Știri
Știri din categoria Externe

Israelul a lovit pentru prima dată Beirutul după armistițiul din noiembrie 2024, pe fondul extinderii conflictului declanșat de operațiunea comună americano-israeliană împotriva Iranului, iar regiunea se confruntă cu o escaladare cu efecte economice globale.
Loviturile asupra Iranului au început pe 28 februarie, în cadrul operațiunilor „Epic Fury” și „Roaring Lion”, vizând infrastructura militară iraniană, inclusiv instalații ale Gardienilor Revoluției și sisteme de apărare aeriană. Potrivit relatărilor publicate de CBS News, atacurile au dus la moartea liderului suprem Ali Khamenei, iar trei militari americani au fost uciși ulterior în atacuri de represalii iraniene asupra unei baze din Kuweit.
Iranul a răspuns cu rachete balistice și drone îndreptate spre baze americane din Golf și spre Israel. În paralel, Israelul a extins operațiunile aeriene în Liban, lovind ținte în Beirut pentru prima dată de la încetarea focului din 2024, potrivit relatărilor din presa regională.
Escaladarea a avut un impact imediat asupra transportului și energiei. Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel mondial, este practic blocată, iar navele comerciale au fost avertizate să evite zona. Conform Reuters, mai multe petroliere au fost avariate în apropierea Golfului, iar sute de nave au rămas ancorate în așteptare.
Traficul aerian din Orientul Mijlociu este, de asemenea, grav afectat. Mii de zboruri au fost anulate, iar aeroporturi majore din regiune și-au suspendat temporar operațiunile, potrivit datelor citate de Aviation Week.
Pe piețele internaționale, prețul petrolului Brent a depășit temporar 82 de dolari pe baril, iar investitorii s-au orientat către active considerate sigure. Analiștii avertizează că, în lipsa unei dezescaladări rapide, conflictul ar putea genera un șoc energetic major și o volatilitate prelungită pe piețele financiare.
Extinderea loviturilor către Liban și implicarea mai multor state din regiune conturează riscul unui conflict regional de durată, în condițiile în care ambele părți anunță intensificarea operațiunilor.
Recomandate

Conflictul SUA–Israel–Iran s-a extins luni dimineață în mai multe state din Orientul Mijlociu , cu explozii raportate în Iran, Israel, Liban, Kuweit, Qatar, Bahrain și Emiratele Arabe Unite, potrivit relatării în format live a HotNews.ro . Escaladarea are deja sute de victime și produce efecte economice imediate, inclusiv creșteri abrupte ale prețului petrolului. Lovituri simultane în regiune În jurul orei 03:00, ora locală a Libanului (03:00 ora României), armata israeliană a bombardat suburbiile sudice ale Beirutului, controlate de Hezbollah, după ce gruparea a atacat o bază militară din nordul Israelului. Șeful Statului Major israelian, Eyal Zamir, a anunțat că urmează „multe zile” de lupte și că ofensiva va continua în valuri. Iranul a lansat, la rândul său, noi serii de rachete către Israel, iar explozii și sirene au fost semnalate în Kuweit, Doha, Dubai și Manama. Autoritățile din Kuweit au anunțat interceptarea majorității dronelor, fără victime confirmate. Trump anunță represalii și continuarea operațiunilor Președintele american Donald Trump a declarat că operațiunile militare vor continua „până la atingerea tuturor obiectivelor” , după ce trei militari americani au fost uciși într-un atac atribuit Iranului. Liderul de la Casa Albă a susținut că mai mulți potențiali succesori ai conducerii iraniene ar fi fost eliminați în loviturile comune SUA–Israel. În replică, Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a respins orice idee de negociere cu Washingtonul și a avertizat că Teheranul va răspunde cu o forță „fără precedent”. Bilanț și efecte Potrivit autorităților iraniene, un atac asupra unei școli de fete s-a soldat cu cel puțin 153 de morți. În Israel, nouă persoane au fost ucise la Beit Shemesh, în cel mai grav atac de la începutul actualei confruntări. Alte victime au fost raportate în Emiratele Arabe Unite și în Irak. În acest context: Marea Britanie a activat bazele din Cipru, după un presupus atac cu drone. Ambasada SUA din Kuweit a emis alertă pentru cetățeni. Cursele speciale TAROM pentru peste 300 de români blocați în zonă au fost amânate pentru seara zilei de 2 martie 2026. Pe plan economic, bursele asiatice au deschis în scădere, iar prețul petrolului a crescut brusc, pe fondul temerilor privind afectarea rutelor energetice din Golf. Extinderea confruntării dincolo de granițele Iranului și Israelului transformă conflictul într-o criză regională majoră, cu implicații militare, diplomatice și economice care depășesc deja cadrul inițial al ostilităților. [...]

