Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Iranului spune că ar opri războiul dacă primește garanții, potrivit Euronews România, care citează o informare EFE. Masud Pezeshkian a afirmat că Teheranul ar fi dispus să pună capăt războiului cu Statele Unite și Israel dacă primește asigurări că nu vor exista noi atacuri împotriva Iranului.
Declarațiile au fost făcute în contextul unei convorbiri telefonice de marți cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, în care liderul iranian a cerut statelor europene să își schimbe abordarea față de Iran, în favoarea uneia „bazate pe dreptul internațional și pe un angajament constructiv și profesional”.
Pezeshkian a justificat, totodată, atacurile Iranului împotriva unor țări vecine prin faptul că acestea găzduiesc baze ale SUA care ar fi fost folosite, susține el, pentru a ataca Iranul. În acest cadru, președintele iranian a acuzat guvernele respective că „nu și-au îndeplinit responsabilitatea” de a preveni astfel de acțiuni.
„Avem voința de a pune capăt acestui război atât timp cât se stabilesc garanțiile necesare pentru a evita repetarea oricărei agresiuni”, a declarat președintele Pezeshkian.
De cealaltă parte, Antonio Costa i-a cerut Iranului să reducă tensiunile din Orientul Mijlociu și să oprească atacurile împotriva țărilor din regiune, insistând pe o soluție diplomatică.
Conform dpa, citată în material, Costa a făcut apel la dezescaladare, reținere, protejarea populației și a infrastructurii civile și la respectarea deplină a dreptului internațional de către toate părțile implicate.
Recomandate
Statele Unite și Israelul se pregătesc să reia atacurile asupra Iranului chiar de săptămâna viitoare , pe fondul unor „pregătiri intense” descrise de oficiali regionali, într-un context în care Teheranul amenință cu accelerarea programului nuclear. Informațiile sunt prezentate de G4Media , care citează un articol din New York Times bazat pe declarațiile a doi oficiali din Orientul Mijlociu. Potrivit New York Times, reluarea ostilităților ar reprezenta cele mai semnificative pregătiri de la armistițiul mediat de Pakistan la începutul lunii aprilie. Cei doi oficiali, care au vorbit sub protecția anonimatului, susțin că SUA și Israelul sunt angajate în „pregătiri intense” pentru o posibilă reluare a atacurilor comune. Semnale de escaladare: Pentagonul și Casa Albă În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , le-a spus marți parlamentarilor că SUA „are un plan de escaladare, dacă este necesar”, conform materialului citat. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri pentru Fox News că Iranul ar fi refuzat să recunoască „multiplele acorduri deja convenite”, sugerând că discuțiile nu au produs rezultate stabile. „De fiecare dată când fac o înțelegere, a doua zi este ca și cum nu am fi avut acea conversație.” Miza uraniului și reacția Teheranului Un element central al negocierilor menționate este cerința ca Iranul să transfere uraniul îmbogățit către SUA. Trump a spus că ar prefera „să-l obțină” decât să rămână „îngropat” în Iran. „De fapt, mă simt mai bine dacă l-aș obține.” Pe de altă parte, potrivit New York Times, purtătorul de cuvânt al Parlamentului iranian pentru securitate națională, Ebrahim Rezaei , a amenințat că Iranul ar putea crește îmbogățirea uraniului la 90% dacă atacurile se reiau. Ce urmează și ce rămâne incert Informația despre un posibil calendar „chiar săptămâna viitoare” se bazează pe surse anonime citate de New York Times și nu este prezentată ca o decizie oficială publică. Totuși, combinația dintre pregătirile descrise, mesajul Pentagonului privind un „plan de escaladare” și avertismentele Teheranului indică o creștere a riscului operațional și de securitate în regiune, cu potențial de escaladare rapidă. [...]
