Știri
Știri din categoria Externe
„Încetările de foc” din jurul Israelului riscă să funcționeze ca o fereastră de reînarmare, nu ca o soluție strategică, avertizează Jonathan Conricus într-o analiză publicată de The Jerusalem Post. Fost purtător de cuvânt internațional al armatei israeliene (IDF) spune că actorii regionali – de la Iran și aliații săi (Hezbollah, Hamas) până la Israel și state din Golf – folosesc pauza pentru refacerea capacităților militare, ceea ce crește probabilitatea unei reluări a luptelor.
Conricus afirmă că „toate părțile” își refac stocurile și se pregătesc pentru „ceea ce probabil inevitabil va urma”, iar o escaladare ar putea rămâne locală (Israel–Hezbollah) sau s-ar putea extinde regional, implicând Israel, Iran și Statele Unite. În acest context, el plasează incertitudinea legată de cadrul de încetare a focului promovat de președintele american Donald Trump.
Potrivit lui Conricus, statele din Golf își accelerează măsurile de apărare, Israel își reface stocurile „ofensive și defensive”, iar Iran încearcă să facă același lucru. În paralel, el descrie pista diplomatică cu Iranul ca fiind „profund limitată”, susținând că negocierile ar arăta ca „două linii paralele care nu se întâlnesc”, deoarece „maximul” pe care Teheranul ar accepta să-l discute nu ar atinge „minimul” pe care Washingtonul îl poate lua în calcul.
În evaluarea sa, Iranul nu este „în poziția de a dicta termeni”, invocând expunerea la presiune economică și pagube la infrastructura energetică. Totuși, Conricus evită să descrie regimul iranian drept învins:
„Regimul iranian este la pământ, dar cu siguranță nu este scos din joc.”
El spune că abilitatea Iranului de a proiecta forță și de a produce rachete balistice și drone a fost „semnificativ redusă”, dar „nu distrusă permanent”, iar dacă regimul rămâne, ar putea reveni relativ rapid la priorități precum arme nucleare, rachete, drone și sprijin pentru organizații teroriste.
Pe frontul libanez, Conricus susține că termenul de „încetare a focului” nu mai descrie realitatea din teren:
„Avem o încetare a focului pe hârtie, dar nu este cu adevărat o încetare a focului…”
El afirmă că Israel acționează pentru a-și apăra civilii din nord și pentru a reduce capacitățile Hezbollah, în timp ce Hezbollah continuă atacurile cu rachete și drone și luptele cu trupele israeliene din interiorul Libanului.
Singura zonă în care Israelul ar părea să respecte solicitarea americană ar fi limitarea atacurilor majore asupra activelor strategice ale Hezbollah din Beirut și Valea Bekaa. În rest, problema de fond rămâne, în viziunea sa, existența Hezbollah ca forță armată pro-iraniană în Liban.
Conricus cere o decizie strategică a guvernului libanez pentru ca „în Liban să existe o singură armată”, cea a statului. Fără o acțiune directă a autorităților de la Beirut împotriva Hezbollah, orice aranjament ar rămâne fragil, iar încălcările și confruntările ar continua, spune el.
În Gaza, Conricus afirmă că Hamas rămâne în controlul unor teritorii dincolo de linia de desfășurare israeliană și că, „dacă suntem onești”, ar controla „jumătate din Fâșia Gaza”, chiar dacă nu ca o administrație funcțională, ci prin „legi ale junglei”. El susține că Hamas încă are arme și controlează populația civilă palestiniană și insistă că dezarmarea nu va veni voluntar:
„Hamas nu avea să se dezarmeze niciodată. Singura cale de a dezarma Hamas este să-i învingi.”
Pe rețeaua de tuneluri, Conricus spune că evaluările publice au devenit mai prudente; menționează o estimare „în jur de 60%” privind distrugerea infrastructurii, dar adaugă că o tratează „cu multă prudență”, din cauza diferenței dintre ce se știe și ce rămâne necunoscut.
