Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Iranului spune că ar opri războiul dacă primește garanții, potrivit Euronews România, care citează o informare EFE. Masud Pezeshkian a afirmat că Teheranul ar fi dispus să pună capăt războiului cu Statele Unite și Israel dacă primește asigurări că nu vor exista noi atacuri împotriva Iranului.
Declarațiile au fost făcute în contextul unei convorbiri telefonice de marți cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, în care liderul iranian a cerut statelor europene să își schimbe abordarea față de Iran, în favoarea uneia „bazate pe dreptul internațional și pe un angajament constructiv și profesional”.
Pezeshkian a justificat, totodată, atacurile Iranului împotriva unor țări vecine prin faptul că acestea găzduiesc baze ale SUA care ar fi fost folosite, susține el, pentru a ataca Iranul. În acest cadru, președintele iranian a acuzat guvernele respective că „nu și-au îndeplinit responsabilitatea” de a preveni astfel de acțiuni.
„Avem voința de a pune capăt acestui război atât timp cât se stabilesc garanțiile necesare pentru a evita repetarea oricărei agresiuni”, a declarat președintele Pezeshkian.
De cealaltă parte, Antonio Costa i-a cerut Iranului să reducă tensiunile din Orientul Mijlociu și să oprească atacurile împotriva țărilor din regiune, insistând pe o soluție diplomatică.
Conform dpa, citată în material, Costa a făcut apel la dezescaladare, reținere, protejarea populației și a infrastructurii civile și la respectarea deplină a dreptului internațional de către toate părțile implicate.
Recomandate
Donald Trump spune că SUA ar putea încheia campania militară împotriva Iranului în două-trei săptămâni , potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters. Declarația, făcută marți în Biroul Oval, este prezentată drept cea mai explicită de până acum privind intenția președintelui american de a opri un conflict care durează de circa o lună și care a afectat piețele globale de energie. Trump le-a spus jurnaliștilor că retragerea ar putea avea loc rapid, indicând un orizont de „două săptămâni, poate două săptămâni, poate trei”. În același context, el a afirmat că Iranul nu trebuie să ajungă la un acord cu Washingtonul pentru ca SUA să închidă operațiunea. „Vom pleca foarte curând.” În schimb, președintele a condiționat încheierea campaniei de incapacitatea Iranului de a dobândi în curând o armă nucleară, folosind o formulare dură despre obiectivul militar urmărit. „Atunci vom pleca”, a adăugat el, conform relatării. Mai devreme în aceeași zi, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că următoarele zile ale operațiunii „Epic Fury” vor fi „decisive”, dar a refuzat să ofere un calendar concret pentru finalul războiului. El a argumentat că administrația nu va comunica „precis” durata, invocând obiectivele operaționale. În plan diplomatic, Iranul nu a răspuns încă unei propuneri americane în 15 puncte, potrivit a două surse familiarizate cu detaliile, citate de The Jerusalem Post. Publicația notează că unul dintre motive ar fi o dispută la vârful puterii de la Teheran între tabăra dură, asociată inclusiv cu comandantul Gardienilor Revoluției Ahmad Vahidi și cu președintele Parlamentului, Qalibaf, și figuri considerate mai moderate, precum președintele Pezeshkian și ministrul de Externe Araghchi, în condițiile în care, „pentru moment”, durii ar avea avantajul. Tot marți, secretarul de stat Marco Rubio a declarat la Fox News că Washingtonul poate vedea „linia de sosire” a războiului, deși nu „astăzi” sau „mâine”. El a spus că există mesaje schimbate între SUA și Iran și că ar putea exista „la un moment dat” o întâlnire directă, adăugând că după conflict SUA vor trebui să își reexamineze relațiile cu NATO, inclusiv în contextul accesului la baze și drepturi de survol. [...]
