Știri
Știri din categoria Externe
Iran a cerut încetarea războiului, ridicarea blocadei navale și eliberarea activelor, iar Washingtonul a respins răspunsul ca „nerezonabil”, potrivit Al Jazeera, într-un nou episod care menține blocajul diplomatic și prelungește incertitudinea de securitate în regiune.
Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baqaei, care a susținut că „ultimul răspuns” al Iranului către SUA a urmărit „pacea” și a inclus trei solicitări principale:
În același timp, Baqaei a afirmat că SUA au respins răspunsul iranian și „se agață de cererile sale «nerezonabile»”, fără ca materialul să detalieze care sunt aceste cereri ale Washingtonului sau cadrul exact al negocierilor la care se referă.
Lipsa unui teren comun, așa cum reiese din pozițiile prezentate, indică faptul că o dezescaladare rapidă rămâne improbabilă, iar riscurile operaționale pentru transportul maritim și fluxurile comerciale din zonă continuă să fie influențate de evoluția disputei. Materialul a fost publicat la 11 mai 2026.
Recomandate
Iranul respinge acuzația de „cerințe excesive”, pe fondul negocierilor care vizează redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de petrol și transport maritim, potrivit Al Jazeera . Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei , a declarat că răspunsul Teheranului la cea mai recentă propunere a SUA pentru „încheierea războiului” a fost „nu excesiv”. În schimb, oficialul iranian susține că Washingtonul este cel care continuă să formuleze „cerințe nerezonabile” în cadrul negocierilor. Miza discuțiilor, conform informațiilor prezentate, include atât oprirea conflictului, cât și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un culoar maritim strategic. Materialul nu oferă detalii despre conținutul propunerilor sau despre calendarul următoarelor runde de negocieri. [...]
Iranul condiționează orice ieșire din impas de deblocarea activelor înghețate și ridicarea restricțiilor asupra porturilor , cerințe care mută discuția din zona strict militară în cea a presiunii economice și a accesului la resurse, potrivit Agerpres . Ministerul de Externe de la Teheran a transmis că răspunsul la propunerile SUA include și solicitarea de „încheiere a războiului în regiune”, inclusiv în Liban. Purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei , a declarat că Teheranul cere „drepturile legitime ale Iranului”, menționând explicit deblocarea activelor „înghețate pe nedrept ani de zile” și ridicarea „blocadei americane asupra porturilor iraniene”. Reacția SUA și stadiul negocierilor Președintele american Donald Trump a respins duminică răspunsul Iranului, pe care l-a catalogat drept „total inacceptabil”, într-un mesaj publicat pe rețeaua sa, Truth Social . În același timp, Trump a reluat amenințările la adresa Teheranului, acuzat că și-a vizat vecinii din Golf. La mai bine de o lună de la începutul armistițiului dintre cei doi beligeranți, negocierile sunt descrise ca fiind în impas, iar niciuna dintre părți nu a făcut publice propunerile concrete aflate pe masă. Ce mai cere Teheranul: securitatea navigației maritime Televiziunea de stat iraniană a relatat că răspunsul Teheranului, transmis prin intermediul mediatorului pakistanez, s-a concentrat pe: încheierea războiului „pe toate fronturile”, în special în Liban; garantarea securității navigației maritime. În lipsa detaliilor despre conținutul planului american și al răspunsului iranian, rămâne neclar ce concesii ar fi dispuse să facă părțile și în ce calendar ar putea fi reluate discuțiile. [...]
Escaladarea riscului de conflict în Orientul Mijlociu menține presiunea pe piața energiei , după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că armistițiul cu Iranul este „în moarte clinică” și a respins ultima propunere venită de la Teheran, relatează Euronews , citând Associated Press . Potrivit oficialilor americani, oferta iraniană ar fi inclus unele concesii privind programul nuclear al Iranului, însă Trump a catalogat documentul drept „o mizerie”. Întrebat la un eveniment la Casa Albă dacă armistițiul mai este valabil, liderul american a spus că acesta este „incredibil de fragil” și „în moarte clinică”. „Aș spune că este mai slab ca niciodată după ce am citit acea mizerie pe care ne-au trimis-o. Nici măcar nu am terminat de citit.” De ce contează: energie și rute strategice Blocajul diplomatic și schimburile recente de focuri, notează materialul, riscă să readucă regiunea într-un conflict deschis și să prelungească criza energetică globală asociată războiului. În acest context, Iranul continuă să controleze strategic Strâmtoarea Hormuz , iar Statele Unite mențin blocada asupra porturilor iraniene — două elemente cu impact direct asupra fluxurilor de petrol și, implicit, asupra prețurilor. Răspunsul Washingtonului: măsuri interne și presiune prin China Pe plan intern, Trump a anunțat că va suspenda taxa federală pe benzină, ca măsură de sprijin pentru americani în fața creșterii prețurilor la combustibil, creștere pusă pe seama războiului. În plan diplomatic, președintele SUA ar urma să folosească vizita din această săptămână în China pentru a-i cere lui Xi Jinping să pună presiune pe Iran. Beijingul este, potrivit aceleiași surse, cel mai mare cumpărător de petrol iranian aflat sub sancțiuni, ceea ce îi conferă o influență importantă asupra Teheranului. [...]