Mesajul central al lui Conricus este că degradarea parțială a capabilităților militare nu echivalează cu succes strategic: fără capitularea adversarului, procentele de distrugere (40%, 60% sau mai mult) pot conta tactic, dar nu sunt decisive. În consecință, el susține că obiectivele pe termen lung nu pot fi atinse doar militar și că Israel ar trebui să combine instrumente militare cu pârghii diplomatice, financiare și „non-cinetice”, inclusiv sprijin pentru guvernul și armata libaneză.
Recomandate
Iranul pune sub semnul întrebării acordul cu SUA , avertizând că memorandumul de înțelegere ar fi „nul” dacă Israelul nu se retrage complet din sudul Libanului, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul ridică un risc de blocaj pentru următoarea etapă a discuțiilor Teheran–Washington, într-un moment în care armata israeliană transmite că își menține prezența în zona ocupată. Poziția a fost exprimată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Bagaei , care susține că „încheierea conflictului” nu înseamnă doar oprirea luptelor, ci și evacuarea tuturor teritoriilor libaneze ocupate. În interpretarea Teheranului, cât timp „ocupația” continuă, războiul nu poate fi considerat încheiat. „În acest caz, memorandumul de înțelegere ar fi considerat nul.” Condiționarea negocierilor cu SUA Bagaei a mai spus că a doua etapă a discuțiilor dintre Iran și SUA, menită să ducă la un acord definitiv, depinde de respectarea integrală a memorandumului. Pentru frontul libanez, condiția invocată este o „încetare totală a ostilităților și sfârșitul ocupației” israeliene. Israelul anunță că rămâne în sudul Libanului În paralel, armata israeliană a anunțat că rămâne pe teritoriul pe care îl ocupă în sudul Libanului, potrivit declarațiilor unui ofițer al Armatei de Apărare a Israelului (IDF), în pofida semnării memorandumului care include „garantarea integrității teritoriale a Libanului”. Același ofițer a afirmat că armata israeliană va ataca „amenințări” identificate și „dincolo” de perimetrul ocupat și a indicat că „se discută mai multe măsuri” în negocieri directe între Israel și Liban. Armata israeliană a publicat și o hartă a zonei ocupate, marcată de-a lungul frontierei sudice a Libanului, extinsă dincolo de râul Litani , până la nord de care populației i s-a ordonat să se mute. Agenția națională de presă libaneză (ANN) a informat, tot joi, despre o presupusă încălcare a acordului de către Israel, menționând un atac asupra unui vehicul în sudul țării, soldat cu moartea unei persoane, la câteva ore după intrarea în vigoare a memorandumului, conform relatărilor citate. [...]
SUA și Iran intră într-o „fereastră” de 60 de zile pentru un acord care ar putea redesena regimul de sancțiuni și riscurile regionale , după semnarea unui memorandum de înțelegere care deschide negocieri tehnice între cele două părți, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA, JD Vance , spune că perioada a „început oficial”, iar Washingtonul condiționează orice relaxare de sancțiuni de angajamente verificabile privind programul nuclear și comportamentul regional al Teheranului. JD Vance a explicat că numărătoarea celor 60 de zile pornește „de astăzi”, invocând inclusiv diferența de fus orar în raport cu momentul semnării. El a indicat că SUA sunt pregătite să înceapă discuțiile tehnice cu Iranul, dar o dată exactă pentru debutul negocierilor nu era încă stabilită la momentul declarațiilor. Condițiile Washingtonului: nuclear, verificare și „relaxare” de sancțiuni În declarațiile citate, Vance a legat explicit perspectiva unei relaxări a sancțiunilor de două elemente: renunțarea la refacerea programului de arme nucleare și mecanisme de verificare. El a detaliat și componenta tehnică a negocierilor, inclusiv discuții despre „cum să distrugem uraniul puternic îmbogățit” și alte aspecte practice care ar necesita analiză aprofundată. În paralel, vicepreședintele a spus că SUA vor ca Iranul „să nu finanțeze instabilitatea sau terorismul în regiune”. Unde ar urma să aibă loc discuțiile și ce obstacole sunt invocate Vance a afirmat că intenționează să călătorească în Elveția „probabil cândva în acest weekend” pentru negocierile tehnice, însă a subliniat că planul se poate schimba, inclusiv din cauza dificultăților pentru negociatorii iranieni de a părăsi țara. Totodată, el a descris formatul drept unul complex, care ar implica atât „lideri politici” din ambele state, cât și echipe „la fața locului” pentru avansarea discuțiilor tehnice. Miza de reglementare: acordul ar urma să ajungă la Consiliul de Securitate al ONU Un element-cheie din arhitectura înțelegerii este că acordul final ar urma să fie ratificat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, conform informațiilor din articol. Asta ar ridica nivelul de angajament internațional, dar ar introduce și o etapă suplimentară, cu potențial de blocaj politic, înainte ca eventualele schimbări (inclusiv pe zona de sancțiuni) să devină efective. [...]
