Știri
Știri din categoria Externe
Televiziunea publică France 2 a fost criticată în Franța după un interviu cu Serghei Lavrov, difuzat la oră de maximă audiență, notează Libertatea. Postul a fost acuzat că i-a oferit ministrului rus de Externe o platformă pentru mesaje de propagandă, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Interviul a fost difuzat joi, 26 martie, și a stârnit reacții negative mai ales din cauza întrebărilor considerate prea blânde. Potrivit relatării, Ucraina a reacționat public la apariția lui Lavrov pe un canal public francez.
Discuția a fost realizată prin legătură video, cu Serghei Lavrov la Moscova și jurnalista Lea Salame în studio, la Paris, și a fost înregistrată, nu transmisă în direct. La jurnalul de seară de la ora 20:00 (ora Franței; 21:00 în România) au fost difuzate aproximativ 10 minute, urmărite de peste 3 milioane de telespectatori.
Versiunea integrală, de circa o oră, a fost publicată online pe site-ul franceinfo.fr, mai arată sursa citată. Mai mulți analiști au susținut că formatul a permis transmiterea mesajelor Moscovei fără suficiente întrebări incomode, invocând inclusiv lipsa unei discuții extinse despre acuzațiile privind crime de război.
Reacțiile au ajuns și la nivel politic. Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a spus că Lavrov „și-a desfășurat liniștit propaganda” la un post francez și a criticat afirmațiile diplomatului rus despre „respectarea dreptului internațional”.
Ambasadorul Ucrainei la Paris, Vadym Omelchenko, a contestat public oportunitatea acordării unei tribune pentru Lavrov. În apărarea postului, sindicatul jurnaliștilor de la France Televisions a susținut că jurnalista l-a confruntat cu fapte, iar directorul de știri al grupului, Philippe Corbe, a argumentat că interviul avea „interes jurnalistic” și că nu a fost indulgent, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Serghei Lavrov și Abbas Araqchi au discutat o posibilă soluționare diplomatică a conflictului potrivit Reuters , după convorbiri purtate vineri, 27 martie, la Moscova. Ministerul rus de Externe a transmis că cei doi miniștri au abordat „cea mai dificilă criză militaro-politică din Orientul Mijlociu”, pe care o descrie drept rezultatul unei „agresiuni americano-israeliene neprovocate împotriva Iranului”, conform comunicatului citat de Reuters. „A existat un schimb de opinii cu privire la perspectivele de a muta conflictul într-un canal pentru o soluționare politico-diplomatică bazată pe dreptul internațional și ținând cont de interesele legitime ale tuturor țărilor din regiune.” În același comunicat, Lavrov a prezentat detalii despre cea mai recentă livrare de ajutor umanitar a Rusiei către Iran, fără ca Reuters să indice cantități sau calendar suplimentar. Contextul discuțiilor este relația tot mai strânsă dintre Moscova și Teheran: cele două state au semnat un acord de parteneriat strategic care acoperă cooperarea politică, economică, militară și energetică, însă nu include o clauză de apărare mutuală. Reuters amintește că Rusia folosește drone proiectate de Iran în războiul său cu Ucraina, aflat în al patrulea an. Tot vineri, miniștri de externe europeni au folosit o reuniune G7 cu secretarul de stat american Marco Rubio pentru a susține că Rusia ar ajuta Iranul să vizeze forțe americane în conflictul din Orientul Mijlociu. Două surse occidentale din domeniul securității și un oficial regional apropiat de Teheran au declarat pentru Reuters că Moscova ar furniza imagini satelitare Iranului și ar fi sprijinit modernizarea dronelor iraniene pentru a semăna cu versiunile echivalente utilizate de Rusia în Ucraina. [...]
Kremlinul susține că SUA greșește condiționând cooperarea economică de pacea din Ucraina , potrivit Reuters . Mesajul vine pe fondul războiului în curs din Ucraina, în timp ce Washingtonul leagă reluarea unor relații economice cu Rusia de un acord de soluționare a conflictului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că această abordare „pierde timp” și că atât companiile americane, cât și cele ruse „ratează profiturile pe care le-ar putea obține deja”. El a adăugat că subiectul cooperării economice rămâne „pe agendă”. În același context, Peskov a spus că Rusia și Statele Unite ar avea „multe oportunități pentru o cooperare reciproc avantajoasă”, fără a oferi detalii despre domeniile vizate sau despre eventuale discuții concrete. Reuters notează că declarațiile au fost făcute vineri, 27 martie, la Moscova. [...]
