Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Iranului spune că ar opri războiul dacă primește garanții, potrivit Euronews România, care citează o informare EFE. Masud Pezeshkian a afirmat că Teheranul ar fi dispus să pună capăt războiului cu Statele Unite și Israel dacă primește asigurări că nu vor exista noi atacuri împotriva Iranului.
Declarațiile au fost făcute în contextul unei convorbiri telefonice de marți cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, în care liderul iranian a cerut statelor europene să își schimbe abordarea față de Iran, în favoarea uneia „bazate pe dreptul internațional și pe un angajament constructiv și profesional”.
Pezeshkian a justificat, totodată, atacurile Iranului împotriva unor țări vecine prin faptul că acestea găzduiesc baze ale SUA care ar fi fost folosite, susține el, pentru a ataca Iranul. În acest cadru, președintele iranian a acuzat guvernele respective că „nu și-au îndeplinit responsabilitatea” de a preveni astfel de acțiuni.
„Avem voința de a pune capăt acestui război atât timp cât se stabilesc garanțiile necesare pentru a evita repetarea oricărei agresiuni”, a declarat președintele Pezeshkian.
De cealaltă parte, Antonio Costa i-a cerut Iranului să reducă tensiunile din Orientul Mijlociu și să oprească atacurile împotriva țărilor din regiune, insistând pe o soluție diplomatică.
Conform dpa, citată în material, Costa a făcut apel la dezescaladare, reținere, protejarea populației și a infrastructurii civile și la respectarea deplină a dreptului internațional de către toate părțile implicate.
Recomandate
Loviturile aeriene israeliene din sudul Libanului, soldate cu nouă morți, ridică riscul unei noi escaladări la graniță , într-un moment în care Beirutul poartă negocieri cu Israelul pe care Hezbollah le contestă deschis, potrivit Economica . Armata israeliană susține că atacurile au fost o ripostă la „o încălcare gravă a acordului” de către Hezbollah, care ar fi atacat forțele israeliene „în interiorul zonei de securitate convenite”. Declarația a fost transmisă pe X de locotenent-colonelul Ella Waweya, purtător de cuvânt în limba arabă al armatei, relatează Agerpres. Bilanțul din teren și țintele anunțate Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, atacurile de sâmbătă au ucis nouă persoane în sudul țării, inclusiv femei și copii. Instituția a precizat că bilanțul este provizoriu: în Ansar: șapte morți, între care trei copii și două femei; în Deir Zahrani (la aproximativ 20 km distanță): doi morți și nouă răniți. Armata israeliană a afirmat că a vizat, printre altele, infrastructura Hezbollah. Reacția Hezbollah și presiunea asupra guvernului libanez Hezbollah a amenințat cu o „ripostă pe măsură” și a cerut guvernului de la Beirut să oprească negocierile pe care le descrie drept „umilitoare” cu Israelul, purtate din aprilie. În același timp, premierul libanez Nawaf Salam a condamnat decesele în rândul civililor, pe care le-a numit o escaladare. Atacurile de sâmbătă reprezintă, potrivit sursei citate, cel mai grav bilanț de la acordurile de pace din iunie, care au dus la reducerea ostilităților dintre Israel și Hezbollah, ceea ce amplifică incertitudinea privind menținerea acestui cadru și riscul de extindere a confruntărilor. [...]
Israelul mizează pe escaladare militară pentru a forța negocieri mai ferme cu Libanul , pe fondul celor mai grave pierderi umane raportate în sudul Libanului de la acordurile din iunie, potrivit Economica . Mesajul vine după lovituri aeriene israeliene care, conform relatării, au ucis 11 persoane, inclusiv femei și copii. Doron Spielman, prezentat ca reprezentant al premierului Benjamin Netanyahu , a susținut că atacurile împotriva Hezbollah „ar trebui să relanseze negocierile și să le facă mai serioase, nu să producă efectul contrar”, conform aceleiași surse, care citează Agerpres. În același context, Spielman a afirmat că Hezbollah, descrisă drept organizație proiraniană, ar fi „un inamic comun” pentru Israel și Liban. Ce s-a întâmplat pe teren și ce spune armata israeliană Potrivit informațiilor preluate de Economica, atacurile aeriene israeliene de sâmbătă au provocat 11 morți în sudul Libanului, acesta fiind „cel mai grav bilanț” de la acordurile de pace din iunie, care ar fi redus ostilitățile dintre Israel și Hezbollah. Armata israeliană a anunțat că a vizat, între altele: un comandant al Hezbollah; infrastructura organizației. De ce contează Din perspectiva riscului regional, poziționarea Israelului sugerează o strategie în care presiunea militară este folosită pentru a influența formatul și intensitatea negocierilor cu Libanul. În același timp, creșterea numărului de victime raportate după acordurile din iunie ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea reducerii ostilităților și probabilitatea unei noi runde de escaladare. [...]
