Știri
Știri din categoria Externe
Israelul și Hezbollah au intrat într-un armistițiu de la ora 16:00, într-o mișcare care poate reduce temporar riscul unei escaladări regionale, potrivit Biziday, care citează Reuters. Deocamdată nu sunt cunoscute durata și condițiile acordului.
Un oficial american „familiarizat cu detaliile” a declarat pentru Reuters că cele două părți au convenit asupra armistițiului, iar termenii ar fi fost elaborați de negociatori americani și qatarezi, „cu ajutorul Iranului”. Oficialul a precizat că, după schimburile de focuri din cursul zilei, Israelul și Hezbollah „se află acum într-un armistițiu”.
Potrivit Reuters, armistițiul a intrat în vigoare la ora locală 16:00, aceeași cu ora României, însă nu au fost comunicate alte detalii, inclusiv pentru cât timp este valabil.
Anunțul vine după o noapte de atacuri aeriene israeliene în sudul Libanului, în urma cărora „cel puțin 18 persoane” au fost ucise, conform Ministerului Sănătății din Liban. Separat, armata israeliană a transmis că patru dintre soldații săi au fost uciși.
Reuters notează că armistițiul a fost convenit după una dintre cele mai sângeroase escaladări ale conflictului, în contextul în care SUA și Iranul au ajuns duminică la un acord privind un memorandum de înțelegere. Acordul, semnat miercuri de președintele Trump și de președintele Iranului, ar include și „încetarea ostilităților pe toate fronturile”, inclusiv în Liban.
În lipsa detaliilor despre durata și mecanismele de implementare, rămâne neclar dacă armistițiul este unul limitat sau poate fi transformat într-o încetare mai stabilă a ostilităților.
Recomandate
Hezbollah transmite că nu ia în calcul capitularea, în pofida loviturilor israeliene și a unui armistițiu anunțat ca fiind încălcat , potrivit The Jerusalem Post . Mesajul vine după ce armata israeliană a anunțat că a atacat peste 100 de ținte Hezbollah în Liban în ultima zi, iar o sursă a confirmat pentru publicație un acord de încetare a focului care ar fi trebuit să intre în vigoare vineri, la ora 16:00. Într-un discurs de vineri, secretarul general al Hezbollah, Naim Qassem, a spus că Libanul intră într-o „nouă fază” și a invocat „conspirații” și amenințări, susținând că există o campanie coordonată pentru a elimina prezența organizației în Liban. El a acuzat Israelul și SUA că ar fi încercat să închidă rutele aeriene, maritime și terestre pentru a bloca intrarea de arme și tehnologie și că ar fi urmărit să împiedice reconstrucția, astfel încât populația să rămână strămutată și să se întoarcă împotriva Hezbollah. Qassem a mai afirmat că Israelul și SUA ar fi renunțat la înțelegerea de încetare a focului din noiembrie 2024, pe fondul căderii lui Assad, argumentând că acestea ar fi considerat că balanța de putere regională s-a schimbat. În același discurs, liderul Hezbollah a respins ideea că pierderile și moartea ar putea descuraja gruparea, susținând că „pierderile masive sunt mai puțin decât predarea și înfrângerea” și întrebând: „Dacă suntem capabili de victorie, de ce să ne predăm?”. Lovituri raportate și armistițiu contestat Armata israeliană a transmis că a lovit peste 100 de ținte Hezbollah în Liban în ultimele 24 de ore și că ar fi ucis zeci de „teroriști”, conform articolului. Tot vineri dimineață, patru soldați israelieni au murit în luptă, inclusiv comandantul Batalionului 52 din Brigada 401, locotenent-colonelul Dor Gedalia Ben Simhon. În cursul după-amiezii, o sursă a confirmat pentru publicație că Israel și Hezbollah ar fi convenit asupra unui armistițiu care să înceapă la ora 16:00. La aproximativ 16:50, în Israel au fost activate sirene de alertă aeriană, iar surse locale au raportat atacuri israeliene în sudul Libanului și după momentul la care încetarea focului ar fi trebuit să intre în vigoare. De ce contează Poziționarea publică a liderului Hezbollah indică un risc ridicat ca tensiunile să continue chiar și în prezența unor înțelegeri de încetare a focului, mai ales când, în teren, sunt raportate alerte și lovituri după ora anunțată pentru armistițiu. În acest context, mesajul de „nepredare” și acuzațiile privind blocade și presiuni externe sugerează că organizația își pregătește susținătorii pentru o confruntare prelungită, în pofida pierderilor raportate. [...]