Houthi avertizează că sunt pregătiți pentru o intervenție militară directă , potrivit Mediafax , care citează Al Jazeera. Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al grupării Houthi din Yemen, Yahya Saree, în contextul escaladării tensiunilor regionale legate de războiul cu Iranul. Saree a prezentat cinci puncte și a cerut Statelor Unite și Israelului să răspundă eforturilor diplomatice internaționale de oprire a conflictului cu Iranul și cu „țările Axei Rezistenței”, inclusiv Libanul. În același cadru, el a solicitat încetarea acțiunilor militare în Palestina, Liban, Irak și Iran, precum și ridicarea „blocadei nedrepte asupra Yemenului”. „Această agresiune este nedreaptă, opresivă și nejustificată, afectând stabilitatea și securitatea globală și regională și prejudiciind economia globală”, a spus el. Un alt punct invocat de purtătorul de cuvânt a fost punerea în aplicare a încetării focului în Gaza și respectarea obligațiilor privind livrările umanitare și „drepturile legitime ale palestinienilor”, conform relatării. Declarațiile vin pe fondul unei perioade de volatilitate ridicată în Orientul Mijlociu, cu potențiale efecte asupra rutelor maritime și asupra costurilor de transport și energie. În ceea ce privește condițiile pentru o intervenție militară, Saree a indicat că Houthi ar participa direct dacă alte țări s-ar alătura SUA și Israelului în războiul împotriva Iranului, dacă Marea Roșie ar fi folosită pentru a ataca Iranul sau „orice țară musulmană”, ori dacă războiul împotriva Iranului și a „Axei Rezistenței” ar continua să se intensifice. În punctul final, el a avertizat și împotriva unor măsuri care ar înăspri asediul asupra populației yemenite. [...]
Israel a lansat lovituri asupra facilităților nucleare din Iran , potrivit Al Jazeera , în contextul unui conflict care a intrat în a cincea săptămână. Atacurile au vizat o instalație de procesare a uraniului din orașul Yazd, confirmată de armata israeliană, și fac parte dintr-o serie mai amplă de lovituri asupra unor locații strategice din Iran. Atacuri asupra infrastructurii nucleare și industriale Israelul a atacat o unitate folosită pentru extragerea materiilor prime esențiale în procesul de îmbogățire a uraniului, descrisă ca o „facilitate unică” în infrastructura nucleară a Iranului. Organizația Iraniană pentru Energie Atomică a confirmat lovitura, dar a precizat că nu au existat victime sau scurgeri de radiații. De asemenea, un proiectil a lovit în apropierea centralei nucleare Bushehr, fără a provoca pagube. Atacurile au inclus și Complexul de Apă Grea Khondab și două mari fabrici de oțel: Khuzestan Steel și Mobarakeh Steel din Isfahan. Loviturile au afectat și alte zone, inclusiv în jurul Teheranului, orașul Kashan și Ahwaz, iar 18 persoane au fost ucise în Qom. Reacția Iranului și escaladarea conflictului Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul va „impune un preț greu” pentru atacurile israeliene asupra unor infrastructuri importante, inclusiv fabrici de oțel și centrale electrice. Într-o postare pe rețelele sociale, Araghchi a subliniat că aceste atacuri au vizat și site-uri civile nucleare. „Israelul a lovit două dintre cele mai mari fabrici de oțel ale Iranului, o centrală electrică și site-uri nucleare civile, printre alte infrastructuri”, a afirmat Araghchi. Impactul asupra populației și patrimoniului cultural Peste 1.900 de persoane au fost ucise de la începutul conflictului, pe 28 februarie. Oficiali iranieni au raportat că atacurile au avariat cel puțin 120 de muzee și situri istorice. Negar Mortazavi, analist la Center for International Policy, a declarat că iranienii, chiar și cei critici față de guvernul lor, percep războiul ca un atac asupra poporului iranian. Reacții internaționale și mediere Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a anunțat că Israelul își va intensifica campania și va extinde gama de ținte, acuzând Teheranul de atacuri deliberate asupra civililor israelieni. Între timp, Pakistanul, Turcia și Egiptul încearcă să medieze conflictul, iar Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că operațiunea ar putea fi finalizată în „săptămâni, nu luni”. Tensiuni în Strâmtoarea Hormuz Iranul a anunțat că intenționează să impună taxe pe navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, o mișcare considerată „ilegală și periculoasă” de către G7. Revoluționarii iranieni au întors înapoi trei nave, declarând strâmtoarea închisă pentru vasele care se îndreaptă spre sau dinspre porturi ale inamicilor săi. Națiunile Unite au creat un grup de lucru pentru a asigura transportul de materii prime prin strâmtoare. Criza alimentară globală Programul Alimentar Mondial a avertizat că conflictul ar putea crește numărul persoanelor cu insecuritate alimentară la 363 de milioane, de la un nivel de bază de 318 milioane înainte de război, pe fondul creșterii prețurilor la energie și alimente. [...]
