Știri
Știri din categoria Externe

Omanul și Iranul negociază redeschiderea parțială a Strâmtorii Ormuz printr-un coridor temporar și deminare, într-un demers cu miză operațională directă pentru fluxurile maritime din Golf, potrivit Economica. Strâmtoarea rămâne blocată de Teheran și este în centrul tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Ministrul de externe al Omanului, Badr al-Busaidi, a transmis pe X că speră „să anunțe în curând” un nou coridor de navigație și „aranjamente practice pentru restabilirea siguranței navigației”. El a adăugat că orice „soluție permanentă” ar trebui să se bazeze pe memorandumul de înțelegere semnat între Teheran și Washington în iunie, care „a eșuat între timp”, dar pe care Iranul continuă să îl considere reper.
Al-Busaidi și omologul său iranian, Abbas Araghchi, au discutat la Teheran „despre un cadru etapizat”, conform unei declarații publicate de Muscat. Acesta ar urma să includă:
În paralel, negocierile ar urma să continue pentru stabilirea unui coridor „permanent”, pentru definirea „gestionării viitoare a strâmtorii” și pentru un mecanism de „furnizare a serviciilor de navigație și de securitate necesare”. Cele două țări au subliniat și importanța unor discuții comune cu celelalte state riverane Golfului Persic.
Discuțiile au loc în condițiile în care președintele american Donald Trump a reafirmat pe Truth Social că, potrivit Marinei americane, „toate minele au fost îndepărtate și/sau distruse în apele internaționale ale Strâmtorii Ormuz”.
„Iranul a fost informat că orice vas care plasează noi mine noi va fi distrus”
În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre calendar sau parametrii tehnici ai coridorului, rămâne de urmărit dacă părțile ajung la un acord aplicabil rapid și cum va fi organizată, în practică, componenta de deminare și furnizare a serviciilor de securitate pentru navigație.
Recomandate

Washingtonul pregătește extinderea sancțiunilor secundare , o mișcare care poate lovi direct companii, bănci și state ce continuă relațiile comerciale cu Teheranul, într-o escaladare a presiunii economice asupra Iranului, potrivit Euronews . Pachetul urmează să fie detaliat la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump a susținut că Iranul „se prăbușește complet”. Tensiunile cresc din nou după acordul interimar din iunie, care a permis redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz și relaxarea unor sancțiuni. Înțelegerea prevedea continuarea negocierilor timp de 60 de zile pentru un acord final, cu mize majore: programul nuclear iranian și sancțiunile occidentale. „Războiul economic” devine prioritatea SUA În contextul unui război tot mai nepopular în Statele Unite, al apropierii alegerilor intermediare și al reducerii stocurilor americane de armament de precizie după bombardamentele asupra Iranului, Donald Trump pare să mute accentul de pe opțiunea militară pe presiunea financiară. Liderul de la Casa Albă a anunțat „cea mai devastatoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări”, iar Washingtonul speră că această strategie va forța Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii SUA. Ce include ofensiva: blocadă navală și sancțiuni pentru terți Noua campanie vine după reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene. În paralel, Trezoreria SUA pregătește extinderea sancțiunilor secundare — adică măsuri care pot viza și entități din afara SUA dacă fac afaceri cu Iranul. Concret, sunt avute în vedere sancțiuni pentru: companii, instituții financiare, state care continuă relațiile economice cu Teheranul. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , a descris ofensiva drept o „Zi Z economică”, prezentând-o ca pe „cea mai mare ofensivă financiară desfășurată vreodată împotriva unui adversar”. Răspunsul Iranului: „recunoașterea înfrângerii” și amenințări cu represalii Teheranul contestă afirmațiile Washingtonului și susține că amploarea noilor măsuri arată că SUA nu și-au atins obiectivele militare. Ministrul adjunct de externe, Kazem Gharibabadi, i-a transmis lui Bessent: „Discursul vostru nu stă în picioare” Oficialul iranian a pus sub semnul întrebării logica unei „invazii financiare” dacă, așa cum afirmă SUA, obiectivele militare ar fi fost deja atinse. În același timp, administrația Trump a avertizat că orice țară care menține legături economice cu Teheranul riscă să fie sancționată, iar Iranul a amenințat cu represalii împotriva statelor care se alătură sancțiunilor, pe care le descrie drept „terorism economic”. Pe fondul escaladării, președintele iranian Massoud Pezeshkian a recunoscut că Iranul se confruntă cu „numeroase dificultăți economice”, după decenii de sancțiuni americane și internaționale. [...]