Escaladarea luptelor dintre Israel și Hezbollah pune presiune pe acordul interimar SUA–Iran , după ce atacurile aeriene israeliene din sudul Libanului au provocat cel puțin 18 morți, iar Hezbollah a anunțat un atac în care ar fi fost uciși patru soldați israelieni, potrivit Reuters . Miza imediată este fragilizarea înțelegerii care cere oprirea „imediată și permanentă” a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban. Ministerul Sănătății din Liban a transmis că, de la miezul nopții, 18 persoane au fost ucise și 33 rănite în lovituri aeriene grele în 11 localități, iar bombardamentele împiedică operațiunile de salvare și evacuare; bilanțul ar urma să crească. În satul Harouf, la nord-est de orașul Tir, șapte persoane au fost ucise, iar „mulți” ar fi rămas sub dărâmături, au spus surse din minister pentru Reuters. Acordul SUA–Iran, sub tensiune pe frontul libanez Parisul a cerut Washingtonului să pună presiune pe Israel pentru a opri ostilitățile în Liban, în condițiile în care intensificarea violențelor „a pus la încercare” acordul interimar dintre Statele Unite și Iran, menit să oprească războiul mai larg din Orientul Mijlociu. După o scădere semnificativă a violențelor la începutul săptămânii, luptele s-au reaprins. Israelul afirmă că a lovit ținte pe care le descrie drept operativi și infrastructură Hezbollah în mai multe zone din sud, susținând că acțiunile sunt un răspuns la „încălcări repetate ale încetării focului” de către gruparea sprijinită de Iran. Impact operațional: deplasări interne și lupte pentru controlul terenului Agenția națională de presă a Libanului (NNA) a relatat despre deplasări masive din districtele sudice Tir și Bint Jbeil, cu locuitori care fug spre nord pe fondul intensificării loviturilor israeliene. Confruntările cele mai dure s-au concentrat peste noapte într-o zonă la nord de râul Litani, în jurul colinei Ali al-Taher, descrisă ca teren înalt cu importanță strategică pentru Hezbollah, unde forțele israeliene ar fi încercat să avanseze, potrivit unei surse libaneze de securitate. Hezbollah a spus că a ambuscat o forță israeliană în apropiere, ar fi distrus trei tancuri Merkava cu rachete ghidate și ar fi vizat trupele cu foc de rachete și artilerie; ulterior, ar fi atacat forțe israeliene care încercau să intre în zonă pentru a recupera victime. Armata israeliană a confirmat moartea a patru soldați „într-un incident în Liban”, fără alte detalii. Context: zonă de securitate și presiune politică în Israel Israelul respinge apelurile de retragere din sudul Libanului, unde ocupă o „zonă de securitate” autodeclarată, despre care spune că are rolul de a proteja nordul Israelului de atacurile Hezbollah. Reuters notează că Israelul a publicat miercuri o hartă cu o zonă extinsă de control militar în sudul Libanului și a spus că nu exclude atacuri dincolo de aceasta. Pe plan politic intern, miniștri israelieni de extremă dreapta au criticat pactul SUA–Iran semnat miercuri, susținând că nu răspunde suficient preocupărilor Israelului privind programul nuclear iranian și că ar limita operațiunile militare în Liban. Un oficial israelian de rang înalt a declarat că Israelul poartă „negocieri încăpățânate” cu administrația președintelui Donald Trump pentru menținerea trupelor până la 10 km în interiorul sudului Libanului, în timp ce urmărește Hezbollah. Potrivit datelor citate, Ministerul Sănătății din Liban a înregistrat 3.912 morți în Liban ca urmare a atacurilor israeliene din 2 martie, inclusiv 746 de cadre medicale, femei și copii. De partea israeliană, bilanțul acestei runde de ostilități include cel puțin 32 de soldați și patru civili israelieni. [...]