Războiul din Orientul Mijlociu a produs pierderi de până la 194 miliarde de dolari – impact economic major în doar o lună potrivit Al Jazeera , conflictul dintre SUA, Israel și Iran a generat un șoc economic sever în statele arabe, cu efecte rapide asupra creșterii economice, locurilor de muncă și nivelului de trai. Un raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) estimează că produsul intern brut al regiunii ar putea scădea cu 3,7% până la 6% după doar patru săptămâni de lupte, echivalentul unor pierderi între 120 și 194 miliarde de dolari. Impact economic și social Potrivit ONU, consecințele nu se limitează la indicatorii macroeconomici: aproximativ 3,7 milioane de locuri de muncă ar putea fi pierdute alte circa 4 milioane de persoane riscă să ajungă sub pragul sărăciei economiile din regiune sunt descrise drept „fragile” în fața șocurilor Raportul ia în calcul un conflict „scurt, dar intens”, ceea ce sugerează că efectele ar putea deveni mult mai grave dacă războiul continuă . Factori care amplifică criza Mai multe elemente contribuie la deteriorarea rapidă a situației: atacurile Iranului asupra infrastructurii energetice din Golf perturbarea exporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Hormuz creșterea prețului petrolului, Brent depășind 118 dolari/baril blocaje în lanțurile globale de aprovizionare Aceste evoluții generează efecte în lanț, de la inflație crescută până la scăderea comerțului și a investițiilor. Zonele cele mai afectate Raportul evidențiază că impactul este inegal distribuit: Regiune Situație Levant creștere accentuată a sărăciei Sudan, Yemen vulnerabilitate ridicată Liban distrugeri majore și deplasări de populație Libanul este unul dintre cele mai afectate state, după ce a fost atras în conflict în urma escaladării dintre Hezbollah și Israel. Bombardamentele au dus deja la distrugeri ale infrastructurii și la evacuări masive. Perspective Oficialii ONU avertizează că fiecare zi de conflict agravează situația economică globală, nu doar regională. Interdependența economiilor din Orientul Mijlociu face ca efectele să se propage rapid , inclusiv prin piețele energetice și comerciale. În concluzie, chiar și un conflict de scurtă durată produce pierderi economice masive și amplifică riscurile sociale, iar o eventuală prelungire ar putea transforma criza într-una de amploare regională și globală. [...]
Serghei Lavrov acuză SUA că urmăresc controlul resurselor energetice , potrivit Adevărul , care citează o declarație preluată de Reuters. Ministrul rus de externe a spus că planurile Washingtonului de a forța schimbări de regim în Iran și Venezuela nu ar avea ca scop îmbunătățirea situației populației, ci creșterea influenței asupra piețelor globale de petrol și gaze. Lavrov a acuzat administrația președintelui american Donald Trump că ar urmări, prin presiuni politice și militare, să domine piețele energetice. „Planurile SUA de a impune schimbări de regim în Iran și Venezuela urmăresc obținerea unui control mai mare asupra resurselor de petrol și gaze”, a spus șeful diplomației ruse. În același registru, oficialul rus a susținut că Statele Unite și Israelul nu ar dori normalizarea relațiilor dintre Iran și vecinii săi, deoarece reducerea tensiunilor ar diminua influența Washingtonului în regiunea Golfului și, implicit, pe piețele energetice. În opinia lui Lavrov, o apropiere regională ar reduce „tensiunile din regiune” și ar micșora rolul extern al Statelor Unite în Orientul Mijlociu. Lavrov a avertizat și asupra riscului ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să escaladeze, cu efecte asupra securității și aprovizionării energetice la nivel mondial. > „Războiul din Orientul Mijlociu ar putea degenera într‑un conflict mai larg”, a afirmat el. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor sporite dintre Statele Unite și Iran, într-un context descris de sursă ca incluzând confruntări militare și negocieri tensionate privind navigația prin Strâmtoarea Hormuz, rută strategică pentru exporturile de petrol. În același timp, rămâne ridicată îngrijorarea internațională privind efectele pe care un conflict extins le-ar putea avea asupra pieței energetice globale. [...]
Donald Trump susține că președintele Iranului a cerut un armistițiu , potrivit Agerpres , care citează agenția Reuters. Declarația a fost făcută miercuri, 1 aprilie 2026, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al discuțiilor despre securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru transporturile globale de petrol. Mesajul a fost publicat de președintele SUA pe rețeaua sa, Truth Social, unde Trump a condiționat luarea în considerare a unui armistițiu de „deschiderea” Strâmtorii Ormuz și de eliminarea oricăror blocaje. În aceeași postare, liderul de la Casa Albă a folosit un limbaj agresiv la adresa Iranului și a descris actuala conducere de la Teheran drept „Noul Regim”. „Președintele Noului Regim din Iran, mult mai puțin Radicalizat și mult mai inteligent decât predecesorii săi, tocmai a cerut Statelor Unite ale Americii un ARMISTIȚIU! Îl vom lua în considerare când Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, liberă și fără obstacole. Până atunci, aruncăm Iranul în neființă, sau cum se spune, înapoi în Epoca de Piatră!!! Președintele DJT” Agerpres menționează că majusculele din mesaj îi aparțin lui Trump. Din informațiile transmise, nu reiese dacă solicitarea de armistițiu invocată de președintele american a fost confirmată independent sau dacă au existat contacte oficiale între Washington și Teheran pe această temă. În același material, Agerpres indică și existența unei știri conexe, potrivit căreia Iranul ar nega că i-ar fi cerut lui Trump un armistițiu, ceea ce sugerează o dispută de comunicare între cele două părți și menține incertitudinea privind un posibil deznodământ diplomatic pe termen scurt. [...]