Seulul încearcă să redeschidă canalul diplomatic cu Phenianul prin propunerea unor negocieri care să înlocuiască armistițiul din 1953 cu un regim de pace, potrivit news.ro . Miza este una de securitate și stabilitate regională, într-un context în care relațiile intercoreene rămân blocate, iar riscul de escaladare militară persistă. Într-un discurs susținut sâmbătă, la aniversarea eliberării Coreei de sub dominația colonială japoneză, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a cerut reluarea dialogului cu Coreea de Nord pentru „coexistență pașnică” și pentru crearea unor mecanisme care să prevină izbucnirea unui nou conflict. Informațiile sunt atribuite de news.ro agenției Reuters. De ce contează: armistițiul nu a încheiat formal războiul Războiul Coreean (1950–1953) s-a încheiat printr-un armistițiu, nu printr-un tratat de pace, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere formal, conflictul nu a fost închis printr-un acord definitiv. În acest cadru, Lee a cerut negocieri între Coreea de Nord și „celelalte părți implicate” pentru depășirea situației. Potrivit declarațiilor sale, discuțiile ar putea include și măsuri „eficiente” pentru limitarea capacităților nucleare ale Phenianului. Președintele a mai spus că Seulul va lua măsuri susținute pentru reducerea tensiunilor și va construi „mai multe niveluri de protecție” împotriva unei escaladări militare. Obstacolul major: relațiile intercoreene rămân înghețate Inițiativa vine într-un moment în care relațiile dintre cele două Corei sunt descrise ca fiind „extrem de tensionate”. Liderul nord-coreean Kim Jong Un a abandonat politica de reunificare, a desemnat Coreea de Sud drept „statul cel mai ostil” și a ordonat întărirea apărării la frontieră. În plus, Phenianul a respins până acum ofertele de dialog ale lui Lee și a criticat planurile Coreei de Sud privind submarinele cu propulsie nucleară, precum și exercițiile militare comune ale Seulului cu Washingtonul, pe care le consideră provocări. Context regional: mesaj și către Japonia În același discurs, Lee a abordat și relațiile cu Japonia, afirmând că cele două țări trebuie să confrunte problemele trecutului, dar să păstreze deschisă perspectiva viitorului. El și-a exprimat speranța într-o nouă perioadă de 60 de ani de pace și prosperitate alături de Japonia, pe care a descris-o drept „un vecin apropiat”. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre „anexarea” strâmtorii Ormuz ridică miza unei crize care afectează direct piața globală de energie , într-un moment în care ruta prin care tranzitează, în mod obișnuit, circa 20% din petrolul și gazele naturale la nivel mondial rămâne blocată, potrivit HotNews . Trump a spus, vineri, la un miting politic organizat la o academie de poliție din statul New York, că va declara „în curând” strâmtoarea Ormuz „teritoriu al Statelor Unite”. În același context, el a susținut că SUA au impus o blocadă care ar permite Washingtonului să decidă ce nave trec. „Foarte curând voi declara strâmtoarea Ormuz teritoriu al Statelor Unite. Este adevărat.” „Avem blocada. Nicio navă nu trece decât dacă vrem noi.” De ce contează: Ormuz este un nod critic pentru petrol și gaze Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Golful Oman și separă Iranul de Oman, cele două țări împărțind jurisdicția asupra strâmtorii. Importanța economică a zonei vine din rolul ei în transportul de hidrocarburi: prin acest canal maritim îngust tranzitează, de regulă, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale la nivel mondial. Pe acest fond, retorica de tip „suveranitate” amplifică riscul de escaladare și prelungește incertitudinea pentru companiile din energie, transport maritim și asigurări, într-un moment în care accesul este deja restricționat. Reacția Iranului și stadiul blocajului Cu o zi înainte, Iranul a respins afirmațiile anterioare ale lui Trump potrivit cărora SUA ar avea „control total” asupra strâmtorii. Teheranul