O rețea rusească de boți a intensificat propaganda înaintea alegerilor din Ungaria , potrivit POLITICO . Miza este scrutinul parlamentar din 12 aprilie 2026, considerat crucial atât pentru Rusia, cât și pentru Uniunea Europeană, pe fondul relației apropiate dintre premierul Viktor Orban și Kremlin. Conform relatării, la mijlocul lunii martie a început să circule pe Twitter un clip video fals, atribuit în mod eronat unei publicații din Republica Moldova, care îndemna la violență împotriva lui Orban. Materialul este prezentat ca parte a „arsenalului” de dezinformare folosit înaintea alegerilor, în condițiile în care regimul de la Moscova ar urmări menținerea la putere a liderului Fidesz, descris drept principal aliat al Rusiei în Europa. Politico notează că apariția clipului a venit imediat după un articol din Washington Post care susține că Rusia ar fi luat în calcul o înscenare menită să sugereze o tentativă de asasinat asupra lui Orban, pentru a-i crește șansele electorale. În același context, sunt menționate sondaje care ar indica riscul ca Fidesz să piardă puterea după 16 ani de guvernare. Un element considerat neobișnuit de către specialiștii în dezinformare este schimbarea de comportament a rețelei „Matrioșka”, descrisă până acum ca fiind mai degrabă reactivă la știri, nu anticipativă. Organizația Antibot4Navalny, care urmărește operațiuni de influențare asociate Rusiei, sugerează că această campanie ar putea fi mai proactivă și, posibil, mai bine coordonată cu serviciile ruse de informații, inclusiv prin stabilirea din timp a unor narațiuni. Antibot4Navalny mai afirmă că, spre deosebire de alte cazuri, campania pentru Ungaria ar promova explicit scenarii despre un atac mortal asupra unui candidat sau despre o lovitură de stat militară, iar mesajele ar fi mai concentrate pe prezentarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a Ucrainei ca amenințări la adresa lui Orban. Cercetătorii spun că rețeaua a ajuns să publice până la 10 videoclipuri noi pe zi, inclusiv materiale care folosesc în mod fals sigle ale unor platforme, fără dovezi care să susțină acuzațiile. Rusia a respins acuzațiile de implicare în politica internă a Ungariei, iar oficiali și comentatori pro-Kremlin au acuzat, în schimb, Ucraina și Europa că ar urmări schimbarea regimului de la Budapesta. În paralel, Antibot4Navalny compară calendarul campaniei din Ungaria cu alte state, susținând că aici a început relativ târziu, cu aproximativ o lună înainte de vot, față de luni întregi în alte cazuri. [...]
Marco Rubio spune că SUA își pot atinge obiectivele în Iran fără trupe terestre , potrivit AGERPRES , care preia declarațiile secretarului de stat american consemnate de Reuters. Rubio a afirmat că operațiunea ar urma să se încheie în „câteva săptămâni”, în pofida desfășurărilor recente de forțe suplimentare în regiune. Oficialul american a vorbit cu presa înainte de întoarcerea în Statele Unite, după discuțiile cu miniștrii de externe din G7, în Franța, pe tema conflictului lansat de SUA și Israel la sfârșitul lunii trecute. Rubio a indicat că obiectivele urmărite vizează distrugerea capacităților Iranului de rachete și drone, a fabricilor de producție pentru aceste arme, precum și a unor componente ale forțelor navale și aeriene. „Suntem înainte de termen în majoritatea cazurilor și putem îndeplini (obiectivele) fără trupe terestre”, a spus Rubio. El a mai susținut că trimiterea recentă a mii de soldați suplimentari în regiune are rolul de a-i oferi președintelui Donald Trump opțiuni pentru situații neprevăzute, fără a intra în detalii operaționale. În același context, Rubio a avertizat că Iranul ar putea decide instituirea unui sistem de taxare pentru Strâmtoarea Ormuz și a cerut ca statele europene și asiatice care beneficiază de comerțul prin această rută să contribuie la eforturile de asigurare a liberei treceri după încheierea conflictului. Totodată, conform AFP, Rubio a declarat că Iranul a transmis „mesaje” care ar indica interes pentru o soluție diplomatică, însă nu ar fi răspuns planului propus de SUA pentru încetarea războiului. „Nu l-am primit încă”, a spus secretarul de stat, referindu-se la un răspuns oficial al Teheranului la propunerea americană. [...]
