectate de blocada iraniană a Strâmtorii Ormuz, rută strategică pentru exporturile de țiței. Contextul negocierilor și actorii implicați Semnarea ar fi rezultatul a aproape trei luni de negocieri între administrația Trump și regimul de la Teheran, cu medierea Pakistanului, Qatarului, Egiptului și Turciei. Acordul ar pune capăt războiului început de SUA și Israel pe 28 februarie împotriva Iranului. Președintele Donald Trump urmează să călătorească luni în Franța pentru summitul G7, unde speră să se întâlnească și cu liderii din Egipt, Qatar și Emiratele Arabe Unite, pentru discuții despre situația din Iran. Potrivit surselor americane citate, prințul moștenitor saudit Mohamed bin Salman a fost invitat, dar nu poate participa din motive de agendă, iar prezența premierului israelian Benjamin Netanyahu „nu este de așteptat”, conform aceleiași relatări. [...]
Rusia își extinde infrastructura de atac cu drone prin instalarea unor noi baze de lansare în apropierea graniței cu Belarus, o mutare care scurtează rutele către ținte din Kiev și vestul Ucrainei și poate crește presiunea operațională asupra apărării aeriene ucrainene, potrivit Digi24 . În total, „cel puțin cinci” astfel de baze ar fi apărut în ultimii doi-trei ani în regiunile rusești Briansk, Oriol și Smolensk, unele la doar câteva zeci de kilometri de Belarus. Informația a fost relatată de secția în limba belarusă a Radio Free Europe/Radio Liberty și preluată de TVPWorld (conform articolului). De ce contează: distanțe mai scurte, fereastră mai mare de lovire Amplasarea bazelor ar oferi forțelor ruse „un acces mai ușor” către ținte din Kiev și vestul Ucrainei, prin reducerea semnificativă a distanței pe care trebuie să o parcurgă dronele. În același timp, articolul notează că aceste arme traversează adesea spațiul aerian belarus, ceea ce adaugă o dimensiune regională riscului operațional. Una dintre bazele menționate este descrisă de Radio Free Europe/Radio Liberty drept „una dintre cele mai mari” baze de drone din lume, fără ca în material să fie oferite estimări cantitative privind capacitatea. Rolul Belarusului și semnalele politice Belarus nu și-a trimis trupe în Ucraina, dar a susținut războiul Kremlinului, inclusiv prin rolul avut la declanșarea invaziei din 2022 și prin sprijin diplomatic pentru Moscova, potrivit aceleiași relatări. Pe fondul intensificării utilizării spațiului aerian belarus, forțele de securitate din Belarus au afirmat că dronele survolează teritoriul țării „aproape în fiecare zi” și au raportat „peste 1.400” de încălcări ale spațiului aerian în 2025, conform Radio Free Europe/Radio Liberty. Totuși, Minskul nu ar recunoaște public că încălcările sunt cauzate de drone rusești, punând vina pe Ucraina sau fără a indica originea. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat luna trecută că Moscova încearcă să atragă Belarusul „mai adânc în război”, în timp ce liderul belarus Aleksandr Lukașenko a exclus trimiterea de trupe, spunând că soldații săi nu vor deveni „carne de tun” în conflict. Context: Shahed și varianta „Geran” Rusia folosește frecvent drone Shahed de fabricație iraniană și versiuni adaptate produse intern, numite „Geran”, în atacurile aeriene asupra Ucrainei. Iranul a negat în mod repetat că furnizează astfel de drone Moscovei pentru a fi folosite împotriva Ucrainei, mai notează articolul. [...]
Proiectul de acord SUA–Iran ar putea debloca exporturile de petrol și 25 mld. dolari pentru Teheran , în schimbul unor angajamente privind programul nuclear și al redeschiderii Strâmtorii Hormuz, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații făcute pentru Reuters de un oficial iranian de rang înalt. Oficialul a spus că, în baza unui proiect final de „memorandum de înțelegere” (document-cadru, neobligatoriu ca tratat, folosit pentru a fixa principiile unei înțelegeri), Teheranul acceptă că „nu va produce și nici nu va dobândi arme nucleare”. Informația apare înaintea semnării unui acord, în contextul unei medieri la care participă Qatarul. Concesii economice și logistice: sancțiuni la petrol, active înghețate, porturi și Hormuz Conform proiectului descris de sursă, SUA ar urma să renunțe, pentru o perioadă specificată, la toate sancțiunile asupra exporturilor de petrol ale Iranului și să ridice blocada asupra porturilor iraniene. În plus, Washingtonul ar urma să elibereze 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei) din activele înghețate ale Iranului, inclusiv prin transferuri directe în numerar. Documentul mai prevede ca Iranul să redeschidă Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru transportul maritim de energie, cu potențial impact asupra fluxurilor comerciale și a percepției de risc în regiune. Condiții pe nuclear și calendar: 60 de zile pentru mecanisme și planuri În schimb, SUA ar fi de acord ca Iranul să își dilueze stocul de uraniu puternic îmbogățit pe teritoriul iranian, iar mecanismul concret ar urma să fie discutat în următoarele 60 de zile, potrivit oficialului citat. Tot în acest interval, SUA ar urma să lucreze cu aliați regionali la un plan de reconstrucție și dezvoltare pentru Iran, care să fie negociat și agreat cu Teheranul în același orizont de 60 de zile. Până la încheierea unui acord final, Iranul ar fi acceptat să nu mențină „status quo-ul” nuclear, inclusiv să nu îmbogățească uraniu și să nu își extindă facilitățile nucleare, mai notează sursa. Context politic și mediere regională Informațiile vin la scurt timp după ce mediatori din Qatar au zburat la Teheran pentru a facilita înțelegerea. În anunțul inițial al președintelui american Donald Trump, publicat pe Truth Social joi, erau enumerate mai multe țări din regiune ca fiind de acord cu înțelegerea, inclusiv Israel, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite; Pakistan și Qatar au fost menționate ca actori implicați operațional în mediere. Separat, proiectul de acord descris intră în contradicție cu o afirmație recentă a lui Trump, care susținea că înțelegerea ar cere ca „niciun ban să nu schimbe mâinile”, în timp ce documentul ar include eliberarea de fonduri și transferuri în numerar, conform detaliilor citate de publicație. [...]
