Știri
Știri din categoria Externe
Iranul recunoaște cooperarea militară cu Rusia și China, într-un context de tensiuni tot mai mari în Orientul Mijlociu. Potrivit Daily Mail, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a confirmat că Teheranul menține cooperare militară și de informații cu Moscova și Beijingul, pe care le-a descris drept „parteneri strategici”.
Declarația vine după ce oficiali americani au susținut anterior că Rusia ar fi furnizat Iranului informații sensibile despre pozițiile forțelor americane din regiune, inclusiv locațiile exacte ale unor nave de război. Președintele rus Vladimir Putin ar fi negat aceste acuzații într-o convorbire cu președintele american Donald Trump, însă oficialul iranian a admis că relațiile militare dintre cele trei state continuă.
Abbas Araghchi a precizat că Iranul și Rusia, dar și China, au avut „cooperare strânsă” în trecut și că aceasta este în continuare activă, inclusiv în domeniul militar, fără a oferi însă detalii concrete despre natura sprijinului. Potrivit unor surse citate în presă, o parte din informațiile împărtășite ar proveni din imaginile sateliților militari ai Rusiei.
În ultimele zile, mai multe atacuri cu drone au vizat trupe americane din regiune, iar unele rapoarte sugerează că aceste operațiuni ar fi putut beneficia de informații de țintire furnizate de Moscova. Totuși, nu există confirmări oficiale că vreun atac ar fi fost direct coordonat pe baza unor date rusești.
În paralel, serviciile de informații americane analizează indicii potrivit cărora China ar putea oferi Iranului sprijin suplimentar. Printre elementele discutate se numără asistență financiară, piese de schimb pentru vehicule militare și componente pentru rachete.
Prezența unei nave chineze de spionaj, Liaowang-1, în strâmtoarea Hormuz a alimentat speculațiile privind implicarea Beijingului în monitorizarea situației militare din regiune. Nava este descrisă de specialiști drept o platformă avansată de colectare a datelor electronice, capabilă să analizeze câmpul de luptă modern.
China are însă și un interes economic major în stabilitatea zonei, deoarece depinde în mare măsură de importurile de petrol iranian. Potrivit unor surse citate în presă, Beijingul ar face presiuni pentru menținerea deschisă a rutei maritime prin strâmtoarea Hormuz, vitală pentru transportul energiei.
Recunoașterea cooperării militare dintre Iran, Rusia și China ar putea amplifica tensiunile geopolitice, mai ales în contextul conflictelor active din Orientul Mijlociu și al rivalităților tot mai pronunțate dintre marile puteri.
Recomandate
Venezuela a convocat ambasadorul Iranului și a transmis o notă de protest, un semnal de tensiune diplomatică ce poate afecta cooperarea bilaterală construită în jurul energiei și al livrărilor de bunuri strategice , potrivit Agerpres . Ministerul venezuelean al Afacerilor Externe a anunțat, într-un comunicat publicat pe rețelele sociale, că ambasadorul iranian la Caracas a fost chemat pentru a i se înmâna „o notă de protest” după declarații considerate „disprețuitoare și inadecvate” la adresa instituțiilor și autorităților din Venezuela. Autoritățile venezuelene nu au precizat, la solicitarea AFP, care sunt declarațiile vizate. Totuși, potrivit unei înregistrări video care circulă online, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi ar fi spus, referindu-se la negocierile cu SUA, că Iranul „nu este Venezuela”. De ce contează: risc de fricțiuni într-un parteneriat cu miză energetică Episodul este relevant deoarece Caracas și Teheran au menținut, timp de decenii, o cooperare descrisă ca importantă, inclusiv prin acorduri în domenii precum petrochimia, exploatarea minieră, sănătatea și educația, ale căror detalii nu au fost făcute publice. În plan practic, relația a avut și o componentă de sprijin în perioade de criză pentru Venezuela. Agerpres amintește că, în 2020, Iranul a trimis 1,5 milioane de barili de benzină către Venezuela , care traversa o criză economică și nu își putea rafina propriul petrol. Context: repoziționarea Caracasului după reluarea relațiilor cu Washingtonul Materialul plasează tensiunea într-un context politic mai larg: după capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, pe 3 ianuarie, de armata americană, președinta interimară Delcy Rodriguez a reluat relațiile diplomatice cu Washingtonul, rupte în 2019, și guvernează sub presiune americană. În acest cadru, observatori citați de Agerpres vorbesc despre o „tutelă americană”, iar negocieri între putere și opoziție ar urma să înceapă la 1 august, sub supervizare americană. [...]