a transmis că Ormuz se află „sub controlul și administrarea” sa și că strâmtoarea rămâne blocată, iar accesul nu va fi reluat decât după îndeplinirea condițiilor impuse de Iran. Un oficial iranian de rang înalt, Rasoul Sanaei-Rad, a declarat că Iranul nu va redeschide strâmtoarea decât dacă cealaltă parte își respectă angajamentele din acordul interimar și că redeschiderea nu este ceva ce SUA pot realiza unilateral. Tot el a avertizat că, într-un conflict viitor, Iranul ar urma să răspundă „mai ferm”. Contextul recent: de la război la acord interimar, apoi la reluarea loviturilor Potrivit relatării, criza s-a reaprins în 2026 în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. După izbucnirea războiului, început cu lovituri americano-israeliene asupra Iranului pe 28 februarie, Teheranul a „închis practic” strâmtoarea. Ulterior, SUA au impus o blocadă navală asupra transporturilor maritime și porturilor iraniene, afirmând în același timp că vor proteja libertatea de navigație pentru navele care călătoresc către și dinspre porturi care nu aparțin Iranului. În iunie, cele două țări au ajuns la un acord interimar care prevedea o încetare permanentă a focului și revenirea rapidă la libertatea de navigație, însă înțelegerea s-a destrămat după câteva săptămâni, pe fondul reluării unor atacuri limitate asupra navelor și al reluării loviturilor americane asupra provinciilor sudice ale Iranului. În lipsa unor pași concreți care să ducă la redeschiderea strâmtorii, declarațiile lui Trump adaugă presiune politică peste o problemă deja operațională, cu efecte directe asupra fluxurilor energetice globale. [...]
Donald Trump a justificat scumpirea benzinei ca „preț” al războiului cu Iranul , afirmând că nu își va cere scuze pentru acțiunea militară declanșată, în pofida creșterii costurilor la pompă pentru americani, potrivit news.ro . La un eveniment desfășurat vineri în comitatul Nassau , New York, Trump a spus că majorarea prețurilor la benzină este acceptabilă în contextul obiectivului de a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară. El a descris Iranul drept „principalul stat sponsor al terorismului din lume” și le-a transmis americanilor să țină cont de acest lucru când plătesc mai mult la pompă. „Dacă trebuie să plătiţi puţin mai mult pentru benzină, amintiţi-vă că o faceţi pentru ca o ţară foarte malefică să nu poată avea — o ţară care, de fapt, este principalul stat sponsor al terorismului din lume — nu vrem ca ei să aibă o armă nucleară.” Trump a minimalizat impactul financiar al războiului asupra populației și a susținut că decizia de a ataca Iranul a fost „corectă”. „Aţi ajuns la 4 dolari. Este în regulă. Adică, eu nu... nu... nu-mi voi cere niciodată scuze. Am făcut ceea ce trebuia.” Prețurile la pompă și schimbarea de mesaj a administrației Cu câteva ore înainte de declarațiile lui Trump, Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe aflată la final de mandat, a spus că menținerea unor prețuri scăzute la benzină și garantarea faptului că Iranul nu va deține niciodată o armă nucleară sunt obiective la fel de importante pentru președinte. Potrivit relatării, această poziție sugerează o schimbare de mesaj față de linia inițială a administrației, concentrată în principal pe dosarul nuclear. În același context, publicația citează date AAA: prețul mediu național pentru un galon de benzină obișnuită era vineri de 4,07 dolari, în creștere de la 3,85 dolari în urmă cu o lună și de la 3,16 dolari în urmă cu un an. Cost politic: majoritatea americanilor nu consideră războiul „meritat” Pe parcursul războiului, Trump a susținut că scumpirea benzinei este un cost relativ mic pentru a obține garanția că Iranul nu va avea o armă nucleară. Totuși, potrivit unui sondaj CNN citat de news.ro, 74% dintre americani au declarat că războiul nu a meritat costul, invocând pierderile de vieți americane și povara financiară suportată de guvernul SUA. [...]