China și SUA au convenit reduceri reciproce de tarife și pași pentru deblocarea comerțului agricol , potrivit Global Times , care citează un purtător de cuvânt al Ministerului Comerțului din China (MOFCOM) despre rezultatele preliminare ale consultărilor economice și comerciale bilaterale. Miza imediată este scăderea fricțiunilor comerciale prin aranjamente tarifare „într-un anumit domeniu” și prin accelerarea soluțiilor la bariere netarifare și probleme de acces pe piață. Consultările au avut loc pe 13 mai în Coreea de Sud, ca pregătire pentru discuțiile dintre cei doi șefi de stat, care s-au întâlnit la Beijing pe 14 mai. Conform declarațiilor MOFCOM, liderii au descris rezultatele ca fiind „în general echilibrate și pozitive”, iar echipele tehnice au continuat ulterior negocierile pe conținutul concret al înțelegerilor. Ce include pachetul de rezultate preliminare MOFCOM enumeră cinci direcții principale asupra cărora cele două părți ar fi ajuns la consens: Continuarea implementării rezultatelor consultărilor anterioare și „consens pozitiv” pe aranjamente tarifare relevante. Înființarea unui Consiliu pentru Comerț și a unui Consiliu pentru Investiții , pentru a discuta preocupările fiecărei părți în domeniile comerțului și investițiilor. Prin Consiliul pentru Comerț, părțile vor discuta inclusiv reduceri de tarife și au convenit „în principiu” să reducă tarifele pentru produse „de scară egală” care preocupă fiecare parte. Avansarea soluționării unor bariere netarifare și probleme de acces pe piață pentru anumite produse agricole. SUA ar urma să abordeze preocupări chineze mai vechi, inclusiv măsuri de „reținere automată” care vizează produse lactate și acvatice chineze, exporturile de bonsai cultivați în mediu controlat către SUA și recunoașterea unor zone libere de gripă aviară în provincia Shandong. China ar urma să avanseze soluții la preocupări ale SUA privind înregistrarea facilităților pentru carne de vită și exporturile de carne de pasăre din anumite state americane către China. Extinderea comerțului bilateral , inclusiv la produse agricole, prin aranjamente precum reduceri reciproce de tarife pe produse dintr-un anumit perimetru. Aranjamente privind achizițiile Chinei de aeronave din SUA și asigurarea de către partea americană a furnizării de motoare și componente pentru aeronave către China, cu angajamentul de a continua cooperarea. Ce urmează și care sunt limitele informației MOFCOM precizează că detaliile sunt încă în negociere , iar echipele economice și comerciale ar urma să „finalizeze rapid” rezultatele și să asigure implementarea lor. În acest stadiu, nu sunt indicate în material nivelurile de tarife vizate, lista produselor sau calendarul aplicării, astfel că impactul concret asupra fluxurilor comerciale și asupra companiilor depinde de forma finală a acordurilor. [...]
Iranul spune că state europene negociază accesul prin Strâmtoarea Ormuz , iar asta menține presiunea pe lanțul global al petrolului , într-un moment în care blocada rutei – pe unde trece, de regulă, circa o cincime din producția mondială de țiței – continuă să perturbe piețele, potrivit G4Media . Televiziunea de stat iraniană a transmis că „europenii au început negocieri cu marina Gardienilor Revoluției” pentru a obține autorizații de traversare, după ce nave din Asia de Est – în special din China, Japonia și Pakistan – ar fi trecut deja. Nu au fost precizate țările europene implicate, informația fiind relatată de AFP și preluată de Agerpres. Ce schimbă pentru transportul de energie Miza este una operațională și economică: blocada iraniană a Strâmtorii Ormuz afectează o rută strategică pentru comerțul global cu petrol și oferă Teheranului un avantaj de negociere, în condițiile în care fluxurile maritime devin dependente de aprobări punctuale. În acest context, șeful comisiei parlamentare iraniene pentru securitate națională, Ebrahim Azizi , a spus că Iranul „a stabilit un mecanism profesional de gestionare a traficului” în strâmtoare, care „va fi în curând operațional”. Taxe și acces condiționat Azizi a indicat că, în noul aranjament, ar urma să beneficieze „doar navele comerciale și părțile care cooperează cu Iranul” și că „se vor colecta taxele necesare pentru servicii specializate”. Tot el a afirmat că ruta va rămâne închisă operatorilor așa-numitului proiect de „libertate”, descris ca o operațiune militară temporară a SUA pentru ghidarea navelor comerciale blocate în strâmtoare. Context: blocade reciproce și rolul Chinei Statele Unite mențin, la rândul lor, blocada porturilor iraniene, în pofida unui armistițiu „fragil” intrat în vigoare pe 8 aprilie, potrivit informațiilor citate. Iranul anunțase anterior că forțele sale navale au permis trecerea a „peste 30 de nave” chineze prin Strâmtoarea Ormuz. China este principalul importator de petrol iranian. [...]