Acuzația lui Netanyahu ridică miza securității interne și a costurilor de protecție potrivit Agerpres , după ce premierul israelian a susținut că Iranul ar fi încercat să-l asasineze pe unul dintre fiii săi, fără să ofere detalii suplimentare. Netanyahu a făcut afirmația într-un interviu telefonic pentru postul israelian Channel 14, în contextul unei discuții despre informațiile potrivit cărora Shin Bet (serviciul israelian de securitate internă) ar fi refuzat să asigure măsuri de protecție sporită pentru Gadi Eisenkot , fost șef al Statului Major și principal rival al său la alegerile parlamentare programate pe 27 octombrie. „Ceva incredibil s-a întâmplat: Iranul l-a luat drept țintă pe unul dintre fiii mei. Iranul a încercat să-l ucidă pe unul dintre fiii mei.” Protecția demnitarilor și a familiilor lor, din nou în centrul dezbaterii În același interviu, Netanyahu s-a pronunțat pentru protecție permanentă pentru Eisenkot, argumentând că o astfel de măsură „nu este un lux” și avertizând că, în lipsa ei, „(iranienii) vor reuși” să-l asasineze. Potrivit informațiilor prezentate, nu este clar care dintre cei doi fii ai premierului ar fi fost ținta. Netanyahu are doi fii și o fiică. Context: fiul cel mare, în SUA, și polemica privind costurile Agerpres notează că fiul cel mare al premierului, Yair Netanyahu, în vârstă de 35 de ani, a stat mult timp în SUA, la Miami, de la începutul anului 2024 și „se pare” că se află sub protecția Shin Bet. Șederea sa în SUA a generat în Israel o polemică privind costul acestei protecții pentru contribuabili, iar localnici din Florida și-au exprimat îngrijorarea că prezența lui ar putea transforma zona într-o țintă pentru atacuri ale inamicilor Israelului. Ce se mai știe despre presupusa tentativă La scurt timp după declarațiile premierului, jurnalistul israelian Amit Segal a scris pe canalul său de Telegram că presupusa tentativă de asasinat ar fi fost cunoscută „de mai multe luni”, dar s-ar fi aflat sub o interdicție de publicare. Informația nu este detaliată în materialul citat. [...]