Declarațiile lui Benjamin Netanyahu riscă să adâncească ruptura diplomatică și comercială cu Regatul Unit , într-un moment în care Londra a trecut deja la sancțiuni și la înghețarea unor canale de cooperare cu Israelul, potrivit Mediafax . Netanyahu a făcut afirmațiile într-un podcast difuzat de postul militar israelian Army Radio, criticând felul în care presa și societatea britanică se raportează în prezent la Israel. El a invocat relatările favorabile Israelului din trecut ale lui Randolph Churchill, fiul fostului premier Winston Churchill, în perioada Războiului de Șase Zile (1967), susținând că o astfel de atitudine nu mai poate fi găsită în Marea Britanie de astăzi. „Încercați să găsiți o asemenea atitudine în Marea Britanie de astăzi, în ceea ce este numit «Republica Islamică a Marii Britanii».” Reacții la Londra: acuzații de islamofobie și risc de alimentare a tensiunilor sociale Câteva minute mai târziu, premierul israelian a reluat tema și a făcut o comparație între Regatul Unit și Iran, afirmând că „prima republică islamică cu arme nucleare va fi Marea Britanie” și adăugând că Israelul se asigură că „nu va exista încă una în Iran”. Materialul notează că remarca pare să trimită la o afirmație din 2024 a actualului vicepreședinte american JD Vance , care sugerase că Regatul Unit ar putea deveni prima țară „cu adevărat islamistă” cu arme nucleare. În același timp, Mediafax arată că afirmația este problematică factual, deoarece Pakistanul (Republica Islamică Pakistan) este deja o putere nucleară. În Marea Britanie, declarațiile lui Netanyahu au atras critici. Lideri ai Movement for Progressive Judaism au descris astfel de formulări drept periculoase într-un context de tensiuni sociale și de creștere a incidentelor antisemite și anti-musulmane. Fostul șef de cabinet de la Downing Street, Gavin Barwell, l-a acuzat pe Netanyahu de „islamofobie flagrantă”. Contextul care contează pentru relația bilaterală: sancțiuni și înghețarea negocierilor comerciale Atacul verbal vine pe fondul unei deteriorări accelerate a relației dintre Londra și guvernul Netanyahu, după o serie de decizii prin care Regatul Unit s-a distanțat de Israel. Potrivit informațiilor din material, Regatul Unit: a suspendat în 2025 negocierile pentru un nou acord comercial cu Israelul și a revizuit cooperarea bilaterală, după ce anterior suspendase o serie de licențe pentru exportul de armament, invocând situația din Gaza și riscul încălcării dreptului internațional umanitar; a sancționat în iunie 2025, alături de Australia, Canada, Noua Zeelandă și Norvegia, doi miniștri israelieni (Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich), acuzați de incitare repetată la violență împotriva palestinienilor din Cisiordania; a recunoscut oficial statul Palestina în septembrie 2025, decizie prezentată de guvernul britanic ca o încercare de a proteja perspectiva soluției cu două state. Ce urmează: presiune politică suplimentară sub noul premier Andy Burnham Tensiunile ar putea crește sub noul premier britanic Andy Burnham, care a preluat funcția la 20 iulie 2026, după ce a devenit lider al Partidului Laburist. Înainte de a ajunge la Downing Street, Burnham și-a cerut scuze pentru reacția inițială a Labour la războiul din Gaza și a susținut că Londra trebuie să exercite o presiune mai mare asupra guvernului Netanyahu. Conform materialului, Burnham a vorbit inclusiv despre noi sancțiuni și despre posibilitatea interzicerii comerțului cu produse provenite din coloniile israeliene din teritoriile palestiniene ocupate, ceea ce ar muta disputa din zona declarațiilor politice în cea a măsurilor cu efect direct asupra schimburilor comerciale și a companiilor implicate. [...]