Iranul încearcă să reducă riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz , pe fondul discuțiilor despre negocieri de pace cu SUA , susținând în același timp că noul Lider Suprem, Mojtaba Khamenei, este „în deplină sănătate”, potrivit Daily Mail . Teheranul a transmis răspunsul său la o propunere americană de a începe negocieri de pace pentru încheierea războiului, a relatat agenția IRNA, fără a oferi detalii. Conform materialului, propunerea SUA ar viza oprirea luptelor înainte de discuții pe subiecte mai sensibile, inclusiv programul nuclear al Iranului, iar răspunsul ar fi fost trimis către Pakistan, care mediază. Strâmtoarea Ormuz rămâne punctul critic pentru energie și transport În paralel, două nave au fost lăsate să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, în condițiile în care Iranul a blocat în mare parte transportul maritim non-iranian prin acest culoar. O navă operată de QatarEnergy , Al Kharaitiyat, a tranzitat strâmtoarea și se îndrepta spre Port Qasim (Pakistan), potrivit datelor firmei de analiză Kpler; ar fi prima navă qatareză cu gaz natural lichefiat care traversează de la începutul războiului, pe 28 februarie. Totodată, o navă cargo sub pavilion Panama, cu destinația Brazilia, care încercase anterior să tranziteze strâmtoarea pe 4 mai, a trecut folosind o rută desemnată de forțele armate iraniene, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. Materialul notează că, înainte de război, Strâmtoarea Ormuz transporta circa o cincime din oferta globală de petrol, ceea ce explică de ce blocajul a devenit un factor major de presiune, pe fondul unei crize energetice globale. Semnale mixte: tranzit permis, dar drone și tensiuni în Golf În pofida unui armistițiu vechi de o lună, duminică au fost detectate drone „ostile” deasupra mai multor țări din Golf, ceea ce indică persistența riscurilor de securitate în regiune. Emiratele Arabe Unite au anunțat interceptarea a două drone „venind din Iran”, iar Qatar a condamnat un atac cu dronă asupra unei nave cargo care venea din Abu Dhabi, în apele sale. Kuweitul a spus că apărarea antiaeriană a gestionat drone care i-au intrat în spațiul aerian. Pe plan diplomatic, premierul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, i-a transmis ministrului iranian de externe Abbas Araqchi că folosirea Strâmtorii Ormuz ca „instrument de presiune” ar adânci criza și că libertatea de navigație nu ar trebui compromisă, potrivit ministerului de externe qatarez. Și ministrul de externe al Turciei a discutat cu Araqchi, conform unui oficial turc. În Iran, parlamentari ar lucra la un proiect de lege pentru „formalizarea” managementului strâmtorii, inclusiv prevederi privind interzicerea trecerii pentru navele „statelor ostile”, mai arată articolul. Context politic și militar: Teheranul vorbește despre starea liderului, după atacul din 28 februarie În același material, un oficial iranian de rang înalt, citat de agenția Fars, afirmă că Mojtaba Khamenei este „în deplină sănătate” după rănile suferite într-un atac comun SUA–Israel asupra complexului conducerii iraniene, pe 28 februarie. Oficialul, Mazaher Hosseini, director general de protocol la biroul liderului suprem, a spus că Khamenei ar fi fost doborât de unda de șoc și ar fi suferit răni la genunchi și la partea inferioară a spatelui, iar speculațiile privind răni la frunte ar fi nefondate. Potrivit relatării, Khamenei nu a mai fost văzut în public de la acel atac, iar Hosseini a confirmat că reședința sa a fost vizată și că soția lui și alte persoane au fost ucise. De ce contează Pentru piețele de energie și pentru lanțurile de aprovizionare, miza imediată rămâne dacă Iranul va continua să permită tranzite punctuale sau va menține blocajul, într-un context în care riscurile de securitate (drone, incidente maritime) persistă. În lipsa detaliilor despre răspunsul Iranului la propunerea SUA, direcția negocierilor rămâne incertă, iar tensiunea din jurul Strâmtorii Ormuz continuă să fie principalul barometru al riscului regional. [...]