La Teheran a fost instalată o conducere interimară după moartea ayatollahului Ali Khamenei , în timp ce Iranul continuă atacurile cu rachete și drone în întreaga regiune, potrivit Știrile ProTV . Lovitura care l-a ucis pe liderul suprem, atribuită bombardamentelor americano-israeliene, a declanșat o nouă etapă a conflictului din Orientul Mijlociu. La Teheran a fost desemnat un consiliu interimar format din președintele Iranului, ministrul justiției și ayatollahul Ali Reza Arafi, în așteptarea alegerii unui succesor. Între timp, armata iraniană a amenințat cu „cele mai distrugătoare atacuri” asupra bazelor militare din zona Golfului. Israelul susține că în atacul asupra cartierului general al regimului au fost eliminați zeci de responsabili militari și de securitate, inclusiv șeful statului major, ministrul apărării și comandantul Gărzilor Revoluționare. Potrivit armatei israeliene, 40 de comandanți de rang înalt ar fi fost uciși într-un singur minut. Iranul a ripostat cu rachete și drone. În orășelul israelian Beit Shemesh, o rachetă care a trecut de sistemele de apărare a lovit un adăpost antiaerian, provocând moartea a cel puțin nouă persoane și rănirea altor peste 40. Alte atacuri au vizat Tel Aviv, unde două persoane au fost ucise și 20 rănite. Bahrain, Kuweit și Qatar au interceptat o parte dintre proiectile, însă au fost raportate victime și pagube materiale. Tensiunile s-au extins și în Pakistan, unde proteste pro-iraniene au degenerat în confruntări violente, soldate cu cel puțin nouă morți. În paralel, Comandamentul Central al Statelor Unite a confirmat primele pierderi americane: trei soldați uciși și cinci grav răniți. Analiști citați de presa internațională avertizează că există riscul ca Garda Revoluționară să preia controlul total al puterii, menținând un regim autoritar sub o nouă figură religioasă. În lipsa unei tranziții clare, conflictul riscă să se transforme într-o confruntare regională de amploare, cu implicații directe pentru securitatea statelor din Golf și a aliaților occidentali. [...]

Hezbollah a lansat rachete spre nordul Israelului, intrând direct în conflictul declanșat de loviturile SUA și Israel asupra Iranului , în timp ce regiunea se confruntă cu cea mai gravă escaladare din ultimele decenii. Operațiunea comună americano-israeliană, începută pe 28 februarie și denumită „Epic Fury” de Pentagon și „Roaring Lion” de Israel, a vizat peste 2.000 de ținte militare iraniene în primele două zile, inclusiv instalații ale Gardienilor Revoluției, lansatoare de rachete și sisteme de apărare aeriană. Potrivit relatărilor publicate de CBS News , trei militari americani au fost uciși și cinci grav răniți în atacurile de represalii lansate ulterior de Iran asupra unor baze din Kuweit. Autoritățile iraniene au confirmat moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma unui atac cu rachetă asupra complexului său din Teheran și au anunțat 40 de zile de doliu. Teheranul a răspuns cu drone și rachete balistice îndreptate spre baze americane din Golf și spre teritoriul israelian. În acest context, Hezbollah a tras rachete asupra nordului Israelului pentru prima dată de la armistițiul din noiembrie 2024, potrivit The Times of Israel . Armata israeliană a calificat atacul drept o „declarație oficială de război”, deschizând astfel un nou front la granița cu Libanul. Președintele Donald Trump a avertizat că operațiunea ar putea dura „patru săptămâni sau mai puțin” , în timp ce premierul Benjamin Netanyahu a anunțat intensificarea loviturilor în zilele următoare. Conflictul a avut efecte imediate asupra economiei globale. Strâmtoarea Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel mondial, este practic blocată, iar traficul petrolier s-a redus drastic. Prețul petrolului Brent a crescut cu peste 10% la deschiderea tranzacțiilor, în timp ce bursele americane au înregistrat scăderi accentuate, iar aurul s-a apreciat ca activ de refugiu. Extinderea confruntării către Liban și implicarea directă a Hezbollah sporesc riscul unei conflagrații regionale de amploare, într-un moment în care operațiunile militare și atacurile de represalii continuă în mai multe state din Orientul Mijlociu. [...]

Peste 50 de localități din Liban au fost evacuate după un ordin al armatei israeliene , iar sute de oameni și-au părăsit casele în grabă, în timp ce explozii puternice au zguduit suburbiile Beirutului, potrivit relatăriim BBC . Avertismentul transmis de armata israeliană a fost direct: „Pentru siguranța voastră, trebuie să vă evacuați imediat locuințele și să vă deplasați la cel puțin 1.000 de metri distanță, în zone deschise”. Oficialii israelieni au precizat că măsura vizează zonele aflate în apropierea pozițiilor Hezbollah, susținând că prezența civililor în aceste perimetre le pune viața în pericol. Evacuarea are loc pe fondul intensificării loviturilor aeriene israeliene asupra unor cartiere din sudul Beirutului, inclusiv Dahiyeh, bastion al Hezbollah. Imaginile surprinse luni dimineață arată coloane de mașini blocate în trafic, familii care își încarcă bunurile în grabă și zone rezidențiale cuprinse de fum. Operațiunile israeliene vin ca răspuns la atacurile cu rachete și drone lansate anterior de Hezbollah asupra nordului Israelului, într-un context regional deja tensionat de confruntarea directă dintre Israel și Iran. Ordinul de evacuare, care vizează peste 50 de sate și orașe, marchează una dintre cele mai ample mișcări de populație din sudul Libanului din ultimii ani și ridică temeri privind extinderea conflictului pe frontul libanez. [...]

