Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump prelungește cu zece zile suspendarea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Iran, potrivit Mediafax, care citează o postare a președintelui SUA pe platforma Truth Social.
Anunțul a fost făcut joi seara, 26 martie 2026, iar Trump afirmă că decizia vine „la cererea guvernului iranian”. Măsura vizează atacurile asupra infrastructurii energetice și a centralelor electrice din Iran.
Conform informațiilor publicate, suspendarea este valabilă până la 6 aprilie 2026. În postarea sa, Trump indică și ora-limită: 20:00, ora estică, ceea ce corespunde orei 02:00 în România, în noaptea de 6 spre 7 aprilie.
„La cererea guvernului iranian, vă rog să permiteți ca această declarație să servească drept avertisment pentru faptul că suspend perioada de distrugere a centralei energetice cu 10 zile, până luni, 6 aprilie 2026, ora 20:00, ora estică”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social.
În același mesaj, președintele SUA susține că discuțiile dintre cele două părți continuă și „decurg foarte bine”, în pofida „declarațiilor eronate” din presă. Mediafax amintește că, la începutul săptămânii, Trump anunțase deja o amânare de cinci zile a atacurilor împotriva infrastructurii energetice iraniene, iar decizia de acum extinde această pauză.
Recomandate
Casa Albă și Pentagonul analizează trimiterea a cel puțin 10.000 de militari suplimentari în Orientul Mijlociu , potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării, relatează Axios. O decizie ar urma să fie luată săptămâna viitoare, iar trupele ar proveni din alte unități de luptă decât cele deja desfășurate în regiune. Dacă administrația Trump aprobă întăririle, numărul militarilor americani de luptă din Orientul Mijlociu ar crește semnificativ. Axios interpretează această posibilă mobilizare ca un nou semnal că o opțiune de operațiune terestră americană în Iran este luată în calcul în mod serios. Contextul este unul dublu: pe de o parte, președintele Donald Trump susține că SUA negociază cu Iranul un acord pentru a pune capăt războiului; pe de altă parte, oficiali iranieni nu au acceptat încă o întâlnire la nivel înalt cu partea americană și privesc cu suspiciune inițiativa diplomatică, considerând-o posibil o manevră. Informația privind trimiterea de întăriri a fost relatată inițial de The Wall Street Journal, iar Axios notează că Pentagonul pregătește opțiuni militare pentru o „lovitură finală” în Iran, care ar putea include utilizarea forțelor terestre și o campanie amplă de bombardamente. Trump nu ar fi luat încă o decizie privind aplicarea acestor scenarii, însă surse citate de Axios spun că ar fi pregătit să escaladeze dacă negocierile nu produc rezultate concrete în curând. În paralel, sunt așteptate în regiune și alte întăriri, inclusiv escadrile suplimentare de avioane de luptă și mii de militari, în zilele și săptămânile următoare. Potrivit Axios, o unitate expediționară de pușcași marini urmează să ajungă în această săptămână, iar o alta este în curs de desfășurare; elementul de comandă al Diviziei 82 Aeropurtate a primit ordin de desfășurare împreună cu o brigadă de infanterie de câteva mii de militari. Tot joi, Trump a anunțat prelungirea până la 6 aprilie a ultimatumului dat Iranului pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz, renunțând la amenințări anterioare privind bombardarea unor centrale iraniene dacă Teheranul nu deschide ruta de navigație. [...]
Iranul a răspuns planului american în 15 puncte potrivit The Times of Israel , iar Teheranul așteaptă acum reacția oficială a Washingtonului, într-un moment tensionat al conflictului din Orientul Mijlociu. Răspunsul a fost transmis în cursul nopții prin intermediari, conform agenției iraniene Tasnim, care citează o sursă informată. Deși conținutul exact al propunerii americane nu este public, oficiali pakistanezi indică faptul că planul în 15 puncte a fost transmis Iranului prin Pakistan, sugerând existența unor negocieri indirecte între cele două state. Ce se știe până acum Informațiile disponibile sunt limitate, dar conturează cadrul discuțiilor: planul SUA urmărește oprirea conflictului; Iranul a oferit un răspuns oficial; comunicarea are loc prin canale indirecte; Washingtonul nu a reacționat public până în acest moment. Contextul regional Schimbul de mesaje are loc pe fondul intensificării confruntărilor din regiune. În ultimele zile, tensiunile au crescut, iar presiunile internaționale pentru o soluție diplomatică s-au amplificat. În paralel, lideri americani au sugerat că sunt aproape de atingerea unor obiective strategice, în timp ce Iranul a transmis semnale prudente privind disponibilitatea pentru negocieri. Ce urmează Răspunsul Washingtonului va fi decisiv pentru evoluția situației: acceptarea dialogului ar putea deschide calea către un armistițiu; respingerea sau amânarea ar putea duce la o nouă escaladare. Menținerea comunicării, chiar indirecte, indică faptul că opțiunea diplomatică rămâne deschisă, în ciuda tensiunilor ridicate. [...]