Acordul SUA–Iran intră în faza de negociere cu „garanții” cerute la Teheran , după ce liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , a transmis că a aprobat memorandumul de înțelegere semnat cu Washingtonul, deși inițial s-a opus, potrivit Digi24 . Mesajul, publicat de presa de stat iraniană și citat de BBC, indică faptul că acceptarea acordului este condiționată de protejarea intereselor Iranului și ale „Axei Rezistenței”, într-un moment în care miza economică a discuțiilor rămâne ridicarea sancțiunilor. Memorandumul deschide o perioadă de 60 de zile de negocieri între Statele Unite și Iran pentru un acord final privind programul nuclear iranian, ridicarea sancțiunilor și viitorul relațiilor bilaterale. În paralel, documentul prevede redeschiderea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz și ridicarea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene — elemente cu impact direct asupra fluxurilor comerciale și energetice din regiune. Ce a spus Khamenei și de ce contează pentru negocieri În mesajul său, Khamenei susține că nu și-a schimbat „poziția de principiu” față de negocieri, dar că a acceptat demersul după ce președintele Masoud Pezeshkian i-ar fi oferit garanții privind apărarea intereselor naționale și a promis că Iranul nu va accepta cereri „excesive” din partea Washingtonului. „Eu, din principiu, aveam o opinie diferită; totuși (...) mi-am dat acordul.” „El [Pezeshkian] a declarat, de asemenea, în mod explicit că, dacă partea americană va încerca să formuleze cereri excesive, nu li se va supune.” Khamenei mai afirmă că negocierile directe care urmează „nu vor însemna acceptarea poziției inamicului”, sugerând că Teheranul încearcă să limiteze costul politic intern al dialogului cu SUA, în timp ce urmărește beneficii concrete, inclusiv pe zona sancțiunilor. Ce se schimbă pe mare: ridicarea blocadei și monitorizarea militară Tot joi, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a confirmat ridicarea blocadei navale asupra traficului maritim către și dinspre porturile iraniene. Potrivit autorităților americane, operațiunile de aplicare a blocadei au încetat, însă navele militare americane vor rămâne în regiune pentru a monitoriza respectarea prevederilor acordului. Context politic la Teheran: reacții împărțite În timp ce președintele Masoud Pezeshkian a salutat memorandumul și l-a descris drept un „document istoric”, reacțiile din Iran rămân divizate. O parte a oficialilor, presa de stat și personalități apropiate establishmentului îl prezintă drept o victorie diplomatică, în timp ce reprezentanții aripii dure a regimului și o parte a opoziției iraniene din diaspora rămân critici față de acord. În perioada de 60 de zile anunțată pentru negocieri, principalul test va fi dacă discuțiile pot avansa spre un acord final fără ca una dintre părți să invoce „cereri excesive” sau încălcări ale memorandumului, într-un dosar în care sancțiunile și securitatea regională sunt strâns legate de fluxurile comerciale și energetice. [...]
