Știri
Știri din categoria Externe
Israel a lansat lovituri asupra facilităților nucleare din Iran, potrivit Al Jazeera, în contextul unui conflict care a intrat în a cincea săptămână. Atacurile au vizat o instalație de procesare a uraniului din orașul Yazd, confirmată de armata israeliană, și fac parte dintr-o serie mai amplă de lovituri asupra unor locații strategice din Iran.
Israelul a atacat o unitate folosită pentru extragerea materiilor prime esențiale în procesul de îmbogățire a uraniului, descrisă ca o „facilitate unică” în infrastructura nucleară a Iranului. Organizația Iraniană pentru Energie Atomică a confirmat lovitura, dar a precizat că nu au existat victime sau scurgeri de radiații. De asemenea, un proiectil a lovit în apropierea centralei nucleare Bushehr, fără a provoca pagube.
Atacurile au inclus și Complexul de Apă Grea Khondab și două mari fabrici de oțel: Khuzestan Steel și Mobarakeh Steel din Isfahan. Loviturile au afectat și alte zone, inclusiv în jurul Teheranului, orașul Kashan și Ahwaz, iar 18 persoane au fost ucise în Qom.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul va „impune un preț greu” pentru atacurile israeliene asupra unor infrastructuri importante, inclusiv fabrici de oțel și centrale electrice. Într-o postare pe rețelele sociale, Araghchi a subliniat că aceste atacuri au vizat și site-uri civile nucleare.
„Israelul a lovit două dintre cele mai mari fabrici de oțel ale Iranului, o centrală electrică și site-uri nucleare civile, printre alte infrastructuri”, a afirmat Araghchi.
Peste 1.900 de persoane au fost ucise de la începutul conflictului, pe 28 februarie. Oficiali iranieni au raportat că atacurile au avariat cel puțin 120 de muzee și situri istorice. Negar Mortazavi, analist la Center for International Policy, a declarat că iranienii, chiar și cei critici față de guvernul lor, percep războiul ca un atac asupra poporului iranian.
Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a anunțat că Israelul își va intensifica campania și va extinde gama de ținte, acuzând Teheranul de atacuri deliberate asupra civililor israelieni. Între timp, Pakistanul, Turcia și Egiptul încearcă să medieze conflictul, iar Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că operațiunea ar putea fi finalizată în „săptămâni, nu luni”.
Iranul a anunțat că intenționează să impună taxe pe navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, o mișcare considerată „ilegală și periculoasă” de către G7. Revoluționarii iranieni au întors înapoi trei nave, declarând strâmtoarea închisă pentru vasele care se îndreaptă spre sau dinspre porturi ale inamicilor săi. Națiunile Unite au creat un grup de lucru pentru a asigura transportul de materii prime prin strâmtoare.
Programul Alimentar Mondial a avertizat că conflictul ar putea crește numărul persoanelor cu insecuritate alimentară la 363 de milioane, de la un nivel de bază de 318 milioane înainte de război, pe fondul creșterii prețurilor la energie și alimente.
Recomandate
Israelul anunță că va intensifica și extinde atacurile asupra Iranului , potrivit Știrile ProTV , în timp ce președintele SUA, Donald Trump, susține că discuțiile pentru încetarea războiului „decurg foarte bine”, pe fondul tensiunilor tot mai mari legate de Strâmtoarea Ormuz și de efectele economice globale ale conflictului. În Israel, sirenele de raid aerian au sunat, iar armata a transmis că interceptează zilnic rachete iraniene. Ministrul apărării, Israel Katz , a avertizat că Teheranul va suporta costuri tot mai mari și a anunțat extinderea campaniei militare. „Prin urmare, atacurile asupra Iranului se vor intensifica și se vor extinde către ținte și zone suplimentare care ajută regimul să construiască și să utilizeze arme împotriva cetățenilor israelieni.” Armata israeliană a precizat că loviturile de vineri au vizat obiective „din inima Teheranului”, asociate producției de rachete balistice și alte arme, precum și lansatoare și depozite din vestul Iranului. În Liban, fum s-a ridicat deasupra Beirutului după un atac înainte de răsărit, iar Ministerul Sănătății a raportat ulterior doi morți. Pe dimensiunea regională, Arabia Saudită a anunțat că a doborât rachete și drone îndreptate spre Riad, iar Kuweitul a raportat „daune materiale” la portul Shuwaikh din orașul Kuweit și la portul Mubarak Al Kabeer, aflat în construcție în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road” (proiect de infrastructură și conectivitate promovat de China). În paralel, piețele au reacționat la riscul de escaladare: după o zi dificilă pe Wall Street, bursele asiatice au scăzut, iar petrolul Brent a urcat la 107 dolari/baril în tranzacțiile de dimineață, în creștere cu peste 45% de la 28 februarie, când Israelul și SUA au atacat Iranul, declanșând războiul. Miza economică imediată rămâne Strâmtoarea Ormuz , rută strategică prin care trece, de regulă, circa o cincime din petrolul mondial. SUA au transmis Iranului, prin intermediul Pakistanului, o „listă de acțiuni” în 15 puncte pentru un posibil armistițiu, care include restricționarea programului nuclear și redeschiderea strâmtorii, dar au trimis și mii de militari suplimentari în regiune. Trump a spus că, dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea pentru tot traficul până pe 6 aprilie, va ordona distrugerea centralelor energetice iraniene, în timp ce Iranul susține că nu este angajat în nicio negociere și a respins oferta americană, prezentând o contrapropunere în cinci puncte, care include despăgubiri și recunoașterea suveranității sale asupra strâmtorii. În plan diplomatic, Egiptul a anunțat convorbiri cu Turcia și Pakistanul în cadrul unor „eforturi intense” pentru organizarea discuțiilor. [...]