Anularea deplasării lui JD Vance la Geneva complică aplicarea acordului SUA–Iran , într-un moment în care cele două părți ar fi trebuit să înceapă discuțiile tehnice pentru punerea în practică a înțelegerii în 14 puncte, potrivit HotNews , care citează Reuters. Vicepreședintele SUA urma să ajungă vineri în Elveția pentru întâlniri cu negociatorii iranieni, însă Casa Albă a transmis că plecarea a fost anulată pe fondul incertitudinilor legate de organizarea rundelor de discuții. Într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al Casei Albe a invocat dificultăți de organizare. „Însă aspectele logistice ale acestor negocieri nu au fost niciodată simple sau previzibile.” Dispută asupra formatului și condiții puse de Teheran În această săptămână, oficiali americani au spus că vor organiza la Geneva o ceremonie oficială de semnare a acordului. Ministerul de Externe al Iranului a pus însă sub semnul întrebării necesitatea unui astfel de eveniment, după ce președinții celor două țări semnaseră acordul miercuri. În paralel, agenția iraniană Tasnim a relatat că negociatorii iranieni vor să vadă „semne” de implementare din partea SUA înainte de reluarea rundelor următoare și că nu exista confirmarea că delegația Teheranului se va deplasa la Geneva. Schimbul de replici pe tema ceremoniei și a sesiunii foto planificate alimentează incertitudinea privind șansele unui armistițiu durabil, în contextul unui război regional care, potrivit sursei citate, a provocat moartea a cel puțin 7.000 de persoane. Miza economică: sancțiuni, active și exporturi de petrol Memorandumul semnat de SUA și Iran prevede ridicarea sancțiunilor economice, deblocarea unor active „în valoare de zeci de miliarde de dolari” și acordarea imediată de derogări americane pentru ca Iranul să își poată exporta petrolul. Această arhitectură economică face ca orice întârziere sau blocaj în discuțiile tehnice să aibă consecințe directe asupra calendarului de implementare. Acordul a prelungit armistițiul cu cel puțin 60 de zile și oferă negociatorilor o fereastră de 60 de zile pentru a ajunge la o înțelegere privind statutul programului nuclear iranian, cu posibilitatea unei prelungiri dacă ambele părți sunt de acord. Documentul mai prevede înființarea unui fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei) pentru Iran, plus alte stimulente financiare. Presiuni politice și dosarul nuclear, încă deschis La Washington, unii aliați republicani ai președintelui Donald Trump din Congres au ridicat întrebări privind nivelul concesiilor făcute pentru a opri un conflict descris ca nepopular în rândul majorității americanilor. În Iran, liderul suprem ayatollahul Mojtaba Khamenei a susținut că Trump a semnat acordul „din disperare” și a avertizat că discuțiile viitoare despre programul nuclear „nu vor fi ușoare”. „Dacă partea americană dorește să fie prea exigentă, nu vom accepta acest lucru.” Înțelegerea include reafirmarea poziției Iranului că nu va obține și nu va dezvolta arme nucleare și acceptarea „diluării” pe plan intern a stocului de uraniu puternic îmbogățit, precum și inspecții ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Teheranul respinge însă ideea scoaterii materialului nuclear din țară. Separat, Israelul – neimplicat în negocierile de pace și distanțat de acord – și-a continuat luptele împotriva Hezbollah în Liban, ceea ce adaugă un factor de risc pentru stabilitatea înțelegerii și pentru perspectiva unui armistițiu de durată. [...]