Atacurile cu drone asupra portului din Odesa și transportului public din Harkov au lovit infrastructură critică , într-o nouă serie de lovituri coordonate ale Rusiei în noaptea de 15 spre 16 mai, potrivit Kyiv Post . În sud, au fost avariate active portuare, iar în Harkov au fost afectate intrări de metrou și rețele de transport, ceea ce ridică miza operațională a campaniei aeriene dincolo de pagubele punctuale asupra locuințelor. Odesa: infrastructură portuară avariată și clădiri civile lovite În regiunea Odesa, administrația militară regională a raportat un atac „în valuri” cu drone, care a vizat atât infrastructura de transport maritim, cât și zone rezidențiale. Conform șefului administrației militare regionale, Oleh Kiper , loviturile au afectat infrastructura portuară, fiind grav avariate un depozit și o clădire administrativă. Tot în Odesa, o dronă a lovit direct un bloc de cinci etaje, provocând distrugeri la fațadă, spargerea ferestrelor și incendii la balcoane și la un magazin de piese auto de la parter. A fost lovită și o casă, iar publicația notează că au existat „cel puțin doi răniți”, în timp ce echipele de intervenție au scos locatari de sub dărâmături. Resturi ale unei drone interceptate au căzut și pe terenul unei instituții de învățământ. Harkov: lovitură în centru, metrou și rețele de transport afectate După atacurile din sud, un alt atac cu drone a vizat dimineața districtul central Șevcenkivski din Harkov. O dronă a detonat pe o arteră principală, rănind cel puțin o persoană și afectând infrastructura de transport. Primarul Ihor Terehov a declarat că explozia a avariat trei intrări de metrou, trei stații de transport public și rețeaua electrică aeriană pentru tramvaie și troleibuze. În același context, este menționată și îndepărtarea resturilor de dronă dintr-un loc de joacă din districtul vecin Kyivskyi. Poltava: locuințe avariate în mai multe districte Atacurile s-au extins și în centrul Ucrainei, în districtele Poltava și Myrhorod. Șeful administrației militare regionale, Vitaliy Diakivnych, a confirmat avarierea mai multor locuințe private. Context: producție recentă de armament și limitele sancțiunilor Kyiv Post plasează loviturile în contextul unei campanii aeriene mai ample asupra orașelor ucrainene. Publicația amintește că operațiunile de salvare din Kiev s-au încheiat recent la o clădire rezidențială din districtul Darnytskyi, unde un atac cu rachetă de joi a ucis 24 de civili, inclusiv trei copii. Comisarul pentru sancțiuni, Vladyslav Vlasiuk, a spus că fragmente recuperate din arme avansate – inclusiv racheta de croazieră Kh-101 folosită în atacul asupra Kievului – indică faptul că acestea ar fi fost fabricate la finalul anului trecut sau chiar la începutul lui 2026. În plus, el a susținut că echipamente rusești nou produse continuă să includă peste 100 de componente fabricate în Occident, inclusiv microcipuri de la mărci americane, olandeze și germane. Vlasiuk a avertizat că folosirea rapidă a armelor „direct de pe linia de asamblare” ar arăta de ce propunerile de încetare a focului pe termen scurt pot fi folosite de Kremlin pentru acumularea de stocuri. [...]