Marco Rubio spune că SUA își pot atinge obiectivele în Iran fără trupe terestre , potrivit AGERPRES , care preia declarațiile secretarului de stat american consemnate de Reuters. Rubio a afirmat că operațiunea ar urma să se încheie în „câteva săptămâni”, în pofida desfășurărilor recente de forțe suplimentare în regiune. Oficialul american a vorbit cu presa înainte de întoarcerea în Statele Unite, după discuțiile cu miniștrii de externe din G7, în Franța, pe tema conflictului lansat de SUA și Israel la sfârșitul lunii trecute. Rubio a indicat că obiectivele urmărite vizează distrugerea capacităților Iranului de rachete și drone, a fabricilor de producție pentru aceste arme, precum și a unor componente ale forțelor navale și aeriene. „Suntem înainte de termen în majoritatea cazurilor și putem îndeplini (obiectivele) fără trupe terestre”, a spus Rubio. El a mai susținut că trimiterea recentă a mii de soldați suplimentari în regiune are rolul de a-i oferi președintelui Donald Trump opțiuni pentru situații neprevăzute, fără a intra în detalii operaționale. În același context, Rubio a avertizat că Iranul ar putea decide instituirea unui sistem de taxare pentru Strâmtoarea Ormuz și a cerut ca statele europene și asiatice care beneficiază de comerțul prin această rută să contribuie la eforturile de asigurare a liberei treceri după încheierea conflictului. Totodată, conform AFP, Rubio a declarat că Iranul a transmis „mesaje” care ar indica interes pentru o soluție diplomatică, însă nu ar fi răspuns planului propus de SUA pentru încetarea războiului. „Nu l-am primit încă”, a spus secretarul de stat, referindu-se la un răspuns oficial al Teheranului la propunerea americană. [...]
Premierul Poloniei, Donald Tusk , avertizează asupra unei posibile escaladări în Iran potrivit AGERPRES , care citează dpa. Declarația a fost făcută vineri, 27 martie, la Varșovia, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Tusk a spus că, în baza unor informații primite de la aliați, nu se așteaptă la o stabilizare rapidă a situației. „În ultimele zeci de ore, am avut motive să cred - parțial pe baza informațiilor primite de la aliații noștri - că stabilizarea în Orientul Mijlociu este puțin probabilă în zilele următoare”, a declarat premierul polonez. În aceeași intervenție, șeful guvernului de la Varșovia a indicat că evoluțiile ar putea merge în direcția opusă unei detensionări. > „Zilele și săptămânile următoare ar putea duce la o escaladare a acestei situații”, a adăugat Donald Tusk. Contextul intern al declarațiilor a fost o sesiune parlamentară în care urmau să fie votate două proiecte de lege ale guvernului său privind reducerea prețurilor la combustibili, măsură pe care Tusk a legat-o de evaluarea riscurilor din Orientul Mijlociu. Potrivit AGERPRES, poziția premierului polonez contrastează cu semnalele recente din SUA: președintele american Donald Trump a vorbit despre „discuțiile foarte bune” și a amânat din nou ultimatumul adresat conducerii iraniene de a renunța la război. Trump a mai anunțat prelungirea termenului limită pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz, la cererea Iranului, și că nu vor exista atacuri asupra centralelor electrice iraniene până la 6 aprilie. [...]