Donald Trump a spus că Iranul a permis trecerea a 10 petroliere prin Strâmtoarea Hormuz , prezentând gestul drept un semn de bunăvoință în contextul negocierilor, potrivit Reuters . Declarațiile au fost făcute joi, 26 martie, în timpul unei ședințe de Cabinet la Casa Albă. Trump a detaliat ce numise anterior un „cadou” din partea Iranului, afirmând că inițial ar fi fost vorba despre opt nave, dar că, în final, au tranzitat 10. El a mai spus că petrolierele ar fi fost sub pavilion pakistanez, fără să ofere alte elemente verificabile despre nave sau despre condițiile tranzitului. „Au spus, ca să vă arătăm că suntem reali și solizi și că suntem acolo, o să vă lăsăm să aveți opt bărci de petrol, opt bărci, opt bărci mari de petrol. Cred că au avut dreptate și că erau reali și cred că erau sub pavilion pakistanez... Până la urmă au fost 10 bărci.” Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de detalii suplimentare despre vase, notează Reuters. În lipsa acestor precizări, nu este clar ce rute au urmat navele, cine le opera sau ce înțelegeri ar fi stat la baza tranzitului. Comentariile vin în timp ce Trump pune presiune pe Iran să accepte un acord care, potrivit relatării, ar viza deblocarea acestui punct maritim strategic și oprirea programului nuclear iranian. Marți, președintele SUA stârnise nedumerire în rândul unor observatori când vorbise despre o concesie „scumpă”, legată de energie, fără să explice la ce se referă. [...]
Donald Trump afirmă că a refuzat o „ofertă” de la Teheran de a deveni lider suprem al Iranului, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la dineul anual al Comitetului Național Republican al Congresului, într-un eveniment de strângere de fonduri organizat la Washington. Trump a spus că ideea ar fi fost lansată „în mod informal” de conducerea de la Teheran după ce o campanie militară americano-israeliană l-ar fi ucis pe ayatollahul Ali Khamenei. El a susținut că a respins propunerea, prezentând-o ca pe o discuție venită din partea iraniană în contextul schimbărilor de putere de la vârful regimului. „Nu a existat niciodată un șef de stat care să-și dorească mai puțin această funcție decât cea de șef al Iranului. Ascultăm cu atenție unele dintre lucrurile pe care le spun. Ei spun: «Nu o vrem(n.r. funcția de lider suprem al Iranului), am dori să te numim următorul lider suprem». Nu, mulțumesc. Nu vreau asta”, a declarat Trump. În același material, Digi24 notează că Iranul l-a numit pe Mojtaba Khamenei lider suprem după asasinarea tatălui său. Trump a mai afirmat că oficialii iranieni ar negocia cu Washingtonul pentru a opri războiul, dar ar evita să recunoască public acest lucru de teama unei revolte interne și a riscurilor de securitate. Casa Albă ar fi insistat că negocierile de pace sunt în curs, deși Teheranul ar fi respins public propunerile SUA și ar fi formulat condiții proprii pentru încetarea conflictului, cu efecte asupra Orientului Mijlociu și piețelor globale. Condițiile ar include garanții că SUA și Israelul nu reiau atacurile, despăgubiri pentru daunele de război și recunoașterea autorității Iranului asupra Strâmtorii Hormuz, potrivit postului de televiziune de stat Press TV, citat de Digi24. [...]