Amenințările Iranului la adresa Bulgariei cresc riscul de securitate pe flancul estic al NATO , într-un context în care Teheranul acuză Sofia că a sprijinit operațiunile militare ale SUA prin găzduirea unor aeronave americane de realimentare, potrivit Antena 3 . Iranul susține că punerea teritoriului și infrastructurii militare bulgare la dispoziția Statelor Unite echivalează cu „participare la agresiune” împotriva sa și spune că își rezervă dreptul de a răspunde. Noile avertismente vin după declarații anterioare potrivit cărora Teheranul ar putea viza ținte militare americane din Europa, inclusiv din Bulgaria și Cipru, dacă Washingtonul își intensifică acțiunile împotriva Iranului. Ce reproșează Teheranul și ce mesaj transmite Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a afirmat că Iranul are informații potrivit cărora mai multe aeronave americane cisternă KC-135 au plecat din Bulgaria și a reluat ideea că folosirea teritoriului unei țări pentru atacuri împotriva Iranului ar însemna implicare directă. „Țările nu au niciun motiv să se teamă de Republica Islamică decât dacă și-au pus teritoriul și facilitățile la dispoziția Statelor Unite”, a declarat Baghaei, adăugând că Teheranul „nu va manifesta clemență față de cei care participă la atacurile împotriva Iranului”. Oficialul iranian a mai spus că Iranul „nu are nimic împotriva poporului bulgar”, dar a avertizat că Teheranul se consideră îndreptățit, „în temeiul dreptului internațional”, să răspundă din „sursa sau locul” din care ar fi lansat ceea ce consideră un act de agresiune. Ce a decis Bulgaria și ce spune Sofia despre misiune Aeronavele americane cisternă au fost desfășurate la baza Bezmer la finalul lunii iulie, în urma unei solicitări urgente din partea Washingtonului și a unei decizii a Adunării Naționale a Bulgariei. Autorizația a permis desfășurarea temporară a: până la opt aeronave americane de realimentare în aer; cel mult 250 de militari americani. Scopul declarat al misiunii a fost sprijin logistic pentru operațiunile SUA din Orientul Mijlociu, iar misiunea aprobată urma să continue până la 1 octombrie 2026. Primele două aeronave dintre cele planificate au sosit pe 31 iulie. Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a declarat pe 22 august că aeronavele americane au părăsit baza Bezmer și a susținut că, pe durata staționării, nu au existat zboruri spre sud, către Orientul Mijlociu, iar misiunile au fost zboruri de antrenament în spațiul aerian al țărilor aliate situate la vest și nord-vest. De ce contează pentru NATO și regiune Materialul notează că includerea Bulgariei pe lista „posibilelor ținte” a amplificat îngrijorarea, deși oficiali și experți militari bulgari apreciază că riscul este, în prezent, limitat. În același timp, un atac asupra unui stat aliat ar putea avea consecințe politice și militare majore, inclusiv consultări între aliații NATO în baza Articolului 5, în condițiile în care Iranul este deja implicat în confruntări cu Israelul, în zona Golfului și în Marea Roșie. În plan regional, Antena 3 menționează și o reacție de precauție: Grecia a mutat, duminică, un sistem antiaerian Patriot pe insula Creta, pentru a consolida apărarea unei baze militare, pe fondul temerilor privind eventuale atacuri iraniene asupra instalațiilor unde sunt amplasate echipamente militare americane în estul Mediteranei. Context: avertismente repetate și evaluări despre capacități Potrivit aceleiași surse, desfășurarea de la Bezmer a generat controverse politice în Bulgaria și avertismente repetate din partea Teheranului, inclusiv prin ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, care ar fi ridicat subiectul în discuții cu autoritățile bulgare. Articolul mai arată că experți bulgari consideră că Iranul are, cel puțin teoretic, arme cu rază suficientă pentru a ajunge până în Bulgaria, însă raza de acțiune nu echivalează automat cu capacitatea de a lovi o țintă. Un scenariu de atac asupra Bezmer ar presupune, cel mai probabil, traversarea spațiului aerian al Turciei și a unei zone puternic apărate pe flancul estic al NATO. În paralel, ministrul bulgar al Apărării a respins informațiile publicate de Financial Times privind analiza unor posibile lovituri și a spus că serviciile bulgare sunt în contact cu instituțiile britanice, iar informațiile primite de la partenerii britanici ar fi „semnificativ diferite” de cele apărute în presă. Ministrul de Interne, Ivan Demerdzhiev, a afirmat că măsurile de securitate de la Bezmer au fost pregătite pentru o amenințare mai mare decât cea indicată în prezent de serviciile de informații, pentru a întări protecția înainte ca riscul să crească. [...]

Președintele iranian Masoud Pezeshkian spune că Iranul traversează „numeroase dificultăți” și susține că țara este într-un „război total” inclusiv pe plan economic, pe fondul unei noi runde de sancțiuni americane care vizează să intensifice presiunea asupra economiei iraniene, potrivit Agerpres , care citează AFP. Într-un discurs difuzat de televiziunea de stat, Pezeshkian a afirmat că autoritățile încearcă să împiedice agravarea situației și a invocat explicit probleme precum inflația, dificultățile de trai și șomajul. Declarațiile vin după ce Statele Unite au promis, joi, „să facă să se prăbușească” regimul iranian prin campania de sancțiuni anunțată, la aproape șase luni de la declanșarea războiului, conform aceleiași relatări. Pezeshkian a spus că președintele american Donald Trump ar fi anunțat „sancțiunile cele mai zdrobitoare și redutabile” și a descris contextul drept un conflict „economic, militar și securitar”. Presiunea economică, legată de tensiuni sociale interne În ultimii ani, guvernul iranian s-a confruntat cu valuri de manifestații, alimentate frecvent de degradarea situației economice, inflație și scăderea puterii de cumpărare. La sfârșitul lunii decembrie, o mișcare pornită de la creșterea costului vieții s-a transformat rapid în proteste ample împotriva puterii. Autoritățile au raportat peste 3.000 de morți, atribuind violențele unor „acțiuni teroriste” orchestrate de SUA și Israel, în timp ce organizații neguvernamentale cu sediul în străinătate au vorbit despre o represiune care ar fi făcut mii de morți. [...]