Donald Trump prelungește cu zece zile suspendarea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Iran , potrivit Mediafax , care citează o postare a președintelui SUA pe platforma Truth Social. Anunțul a fost făcut joi seara, 26 martie 2026, iar Trump afirmă că decizia vine „la cererea guvernului iranian”. Măsura vizează atacurile asupra infrastructurii energetice și a centralelor electrice din Iran. Conform informațiilor publicate, suspendarea este valabilă până la 6 aprilie 2026. În postarea sa, Trump indică și ora-limită: 20:00, ora estică, ceea ce corespunde orei 02:00 în România, în noaptea de 6 spre 7 aprilie. „La cererea guvernului iranian, vă rog să permiteți ca această declarație să servească drept avertisment pentru faptul că suspend perioada de distrugere a centralei energetice cu 10 zile, până luni, 6 aprilie 2026, ora 20:00, ora estică”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. În același mesaj, președintele SUA susține că discuțiile dintre cele două părți continuă și „decurg foarte bine”, în pofida „declarațiilor eronate” din presă. Mediafax amintește că, la începutul săptămânii, Trump anunțase deja o amânare de cinci zile a atacurilor împotriva infrastructurii energetice iraniene, iar decizia de acum extinde această pauză. [...]
Televiziunea publică France 2 a fost criticată în Franța după un interviu cu Serghei Lavrov , difuzat la oră de maximă audiență, notează Libertatea . Postul a fost acuzat că i-a oferit ministrului rus de Externe o platformă pentru mesaje de propagandă, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Interviul a fost difuzat joi, 26 martie, și a stârnit reacții negative mai ales din cauza întrebărilor considerate prea blânde. Potrivit relatării, Ucraina a reacționat public la apariția lui Lavrov pe un canal public francez. Discuția a fost realizată prin legătură video, cu Serghei Lavrov la Moscova și jurnalista Lea Salame în studio, la Paris, și a fost înregistrată, nu transmisă în direct. La jurnalul de seară de la ora 20:00 (ora Franței; 21:00 în România) au fost difuzate aproximativ 10 minute, urmărite de peste 3 milioane de telespectatori. Versiunea integrală, de circa o oră, a fost publicată online pe site-ul franceinfo.fr, mai arată sursa citată. Mai mulți analiști au susținut că formatul a permis transmiterea mesajelor Moscovei fără suficiente întrebări incomode, invocând inclusiv lipsa unei discuții extinse despre acuzațiile privind crime de război. Reacțiile au ajuns și la nivel politic. Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a spus că Lavrov „și-a desfășurat liniștit propaganda” la un post francez și a criticat afirmațiile diplomatului rus despre „respectarea dreptului internațional”. Ambasadorul Ucrainei la Paris, Vadym Omelchenko, a contestat public oportunitatea acordării unei tribune pentru Lavrov. În apărarea postului, sindicatul jurnaliștilor de la France Televisions a susținut că jurnalista l-a confruntat cu fapte, iar directorul de știri al grupului, Philippe Corbe, a argumentat că interviul avea „interes jurnalistic” și că nu a fost indulgent, potrivit aceleiași surse. [...]
Houthi avertizează că sunt pregătiți pentru o intervenție militară directă , potrivit Mediafax , care citează Al Jazeera. Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al grupării Houthi din Yemen, Yahya Saree, în contextul escaladării tensiunilor regionale legate de războiul cu Iranul. Saree a prezentat cinci puncte și a cerut Statelor Unite și Israelului să răspundă eforturilor diplomatice internaționale de oprire a conflictului cu Iranul și cu „țările Axei Rezistenței”, inclusiv Libanul. În același cadru, el a solicitat încetarea acțiunilor militare în Palestina, Liban, Irak și Iran, precum și ridicarea „blocadei nedrepte asupra Yemenului”. „Această agresiune este nedreaptă, opresivă și nejustificată, afectând stabilitatea și securitatea globală și regională și prejudiciind economia globală”, a spus el. Un alt punct invocat de purtătorul de cuvânt a fost punerea în aplicare a încetării focului în Gaza și respectarea obligațiilor privind livrările umanitare și „drepturile legitime ale palestinienilor”, conform relatării. Declarațiile vin pe fondul unei perioade de volatilitate ridicată în Orientul Mijlociu, cu potențiale efecte asupra rutelor maritime și asupra costurilor de transport și energie. În ceea ce privește condițiile pentru o intervenție militară, Saree a indicat că Houthi ar participa direct dacă alte țări s-ar alătura SUA și Israelului în războiul împotriva Iranului, dacă Marea Roșie ar fi folosită pentru a ataca Iranul sau „orice țară musulmană”, ori dacă războiul împotriva Iranului și a „Axei Rezistenței” ar continua să se intensifice. În punctul final, el a avertizat și împotriva unor măsuri care ar înăspri asediul asupra populației yemenite. [...]