Absența premierului Nikol Pașinian de la summitul Uniunii Economice Eurasiatice (UEA) de la Astana riscă să adâncească fricțiunile politice cu Moscova, într-un moment în care Armenia încearcă să-și păstreze accesul la mecanismele economice ale blocului, dar să avanseze simultan pe agenda de apropiere de Uniunea Europeană , potrivit Adevărul . Pașinian a anunțat că nu va participa la reuniunea UEA din 28–29 mai, invocând campania electorală pentru alegerile parlamentare din 7 iunie și agenda internă încărcată. Armenia va fi reprezentată de vicepremierul Mher Grigoryan, iar premierul a spus că i-a informat din timp pe Vladimir Putin și pe președintele Kazahstanului despre decizie, conform News.az. Schimb de replici după criticile lui Putin Decizia vine pe fondul tensiunilor recente dintre Erevan și Moscova. După parada Victoriei de la Moscova , la care Pașinian nu a participat, Vladimir Putin a criticat Armenia și a sugerat că aceasta se îndepărtează treptat de Rusia, indicând că Erevanul ar trebui să organizeze un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană și ieșirea din UEA. Putin a comparat situația cu alte evoluții geopolitice din spațiul ex-sovietic și a avertizat asupra posibilelor consecințe ale unor astfel de decizii, potrivit relatării. Pașinian: fără „divorț”, dar cu reforme și apropiere de UE În replică, Pașinian a respins ideea unei „despărțiri” de Rusia și a insistat că Armenia rămâne membru activ al UEA și participă la luarea deciziilor în cadrul uniunii. „Nu sunt de acord cu termenul de ‘divorț’. Încurcăm relațiile interstatale cu căsătoria. Armenia se ghidează în relațiile interstatale după logica interstatală. Suntem membri cu drepturi depline ai UEA. Și atâta timp cât suntem membri ai UEA, participăm pe deplin la luarea tuturor deciziilor.” Totodată, premierul a confirmat că Armenia va continua reformele și apropierea de Uniunea Europeană, în paralel cu menținerea angajamentelor în UEA, descriind relația cu Rusia drept una aflată într-o „transformare inevitabilă”, cu obiectiv declarat de stabilitate și dezvoltare internă. [...]
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , respinge ideea ca Rusia să influențeze alegerea interlocutorului european în negocierile despre Ucraina , după ce Vladimir Putin l-a indicat pe fostul cancelar german Gerhard Schröder drept „mediator” preferat, potrivit News . Mesajul ei vizează o linie de reglementare politică: UE nu acceptă ca Moscova să „desemneze” negociatori „în numele nostru”. Kallas a argumentat că Schröder a avut legături directe cu companii rusești de stat, ceea ce, în opinia ei, explică de ce Putin îl preferă. „Gerhard Schröder a fost un lobbyist al întreprinderilor publice ruse, aşa că vedem clar de ce Putin îl vrea.” Șefa diplomației europene a respins explicit ideea ca Rusia să primească un rol în stabilirea reprezentării europene în eventuale discuții. „N-ar fi prea înţelept să i se dea Rusiei dreptul de a desemna un negociator în numele nostru.” Contextul propunerii și profilul lui Schröder Putin a fost întrebat sâmbătă care este candidatul său favorit pentru reluarea dialogului cu europenii și a răspuns că îl preferă „personal” pe Gerhard Schröder, fost cancelar german și fost lider al Partidului Social Democrat (SPD), aflat la putere în perioada 1998–2005. Schröder are 82 de ani și, potrivit informațiilor citate, a rămas de circa 20 de ani un susținător loial al liderului de la Kremlin. Refuzul lui Schröder de a condamna invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022 a atras critici din partea SPD, partid care este în prezent minoritar în coaliția cancelarului Friedrich Merz. Ce spune Kallas despre un dialog direct cu Putin Întrebată dacă ar fi oportun ca UE să discute direct cu Putin, Kallas a răspuns prudent, indicând că, înainte de orice contact cu Rusia, este necesară o poziționare internă comună la nivel european. „Înainte de a discuta cu Rusia, trebuie să discutăm între noi despre ceea ce vrem să vorbim cu ei.” [...]