Reluarea folosirii rachetelor nord-coreene sugerează un nou stoc pentru Rusia , într-un moment în care Moscova își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Două surse sub rezerva anonimatului au declarat că armata rusă ar fi folosit o rachetă nord-coreeană într-un atac lansat în noaptea de miercuri spre joi, în apropierea orașului Krîvîi Rih (Krivoi Rog), în centrul Ucrainei. În atac ar fi fost uciși mai mulți membri ai aceleiași familii. Informația nu este confirmată oficial în material de către forțele aeriene ucrainene, care nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii. De ce contează: semnal despre capacitatea de aprovizionare a Rusiei Deși Rusia a mai folosit în trecut rachete nord-coreene împotriva țintelor ucrainene, una dintre surse a indicat că reluarea utilizării după o pauză îndelungată ar putea însemna că Moscova dispune de un nou stoc de astfel de arme, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete. O sursă militară a afirmat că 8 august 2025 a fost ultima dată când Ucraina a confirmat un atac rusesc cu o rachetă nord-coreeană. Context: atacuri cu rachete și drone și presiune pe apărarea aeriană Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a atacat Ucraina cu zeci de rachete și sute de drone în timpul nopții, iar opt persoane au fost ucise. Zelenski a deplâns lipsa de provizii pentru apărarea aeriană și le-a cerut aliaților să sprijine Kievul. Rusia a început să folosească rachete balistice nord-coreene cu rază scurtă de acțiune KN-23 și KN-24 împotriva Ucrainei spre sfârșitul anului 2023, mai notează Reuters, citat de Agerpres. În același context, Coreea de Nord este prezentată drept un aliat apropiat al Rusiei în conflict, furnizând mii de soldați și milioane de obuze de artilerie, pe lângă rachete. [...]
China amenință cu represalii după interdicția SUA la importurile de noi roboți umanoizi , o decizie care riscă să lovească direct planurile de listare și evaluările companiilor chineze din domeniu și să adâncească tensiunile comerciale dintre cele două economii, potrivit Antena 3 . Măsura a fost anunțată de Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) din SUA, care a decis că importurile de noi modele de roboți umanoizi fabricați în străinătate sunt interzise. În comunicare nu este indicată o țară anume, iar FCC precizează că modelele aprobate anterior pot fi importate în continuare. Administrația Trump a justificat decizia prin „riscuri inacceptabile” pentru securitatea națională. Reacția Beijingului: presiune politică și avertisment economic Ministerul Comerțului de la Beijing a cerut Washingtonului să retragă măsura și a avertizat că, în caz contrar, China va răspunde cu represalii. Oficialul chinez a susținut că restricțiile „afectează sever stabilitatea economică și comercială” dintre cele două țări și a acuzat FCC că a ignorat în mod repetat abordarea „reținută” a Chinei în privința interdicțiilor de import. Ce companii sunt expuse și de ce contează pentru piețe Interdicția vine într-un moment sensibil pentru sectorul chinez al roboților umanoizi. Marc Einstein, director de cercetare la Counterpoint Research, a avertizat că este o veste proastă pentru producătorii care intenționează să se listeze la bursă în următoarele luni și a indicat două posibile pârghii de răspuns ale Chinei: restricționarea suplimentară a vânzărilor de pământuri rare către companii americane; limitarea accesului pe piața chineză pentru companii americane precum Tesla și NVIDIA. Pe bursă, reacția a fost imediată: acțiunile UBTech (listată la Bursa din Hong Kong) au scăzut temporar cu peste 6% joi dimineață. Unitree și Agibot, două nume importante din industrie, au depus documentele necesare pentru listarea la bursă. Potrivit Counterpoint, Agibot, Unitree și UBTech au ocupat primele trei poziții după cota de piață a instalărilor de roboți umanoizi anul trecut, în timp ce Optimus (robotul dezvoltat de Tesla) s-a clasat pe locul al cincilea. Context: escaladarea competiției tehnologice înaintea unei vizite la vârf Disputa se suprapune peste o intensificare a tensiunilor legate de competiția tehnologică. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că Washingtonul ar putea impune sancțiuni Chinei din cauza „furtului” de modele de inteligență artificială, iar Donald Trump a sugerat că SUA ar putea adopta o poziție mai prudentă privind controalele asupra inteligenței artificiale pentru a-și menține avantajul tehnologic. În paralel, Ministerul Comerțului de la Beijing a făcut declarațiile în contextul în care președintele Chinei, Xi Jinping, ar urma să efectueze o vizită de stat în SUA în septembrie, la câteva luni după vizita lui Donald Trump la Beijing. Robostore, un distribuitor de roboți umanoizi chinezi în America de Nord, a transmis că s-a pregătit pentru această situație prin extinderea capacităților sale din SUA, fără a oferi detalii suplimentare. [...]