Anularea negocierilor SUA–Iran de la Geneva prelungește incertitudinea asupra relaxării sancțiunilor și a fluxurilor de petrol , într-un moment în care acordul interimar anunțat săptămâna aceasta ar fi trebuit să stabilizeze piețele după luni de război, potrivit Reuters . Elveția a transmis că discuțiile programate pentru vineri nu vor mai avea loc, iar vicepreședintele SUA, JD Vance, și-a abandonat planul de a călători la întâlnirea care urma să se desfășoare la Burgenstock. Casa Albă a invocat dificultăți logistice, în timp ce Ministerul elvețian de Externe a precizat că negocierile au fost amânate, dar că pregătirile continuă și Elveția rămâne disponibilă să faciliteze procesul. Iranul nu a oferit un răspuns imediat. Înainte de anunțul american, agenția semioficială Tasnim relata că negociatorii iranieni vor să vadă semne că SUA implementează acordul interimar și că nu exista confirmarea că delegația Teheranului va merge în Elveția. Totodată, planul unei ceremonii formale de semnare în Elveția a fost pus sub semnul întrebării de Ministerul iranian de Externe, care a catalogat-o drept inutilă după ce președinții celor două țări au semnat pactul. De ce contează: sancțiuni, active deblocate și exporturi de petrol Acordul interimar, convenit miercuri sub forma unui document în 14 puncte, a prelungit un armistițiu fragil cu cel puțin 60 de zile. În schimb, documentul prevede măsuri cu impact economic direct pentru Iran: relaxare a sancțiunilor, deblocarea unor active „în valoare de zeci de miliarde de dolari” și derogări imediate din partea SUA pentru exporturile iraniene de petrol, notează Reuters. Amânarea discuțiilor tehnice și a pașilor de implementare alimentează însă incertitudinea privind ritmul în care aceste măsuri se materializează și, implicit, privind oferta de petrol din regiune. Reuters consemnează că prețurile petrolului au scăzut vineri, pe fondul unor așteptări de creștere a ofertei după ce petrolierele au început să tranziteze Strâmtoarea Hormuz redeschisă, rută care înainte de război transporta aproape o cincime din livrările globale de țiței și gaze naturale lichefiate. Miza următoarelor 60 de zile: dosarul nuclear și condițiile unui acord „mai puternic” În arhitectura acordului, negociatorii au 60 de zile pentru a conveni asupra statutului programului nuclear iranian (cu posibilitatea unei prelungiri). Reuters mai scrie că pactul include și un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari, precum și alte stimulente financiare, iar Washingtonul urmărește și limitarea rachetelor iraniene cu rază lungă. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a sugerat că discuțiile nu vor fi simple și a avertizat că Teheranul nu va accepta cereri excesive. Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a amenințat, la rândul său, cu un răspuns „reciproc” la orice încălcare din partea americană, pe care a numit-o „nedemnă de încredere”. Risc geopolitic suplimentar: Israel continuă luptele în Liban Un alt factor care apasă asupra perspectivei unui armistițiu durabil este faptul că Israelul, rămas în afara discuțiilor de pace, s-a distanțat de acordul SUA–Iran și continuă confruntarea cu Hezbollah în Liban, potrivit Reuters. În Liban, lovituri israeliene au ucis vineri cel puțin 18 persoane, a relatat agenția de stat NNA, în atacuri despre care Israelul a spus că au vizat ținte Hezbollah. Acordul cere „încetarea permanentă” a războiului în Liban, însă Israelul a declarat că nu intenționează să se retragă și a prezentat o hartă nouă cu o zonă de ocupație extinsă, ceea ce ridică semne de întrebare asupra durabilității înțelegerii și asupra capacității Washingtonului de a-și constrânge aliatul să oprească ofensiva. Context: costurile războiului și presiunea politică din SUA Războiul, început pe 28 februarie prin atacuri aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului, a ucis cel puțin 7.000 de oameni, a împins în sus prețurile energiei și a zdruncinat piețele globale, potrivit Reuters. Pe plan intern, unii aliați republicani ai președintelui Donald Trump din Congres au pus sub semnul întrebării dacă acesta a cedat prea mult pentru a încheia un conflict nepopular înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Reuters mai notează că Departamentul american al Apărării le-a spus legislatorilor că are nevoie de 80 de miliarde de dolari pentru a acoperi costurile, informație relatată de The Wall Street Journal. În lipsa unei noi date pentru discuțiile amânate și a unor semnale ferme privind implementarea acordului interimar, piața rămâne dependentă de evoluțiile din Hormuz și de riscul ca luptele din Liban să submineze rapid armistițiul extins pe 60 de zile. [...]