Declarațiile recente ale lui Donald Trump vin într-un moment în care conflictul cu Iranul continuă fără perspective clare de oprire, iar mesajul transmis este unul dur: Washingtonul cere Teheranului să trateze „serios” propunerea de acord. Liderul american susține că partea iraniană ar fi deja într-o poziție militară slăbită, dar că evită să recunoască public acest lucru, relatează hotnews.ro. Într-o postare pe platforma Truth Social , Trump a afirmat că negociatorii iranieni „imploră” pentru o înțelegere, însă în același timp susțin oficial că doar analizează oferta. El a avertizat că timpul este limitat și că, dacă situația scapă de sub control, consecințele vor fi ireversibile . Mesajul subliniază diferența majoră dintre discursul public și discuțiile din culise, așa cum sunt prezentate de partea americană. Pe teren, situația rămâne complicată. Conflictul, început la finalul lunii februarie după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului, a generat pierderi semnificative și efecte economice vizibile, inclusiv probleme în aprovizionarea globală cu combustibil. În paralel, există discuții indirecte , mediate de Pakistan și susținute de state precum Turcia și Egipt, însă acestea nu sunt recunoscute oficial ca negocieri de către Teheran. Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a transmis că poziția actuală a Iranului este de „rezistență” , respingând ideea unor negocieri directe. Oficialul a explicat că schimbul de mesaje prin intermediari nu poate fi considerat dialog real și că nu există intenția de a discuta oprirea conflictului în acest moment. Diferențele dintre cele două tabere sunt semnificative și la nivel de cerințe. Propunerea americană, descrisă ca având 15 puncte, ar include: renunțarea la programul nuclear al Iranului limitarea capacităților de rachete cedarea controlului asupra Strâmtorii Ormuz De cealaltă parte, Iranul cere garanții împotriva unor viitoare atacuri, compensații pentru pierderile suferite și menținerea controlului asupra aceleiași zone strategice. În acest context, chiar și o eventuală deschidere către dialog ar presupune negocieri dificile, având în vedere pozițiile opuse și escaladarea continuă a conflictului. [...]
Donald Trump a reluat atacurile la adresa aliaților NATO , într-o declarație făcută la Casa Albă în noaptea de joi, afirmând că portavioanele britanice sunt „niște jucării” și că le-ar fi transmis britanicilor „să nu se mai obosească” să ajute SUA în războiul cu Iranul, potrivit Antena 3 CNN , care citează The Guardian. Președintele american a susținut, fără a prezenta dovezi, că ar fi cerut sprijinul celor două portavioane britanice și că ar fi fost refuzat de premierul Keir Starmer , care ulterior s-ar fi oferit să le trimită. Guvernul britanic a negat această succesiune de evenimente, afirmând că nu a existat o solicitare din partea SUA și, implicit, nici o respingere a ei. În același context, Starmer a indicat totuși că nu va permite folosirea bazelor Regatului Unit pentru lovituri ofensive împotriva regimului iranian, dar că infrastructuri precum Diego Garcia și insulele Chagos ar putea fi utilizate pentru acțiuni defensive, în cazul unor represalii iraniene. Regatul Unit a trimis distrugătorul HMS Dragon în estul Mediteranei după lansarea unei rachete iraniene din Liban către baza britanică RAF din Cipru, iar oficiali britanici au spus că este analizată și desfășurarea unui vas al Royal Navy sau a unui vas civil pentru sprijinirea eforturilor de redeschidere a Strâmtorii Ormuz. Trump a ironizat și atacul cu rachetă asupra bazei SUA–Regatul Unit din Diego Garcia, afirmând că Iranul ar fi tras „o rachetă la peste patru mii de kilometri” și reluând ideea că aliații ar fi vrut să se implice doar după încheierea conflictului. În declarațiile sale, liderul de la Washington a repetat că este „foarte dezamăgit” de aliații NATO și a insistat că sprijinul ar fi trebuit oferit „când războiul a început sau chiar înainte să înceapă”. Episodul se suprapune peste o deteriorare a relațiilor SUA–Regatul Unit, după ce Starmer a spus, la începutul săptămânii, în fața unei comisii parlamentare, că nu intenționează să răspundă insultelor repetate ale președintelui american, pe care le-a descris drept încercări de a pune presiune asupra sa. Joi, premierul britanic a participat în Finlanda la summitul Forței Expediționare Comune (JEF), unde a avertizat că, în pofida conflictului din Orientul Mijlociu, aliații nu trebuie să piardă din vedere amenințarea Rusiei și a confirmat că marina ucraineană va lua parte pentru prima dată, în toamnă, la un exercițiu JEF. [...]
