Iranul spune că reluarea războiului cu SUA este „puțin probabilă” - Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată, iar piețele urmăresc un posibil acord și deblocarea a 24 mld. euro

Blocarea Strâmtorii Ormuz rămâne principalul risc pentru prețul petrolului , chiar dacă Teheranul spune că o reluare a războiului cu SUA este puțin probabilă, pe fondul unor negocieri care urmăresc un acord mai durabil, potrivit TVR Info . După aproape o lună de lovituri israeliano-americane, ostilitățile ar fi fost „aproape reduse la tăcere” din 8 aprilie, însă discuțiile diplomatice „bat pasul pe loc”. În paralel, Iranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz , ceea ce pune presiune pe cotațiile petrolului, în timp ce amenințările reciproce persistă. Un oficial al forțelor navale ale Gardienilor Revoluției, Mohammad Akbarzadeh, a susținut că riscul unui nou război este redus, dar a indicat că forțele iraniene rămân în stare de alertă. Semnale de „revenire la normal”, dar tensiunea militară rămâne Pe plan intern, accesul la internet a fost parțial restabilit în Iran, potrivit ONG-ului NetBlocks, iar traficul aerian a fost reluat complet pe zece aeroporturi. În același timp, Teheranul a acuzat Washingtonul că ar fi încălcat armistițiul în sudul țării și a avertizat că va răspunde la orice „acțiune răuvoitoare”. Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a anunțat că a lovit, în noaptea de luni spre marți, situri de lansare de rachete; Iranul nu a confirmat oficial, însă presa de stat a relatat explozii în orașul portuar Bandar Abbas. Miza economică: petrolul și fondurile înghețate TVR Info notează că miercuri prețul petrolului a scăzut din nou, iar bursele europene au deschis ușor pe plus, pe fondul unui „optimism prudent” legat de posibilitatea unui protocol de acord între SUA și Iran, potrivit unui comentariu al lui Chris Weston (Pepperstone). În plan diplomatic, agenția iraniană Isna a vorbit despre „negocieri global pozitive” după o vizită a unor oficiali iranieni în Qatar, menită să discute accesul la fonduri înghețate în străinătate din cauza sancțiunilor americane. Teheranul cere deblocarea unor active de 24 de miliarde de euro (aprox. 120 miliarde lei), cu punerea la dispoziție a jumătate din sumă imediat după anunțarea protocolului, potrivit Isna. Un alt punct major de divergență rămâne dosarul nuclear: Washingtonul suspectează Iranul că urmărește dezvoltarea armei atomice și cere distrugerea stocului de uraniu înalt îmbogățit, a cărui soartă ar fi necunoscută după lovituri anterioare din iunie 2025. În acest context, International Crisis Group apreciază că, dacă un memorandum ar fi semnat, Donald Trump ar revendica un succes diplomatic, prețul carburantului ar urma să scadă, iar Iranul ar obține un răgaz economic, înainte de eventuale concesii pe tema nucleară. Sursa materialului este Agerpres. [...]