Ucraina își fortifică granița cu Transnistria pe fondul riscului de escaladare regională , după ce Rusia a simplificat acordarea cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii separatiste, o măsură pe care Kievul o leagă de posibile recrutări și de extinderea pretențiilor teritoriale, potrivit Euronews . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a spus că Moscova ar urmări să trimită „moldovenii din Transnistria” pe frontul din Ucraina, argumentând că obținerea cetățeniei ruse implică obligații militare. În același timp, Zelenski a prezentat decretul semnat de Vladimir Putin ca pe o încercare de a revendica Transnistria drept teritoriu rusesc și a avertizat că prezența militară rusă și a serviciilor speciale în regiune reprezintă o provocare directă pentru Ucraina. „Este o măsură specifică, ceea ce înseamnă nu doar că Rusia caută în acest fel noi soldați, deoarece cetățenia implică obligația militară, ci și o încercare a Rusiei de a revendica teritoriul Transnistriei ca fiind al său. Trebuie să reacționăm la acest lucru.” Ce măsuri anunță Kievul Zelenski a dispus ca Ministerul ucrainean de Externe să discute „de urgență” cu autoritățile de la Chișinău pentru a pregăti o evaluare comună și „acțiuni comune” față de ceea ce Kievul numește pretențiile Rusiei. Totodată, liderul ucrainean a cerut propuneri de reacție din partea serviciilor speciale și a serviciilor de informații ucrainene. În plan operațional, Ucraina a construit linii de apărare la granița cu Republica Moldova, pe tronsonul transnistrean, pentru a preveni eventuale atacuri ale soldaților ruși aflați în zonă. Contextul deciziei Moscovei și miza de securitate Îngrijorările Kievului au crescut după decretul semnat pe 15 mai de Vladimir Putin, care simplifică procedurile de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, inclusiv pentru minori. Autoritățile ruse susțin că măsura urmărește „protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor” din Transnistria. Euronews notează că decizia vine imediat după adoptarea, în Rusia, a unei legi care îi permite lui Putin să ordone armatei invadarea oricărui stat pentru a „proteja cetățenii ruși din străinătate”, dacă sunt arestați sau cercetați penal. În acest context, Moscova a comparat recent Republica Moldova cu Donbass înainte de declanșarea războiului din Ucraina. În Transnistria se află „cel puțin 1.500 de soldați ruși”, precum și tehnică militară. Autoritățile Republicii Moldova consideră ilegală prezența trupelor ruse și au cerut în repetate rânduri retragerea lor, solicitări ignorate de Moscova. [...]
Decizia OMS ridică nivelul de alertă și poate declanșa măsuri suplimentare la frontiere și în transport după ce focarul de Ebola din Republica Democrată Congo s-a extins în două capitale, Kinshasa și Kampala, potrivit Mediafax . Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat duminică „urgență de sănătate publică de interes internațional”, cel mai înalt nivel de alertă al agenției ONU, în condițiile în care bilanțul depășește 80 de decese suspecte. Focarul este cauzat de virusul Bundibugyo, o tulpină rară de Ebola, care s-a extins din provincia Ituri (estul RDC) până la Kinshasa și Kampala. OMS a precizat, totuși, că situația „nu îndeplinește criteriile unei urgențe pandemice”. Extinderea în capitale, principalul risc operațional În provincia Ituri, până sâmbătă fuseseră raportate 80 de decese suspecte, opt cazuri confirmate în laborator și 246 de cazuri suspecte, răspândite în cel puțin trei zone sanitare: Bunia, Rwampara și Mongbwalu. Un caz confirmat de laborator a fost raportat în Kinshasa, la o persoană întoarsă din Ituri. În Kampala au fost confirmate două cazuri aparent fără legătură între ele, inclusiv un deces, la persoane sosite din RDC, anunțate vineri și sâmbătă. Publicația notează că extinderea focarului în două capitale, prin călători, ridică semne de alarmă privind capacitatea de control a transmiterii în zone urbane și la frontiere. [...]