Donald Trump afirmă că războiul din Iran ar putea dura aproximativ patru săptămâni , în timp ce operațiunile militare americane continuă „în plină forță”, potrivit relatărilor publicate de USA Today . Declarațiile vin în a doua zi a campaniei militare comune SUA–Israel, pe fondul intensificării confruntărilor și al creșterii numărului de victime. Într-un mesaj video distribuit pe rețeaua sa socială, Trump a confirmat moartea a trei militari americani și a avertizat că sunt posibile noi pierderi. „Operațiunile de luptă continuă în plină forță și vor continua până când toate obiectivele noastre vor fi atinse”, a transmis liderul american. Într-un interviu acordat presei britanice, acesta a precizat că durata estimată a campaniei este de „patru săptămâni sau mai puțin”. Operațiunea, denumită de Pentagon „Epic Fury” și de Israel „Roaring Lion”, a început în dimineața zilei de 28 februarie 2026 și a vizat centre de comandă, instalații de rachete balistice, sisteme de apărare antiaeriană și infrastructură navală iraniană. Oficialii americani susțin că au fost lovite sute de ținte strategice în primele 24 de ore. Teheranul a răspuns prin lansarea de rachete asupra Israelului și a unor baze americane din regiune, inclusiv în Bahrain și Qatar. Comandamentul Central al SUA a confirmat victime în rândul militarilor americani, în timp ce autoritățile iraniene au anunțat la rândul lor pierderi semnificative. Președintele american a avertizat Iranul să nu intensifice represaliile și a reiterat apelul la capitulare adresat forțelor iraniene, promițând „imunitate totală” celor care depun armele. În paralel, la Washington au apărut reacții critice din partea unor membri ai Congresului, care solicită dezbateri privind autoritatea executivă de a declanșa operațiuni militare fără aprobarea legislativului. Estimarea privind o campanie de aproximativ o lună sugerează o ofensivă planificată pe termen scurt, însă evoluția confruntărilor și amploarea represaliilor iraniene pot influența durata reală a conflictului. [...]

Israelul a lovit cartierul general al Gardienilor Revoluției din Teheran , în a doua zi a campaniei militare comune cu Statele Unite împotriva Iranului, potrivit relatărilor din presa internațională, inclusiv The Times of Israel . Explozii puternice au zguduit centrul capitalei iraniene, unde au fost vizate sediile Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, instalații de securitate internă și infrastructura media de stat. Armata israeliană a anunțat că peste 100 de avioane de luptă au participat la raiduri asupra a zeci de obiective, inclusiv unități de informații, forțe aeriene și structuri de securitate ale Gardienilor Revoluției. Potrivit declarațiilor oficiale, printre ținte s-a aflat și comandamentul Thar-Allah, responsabil de securitatea regiunii Teheran. Presa israeliană, inclusiv The Jerusalem Post , a relatat că atacurile au distrus centre operaționale considerate esențiale pentru aparatul de securitate al regimului. Agențiile internaționale, între care Associated Press , au transmis că loviturile au afectat și zona televiziunii publice iraniene, întrerupând temporar transmisii în direct. Explozii au fost raportate în apropierea Pieței Azadi, a Stadionului Azadi și a Turnului Milad, iar străzile capitalei au rămas în mare parte pustii, în timp ce forțele paramilitare au instituit puncte de control. Operațiunea face parte dintr-o campanie mai amplă, declanșată cu o zi înainte, care a vizat inițial sisteme de apărare antiaeriană și lansatoare de rachete, pentru a asigura superioritatea aeriană deasupra Iranului. În a doua fază, ofensiva s-a concentrat pe infrastructura centrală a regimului din Teheran. Teheranul a anunțat represalii și a lansat rachete asupra Israelului și a unor state din Golf, extinzând conflictul la nivel regional. În paralel, Washingtonul a avertizat că va reacționa la orice nouă escaladare, în timp ce liderii regionali cer reținere pentru a evita o confruntare generalizată. Lovirea directă a unor obiective-cheie din capitala iraniană marchează un nou prag în confruntarea dintre Israel și Iran și amplifică riscul unei destabilizări majore în Orientul Mijlociu. [...]