Bulgaria confirmă că Iranul a avertizat-o să nu permită SUA folosirea aeroporturilor sale , relatează Euronews România , care citează Reuters prin Agerpres. Ministerul de Externe de la Sofia a transmis că avertismentul a fost primit luna trecută și viza utilizarea aeroporturilor bulgare de către avioane americane implicate în operațiuni militare în Iran. Precizarea a venit după ce, miercuri, un deputat al partidului „Există un astfel de popor”, Stanislav Balabanov, a publicat o notă datată 18 martie, în care guvernul iranian protesta față de staționarea pe aeroportul Vasil Levski din Sofia (aeroportul civil al capitalei) a unor aeronave americane de realimentare. În document, Iranul afirmă că „își rezervă dreptul de a lua toate măsurile necesare” pentru protejarea suveranității, securității și intereselor naționale, în conformitate cu dreptul internațional. După apariția notei, viceministrul bulgar de externe Marin Raikov a confirmat existența documentului, dar a insistat că „Bulgaria nu este în război”. El a susținut că „niciun avion de luptă nu este realimentat deasupra Bulgariei pentru a participa la operațiuni militare”, referindu-se la avioanele cisternă americane, folosite pentru realimentarea în zbor a avioanelor de atac. În același context, Raikov a declarat că Bulgaria menține relații diplomatice „intacte” cu Iranul și a reiterat poziția autorităților potrivit căreia aeronavele americane care au aterizat pe aeroportul civil din Sofia fac parte din prezența avansată a NATO. Oficialul a mai spus că parlamentul bulgar nu a aprobat decizii de sprijinire a acțiunilor militare relevante în regiunea Strâmtorii Ormuz. Euronews România mai notează că și alte state europene, îngrijorate de războiul desfășurat de SUA și Israel împotriva Iranului, au respins punerea la dispoziție a unor infrastructuri pentru sprijin logistic. Spania și-a închis spațiul aerian pentru avioanele militare implicate în operațiuni și a refuzat accesul la baze, Italia a respins folosirea bazei Sigonella, iar Franța a blocat survolul pentru avioanele americane care transportă arme către Israel. [...]
Donald Trump va susține miercuri seară un discurs despre Iran , potrivit Adevărul , care citează anunțul făcut de Karoline Leavitt , purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. Leavitt a precizat că intervenția este programată pentru 1 aprilie, la ora 21:00 ET (ora 04:00 în România, joi, 2 aprilie), și că președintele va oferi „o actualizare importantă despre Iran”. Conform unei analize publicate de The Wall Street Journal , Trump ar fi dispus să pună capăt confruntării militare cu Iranul chiar și în scenariul în care Strâmtoarea Ormuz rămâne parțial blocată. Potrivit surselor citate în analiză, președintele le-ar fi transmis consilierilor că este pregătit să încheie campania militară împotriva Teheranului, acceptând riscul ca accesul prin această rută maritimă să nu fie redeschis complet. În evaluarea unor oficiali americani, o astfel de decizie ar permite Iranului să își păstreze controlul asupra zonei și ar amâna o operațiune considerată extrem de complexă, respectiv redeschiderea integrală a culoarului maritim, important pentru comerțul global. Trump a criticat, totodată, anumiți aliați europeni, acuzându-i că au refuzat să sprijine Statele Unite în conflictul cu Iranul. „Toate acele țări care nu pot obține combustibil pentru avioane din cauza Strâmtorii Ormuz, precum Regatul Unit, care a refuzat să se implice în decapitarea Iranului, am o sugestie pentru voi: numărul 1, cumpărați din SUA, avem din belșug, și numărul 2, adunați-vă curajul întârziat, mergeți la Strâmtoare și pur și simplu LUAȚI-L. Va trebui să începeți să învățați să luptați singuri, SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute, așa cum nici voi nu ați fost pentru noi. Iranul a fost, în esență, devastat. Partea grea a trecut. Mergeți și luați-vă propriul petrol!” [...]