Armata israeliană spune că își va continua operațiunile în sudul Libanului , invocând „amenințările”, în pofida acordului semnat de SUA și Iran care ar viza închiderea războiului din Orientul Mijlociu, inclusiv pe frontul libanez, potrivit Agerpres , care citează AFP. Anunțul armatei israeliene vine joi, în contextul în care acordul SUA–Iran este prezentat ca având ca obiectiv punerea capăt conflictului regional, cu efecte și asupra Libanului. Din informațiile disponibile în material, poziția Israelului indică faptul că, cel puțin la acest moment, acordul nu se traduce automat într-o oprire a operațiunilor militare israeliene în sudul Libanului, armata motivând continuarea prin existența unor „amenințări”. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres , astfel că detalii suplimentare despre natura operațiunilor sau calendarul lor nu pot fi verificate din textul accesibil. [...]
Iranul anunță că va introduce taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz , după expirarea unei perioade de 60 de zile fără taxe , ceea ce poate ridica costurile de transport pe una dintre cele mai importante rute energetice din lume, potrivit Mediafax . Teheranul susține că „nu va reveni la condițiile de dinainte de război” și că va percepe taxe pentru tranzitarea căii navigabile după intervalul de 60 de zile prevăzut într-un memorandum de înțelegere. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat că dosarul Strâmtorii Ormuz va fi în responsabilitatea Iranului și a Omanului, potrivit The Guardian. Negociatorul-șef iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a spus la televiziunea de stat că strâmtoarea „nu va reveni la condițiile de dinainte de război” și a invocat „dreptul la suveranitate” asupra zonei, afirmând că Iranul va încasa „un comision pentru servicii”. De ce contează pentru piețele de energie și transport Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută energetică vitală, pe unde circulă de obicei aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și GNL (gaz natural lichefiat). Introducerea unor taxe de tranzit ar putea însemna costuri suplimentare pentru armatori și, indirect, presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare și a prețurilor energiei, în funcție de nivelul taxelor și de modul de aplicare (detalii care nu sunt precizate în material). Reacția SUA, pe fondul acordului cu Teheranul Donald Trump a declarat anterior că nu va accepta impunerea de taxe pentru traversarea rutei, însă, apărând acordul dintre SUA și Teheran, a susținut că, dacă strâmtoarea nu ar fi fost lovită, aceasta „nu ar fi fost niciodată deschisă”, iar consecința ar fi fost o „depresiune mondială”. În acest moment, informațiile disponibile nu includ nivelul taxelor, categoriile de nave vizate sau mecanismul de colectare, ci doar intenția Iranului de a trece la taxare după perioada de grație de 60 de zile. [...]
Redeschiderea „instantanee” a Strâmtorii Ormuz și ridicarea „imediată” a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene ar debloca rapid un coridor-cheie pentru transportul maritim și energie , după semnarea unui memorandum de înțelegere între Iran și SUA pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Agerpres . Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a afirmat că protocolul „va intra în vigoare cu efect imediat” și că, „într-o primă etapă”, Iranul va redeschide fără întârziere Strâmtoarea Ormuz , iar Statele Unite vor ridica imediat blocada navală, conform aceleiași surse, care îl citează pe Sharif via AFP. Ce se schimbă operațional pentru transportul maritim Din perspectiva fluxurilor comerciale, mesajul transmis de Sharif indică două măsuri cu efect direct asupra rutelor și porturilor din regiune: redeschiderea Strâmtorii Ormuz „fără întârziere”; ridicarea „imediată” a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene. Agerpres nu oferă detalii tehnice despre calendarul exact de implementare sau despre condiții suplimentare, dincolo de formulările „instantaneu/imediat” atribuite premierului pakistanez. Ce urmează: ceremonie și „discuții tehnice” în Elveția Sharif a mai anunțat că vineri va avea loc în Elveția o ceremonie „pentru a comemora acest eveniment marcant și pentru a da startul discuțiilor tehnice”. În acest stadiu, informațiile disponibile nu precizează cine participă la ceremonie și nici agenda sau durata discuțiilor. [...]