Iranul pregătește o taxă de tranzit în Strâmtoarea Ormuz , cu potențial de a crește costurile de transport pentru petroliere și de a complica fluxurile comerciale pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie , potrivit Profit . Teheranul a anunțat că intenționează să introducă, peste două luni, un sistem de taxe maritime în Strâmtoarea Ormuz, după o perioadă de 60 de zile de negocieri declanșată prin semnarea unui memorandum cu SUA. Iranul susține că strâmtoarea se află „sub controlul său” și a transmis că un plan european privind o misiune navală de escortare a navelor prin zonă „nu este binevenit”, conform informațiilor citate. De ce contează pentru companii și piețe Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă esențială, iar introducerea unor taxe de tranzit ar putea însemna costuri suplimentare pentru operatorii de nave și pentru lanțurile de aprovizionare care depind de această trecere, în special în zona transporturilor de petrol. În același timp, semnalul politic privind controlul asupra strâmtorii și respingerea unei eventuale misiuni europene de escortare adaugă un risc operațional pentru armatori și pentru companiile care își planifică rutele și asigurările. Contextul anunțului Potrivit materialului, Statele Unite au ridicat blocada impusă Iranului, iar petrolierele au început să circule liber pe această rută, informație atribuită publicației The Guardian. Anunțul Teheranului vine și pe fondul unor tensiuni regionale, în contextul în care cotidianul israelian Yedioth Ahronoth este citat cu declarații ale premierului Benjamin Netanyahu despre menținerea unei „zone de securitate” în sudul Libanului. Materialul din sursă este însă trunchiat, astfel că nu rezultă ce măsuri concrete ar urma sau care ar fi parametrii viitorului sistem de taxare. [...]
Volodimir Zelenski a amenințat cu o intervenție asupra infrastructurii din Belarus folosite, potrivit Kievului, la ghidarea dronelor rusești , cerându-i lui Aleksandr Lukașenko să îndepărteze de la granița cu Ucraina „retranslatoarele” (relee) instalate pe turnuri pentru „corectarea focului”, relatează Meduza . Zelenski s-a declarat sceptic față de afirmațiile lui Lukașenko că nu vrea să fie atras în războiul ruso-ucrainean și a susținut că Rusia va continua să împingă Belarus spre implicare, însă liderul de la Minsk „înțelege că Ucraina va răspunde”. Cererea Kievului: dezactivarea „într-o săptămână” Președintele ucrainean a spus că pe teritoriul Belarusului, de-a lungul graniței cu Ucraina, se află „tehnică” ce ar ajuta la corectarea atacurilor asupra populației ucrainene, indicând explicit existența unor retranslatoare pe turnuri. Zelenski a afirmat că Lukașenko ar avea nevoie de cel mult o săptămână pentru a le îndepărta și a formulat o amenințare directă în cazul în care acest lucru nu se întâmplă: „Dacă el nu face asta, o vom face noi.” Context: Minsk spune că nu vrea să fie atras în război În iunie, Lukașenko a declarat într-un interviu pentru Al Arabiya că atragerea Belarusului în război este „inadmisibilă” și că atât el, cât și Vladimir Putin consideră că ar produce mai mult rău decât bine. Tot atunci, el a recunoscut că Belarus este „foarte vulnerabil” la lovituri ucrainene și a susținut că Kievul „absolut nu are de ce” să se teamă din partea Minskului, potrivit aceleiași relatări. Meduza amintește că Zelenski spune din aprilie că activitatea militară în Belarus a crescut și că Rusia ar putea încerca să implice această țară în război, în timp ce Lukașenko insistă că nu își dorește conflictul, deși în urmă cu câțiva ani afirma că ar fi gata să intre în război dacă Ucraina ar ataca Belarus. [...]