Un memorandum SUA–Iran cu încetare a focului pe 60 de zile și redeschiderea Hormuz ar urma să fie semnat duminică , dar evenimentul nu apare în agenda publică a președintelui american, potrivit Al Jazeera . Informația, prezentată ca declarație a lui Donald Trump , vizează un „memorandum de înțelegere” (un acord-cadru, de regulă fără detaliile unui tratat) cu Iranul. Documentul ar include două elemente: o încetare a focului pe 60 de zile și redeschiderea Hormuz. Faptul că semnarea nu figurează în programul public al președintelui introduce un grad de incertitudine operațională și de calendar, relevant pentru actorii care urmăresc evoluțiile din regiune, în condițiile în care detaliile despre formatul și locul evenimentului nu sunt indicate în material. Publicația notează doar că semnarea ar urma să aibă loc duminică. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că securitatea Europei depinde de rolul Ucrainei în război , în condițiile în care Rusia își consolidează pe termen lung postura militară în proximitatea UE, potrivit Digi24 . Într-un mesaj citat de Ukrainska Pravda , președintele ucrainean susține că, fără „capacitățile și experiența” dobândite de Ucraina în combaterea agresiunii ruse, Europa s-ar putea confrunta cu „dificultăți extrem de mari”. Zelenski invocă „intențiile pe termen lung” ale Rusiei și afirmă că „în prezent se construiesc baze rusești în apropierea Europei”, inclusiv în zone unde nu existau baze militare în perioada sovietică. Miza: o amenințare de securitate pe termen lung pentru UE Zelenski spune că presiunea Rusiei asupra securității europene nu este una conjuncturală, „pe un an sau pe cinci ani”, ci ține de o strategie „anti-europeană și antidemocratică” pe termen lung. În același context, el acuză Moscova că încearcă să influențeze politicieni europeni prin „diverse avantaje”, nu pentru pace, ci pentru a obține concesii în detrimentul intereselor naționale și europene. „Fără Ucraina, fără capacitățile și experiența noastră, Europa ar putea avea mari dificultăți.” Liderul de la Kiev mai afirmă că Ucraina ar face „cele mai mari sacrificii” dintre națiunile europene care sunt deja în UE sau au perspectiva aderării, argumentând că rezultatul războiului va influența dacă Rusia va mai avea „forța și dorința” de a amenința nu doar Ucraina, ci și vecinii și „întreaga noastră Europă”. Ce urmează: accelerarea dosarului de aderare și o săptămână „foarte intensă” diplomatic Zelenski anunță pregătiri pentru evenimente diplomatice în săptămâna următoare, descrisă drept „o perioadă foarte intensă, începând de luni”. El spune că Ucraina este pregătită să deschidă șase „clustere ” în negocierile cu UE (pachete tematice de capitole de negociere) și că se așteaptă „în această vară” la rezultate suplimentare privind integrarea europeană, fără întârzieri din partea Kievului. În paralel, cele 27 de state membre UE au ajuns la un acord pentru deschiderea primului cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Potrivit informațiilor din articol, negocierile urmează să înceapă luni, 15 iunie, la Luxemburg , prin conferințe interguvernamentale separate cu cele două țări candidate. Zelenski califică decizia drept un „sprijin politic și moral semnificativ” și mulțumește Europei pentru asistență. [...]
Donald Trump vrea să pună pe agenda G7 deminarea Strâmtorii Ormuz , o rută-cheie pentru petrol și gaze , într-un demers care poate influența direct percepția de risc din piețele energetice, potrivit Mediafax . Subiectul ar urma să fie discutat săptămâna viitoare cu liderii statelor membre G7, la reuniunea care începe luni în Franța, conform unui oficial de rang înalt al administrației americane citat de Associated Press. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, în baza regulilor Casei Albe. Marea Britanie și Franța și-au exprimat interesul de a participa la operațiunile de deminare a Strâmtorii Ormuz, însă doar după intrarea în vigoare a unei eventuale încetări a ostilităților, a mai spus oficialul. De ce contează: o rută critică pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul petrolului și gazelor naturale. Din acest motiv, securitatea traficului în zonă rămâne o preocupare majoră pentru piețele energetice internaționale, pe fondul tensiunilor legate de conflictul cu Iranul. Context diplomatic: discuții regionale și semnale mixte din negocieri În marja summitului G7, Trump ar urma să aibă întâlniri și cu liderii Egiptului, Qatarului și Emiratelor Arabe Unite, pentru a discuta eforturi diplomatice de reducere a tensiunilor și de încheiere a războiului cu Iranul. Declarațiile vin pe fondul unor informații recente, din surse diplomatice, despre progrese în negocierile pentru un acord între Washington și Teheran. Totuși, autoritățile iraniene au transmis sâmbătă că memorandumul de la Islamabad, despre care se specula că ar putea fi semnat duminică, nu va fi parafat la această dată, deși posibilitatea semnării „în zilele următoare” rămâne deschisă. [...]