Comisia Europeană transmite că ar analiza „cu interes” o cerere de aderare a Armeniei , un semnal cu potențial de a amplifica tensiunile economice și comerciale deja vizibile în relația Erevan–Moscova, potrivit Agerpres , care citează AFP. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, a spus că interesul Armeniei de a se alătura UE este „o nouă expresie a atracției pe care o exercită UE asupra cetățenilor”, adăugând că, „prin urmare”, Bruxelles-ul îl examinează „cu interes”. Prim-ministrul armean Nikol Pașinian a declarat luni că Armenia ar putea depune în curând o cerere oficială de aderare la UE, fără să avanseze o dată. Miza economică: presiune pe comerțul Armeniei cu Rusia Dincolo de dimensiunea politică, apropierea de UE a tensionat relațiile cu Moscova, iar consecințele au început să fie resimțite economic. Conform materialului, Rusia a impus sancțiuni Armeniei și a interzis importul de produse agricole armene, pentru care Rusia este o piață „cheie”. Obstacolul de reglementare: incompatibilitatea invocată de Moscova Rusia privește „cu mare nemulțumire” ambițiile europene ale Armeniei, pe care o consideră în sfera sa de influență. Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum privind apartenența la UE, pe care o consideră incompatibilă cu rămânerea în Uniunea Economică Eurasiatică (alianța economică regională condusă de Rusia). Pașinian a răspuns că un referendum ar avea sens doar după ce va fi posibilă „evaluarea fezabilității” aderării, iar pentru asta Armenia „trebuie mai întâi să își depună cererea de aderare la Uniunea Europeană”, potrivit declarațiilor citate de Agerpres. [...]

Propunerea lui Donald Trump de a redenumi Lacul Ontario vine pe fondul escaladării disputei comerciale SUA–Canada , într-un moment în care tensiunile riscă să se traducă în costuri și incertitudine pentru lanțurile industriale nord-americane, potrivit Antena 3 . Președintele SUA a scris pe Truth Social că administrația sa ia în considerare „serios” schimbarea numelui Lacului Ontario în „Lacul America”, motivând că „nu ne aşteptăm să mai facem prea multe afaceri cu Ontario”. Contextul imediat este disputa comercială dintre SUA și Canada, declanșată de taxele vamale impuse de Washington. Antena 3 notează că schimbul de replici s-a transformat într-un „război al declarațiilor” între Trump și Doug Ford , șeful guvernului provinciei Ontario, fost susținător al liderului american. Tarife mai mari și amenințări cu măsuri de retorsiune În acest episod, Ford a reacționat după ce Trump a anunțat că tarifele pentru automobilele, piesele auto și oțelul canadiene vor crește cu 50% începând cu ianuarie 2027. Ontario este prezentată ca o provincie în care este concentrată o mare parte din industria auto canadiană. În paralel, Ford a cerut folosirea „tuturor instrumentelor disponibile” împotriva SUA, inclusiv posibilitatea de a restricționa vânzările de electricitate și minerale critice către americani. Ulterior, el a amenințat și cu tarife la exporturile de energie electrică și cu întreruperea furnizării de minerale esențiale către Statele Unite. Escaladare politică, cu ecouri economice Schimbul de acuzații a devenit personal: Trump l-a numit pe Ford „lacheu” al prim-ministrului Mark Carney, iar liderul din Ontario a răspuns numindu-l pe Trump „dictator”, „tiran”, „rege al falimentelor” și „ratat”, potrivit relatării. În acest cadru, propunerea de redenumire a Lacului Ontario apare ca un nou element de presiune simbolică într-o confruntare care, dincolo de retorică, are deja mize comerciale explicite (tarife) și riscă să afecteze fluxuri transfrontaliere sensibile, precum energia și materiile prime critice. Nu este prima propunere de acest tip Antena 3 amintește că Trump a mai avansat idei similare de schimbări de denumiri geografice sau instituționale, inclusiv pentru Golful Mexic („Golful Americii”), Muntele Denali (Muntele McKinley) sau Departamentul Apărării (Departamentul de Război). Deocamdată, informația este prezentată ca o intenție exprimată pe rețelele sociale, fără detalii despre un calendar sau un demers administrativ concret pentru o eventuală redenumire. [...]