Serghei Lavrov a respins ideea unor concesii ale Moscovei și a acuzat Occidentul că urmărește „dezmembrarea” Rusiei , într-un nou mesaj care întărește linia dură a Kremlinului privind condițiile pentru negocieri și face mai improbabil un armistițiu pe termen scurt, potrivit Kyiv Post . Ministrul rus de Externe a susținut că „întregul Occident” s-ar fi „unit împotriva Rusiei” și că guvernele occidentale ar folosi Ucraina pentru a slăbi Moscova. Declarațiile sunt atribuite de publicație agenției ruse de stat TASS . Lavrov a afirmat că progresele recente ale Ucrainei pe câmpul de luptă ar fi fost posibile datorită sprijinului aliaților Kievului și a acuzat statele occidentale că ar spera să „dezmembreze” Rusia și să întoarcă populația împotriva conducerii. În același timp, partenerii Ucrainei au spus în mod constant că asistența militară are scopul de a ajuta țara să se apere în fața invaziei ruse, notează articolul. Pe componenta de negociere, Lavrov a acuzat Occidentul că ar transmite „ultimatumuri” Moscovei pentru încheierea războiului și a indicat că Rusia nu este dispusă să facă concesii. El a spus că Rusia ar trebui să-și dezvolte „o mânie sănătoasă” în politica externă, fără „isterie”. Mesaj către flancul estic și tema nucleară Separat, Lavrov a descris statele baltice drept „principalele focoase” ale Occidentului împotriva Moscovei. El a criticat discuțiile din regiune despre restricții privind o posibilă desfășurare de arme nucleare, prezentându-le ca o amenințare suplimentară la adresa Rusiei. De ce contează: semnal de blocaj pe armistițiu În contextul discuțiilor despre oprirea luptelor, Lavrov a reiterat că Moscova nu ar accepta un armistițiu pe actuala linie a frontului ca precondiție pentru negocieri, invocând faptul că Rusia ar fi fost „înșelată” în timpul discuțiilor eșuate din 2022. Potrivit lui Lavrov, Rusia rămâne „deschisă” negocierilor, dar doar dacă acestea includ „propuneri sensibile” și „oameni rezonabili” de partea ucraineană. El a mai spus că Moscova nu va lua „pe nimeni pe cuvânt” și a respins din nou ideea unui armistițiu înaintea negocierilor, făcând trimitere la discuțiile de la Istanbul din primele luni ale războiului. [...]
FSB a emis un mandat internațional pe numele lui Pavel Durov , fondatorul Telegram, într-un nou pas cu potențial de a complica funcționarea și poziționarea platformei pe piețe-cheie, pe fondul presiunilor tot mai mari ale autorităților asupra aplicațiilor de mesagerie criptate, potrivit news.ro . Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat miercuri că l-a pus sub acuzare pe Durov pentru facilitarea activităților teroriste și că a emis un mandat internațional de arestare. Informația este relatată de Reuters, citată de news.ro. FSB susține că acuzațiile vizează faptul că Telegram nu a eliminat materiale „utilizate de serviciile speciale ucrainene și de organizațiile teroriste și extremiste” pentru pregătirea și coordonarea unor acte precum sabotaj și terorism, „ucideri în masă” și operațiuni de fraudă cibernetică pe teritoriul Federației Ruse. Până la momentul publicării, nu exista un comentariu imediat din partea lui Durov sau a Telegram. De ce contează: presiune de reglementare asupra unei platforme cu peste 1 miliard de utilizatori Telegram, aplicație de mesagerie criptată fondată în 2013, afirmă că are peste 1 miliard de utilizatori și este folosită pe scară largă de ambele părți implicate în războiul dintre Rusia și Ucraina. În acest context, un mandat internațional de arestare pe numele fondatorului ridică miza pentru relația platformei cu autoritățile și pentru modul în care gestionează conținutul și solicitările instituțiilor de aplicare a legii. Rusia a încercat în repetate rânduri să restricționeze utilizarea Telegram în ultimii ani, promovând propriul serviciu de mesagerie, MAX, susținut de stat, potrivit aceleiași surse. Context: anchetă și în Franța Separat, autoritățile franceze îl anchetează pe Durov în legătură cu acuzații potrivit cărora Telegram nu ar fi combătut adecvat activitățile criminale de pe platformă și nu ar fi cooperat suficient cu solicitările autorităților. Durov neagă orice faptă ilegală. Durov s-a născut în Rusia, dar deține pașapoarte din Emiratele Arabe Unite și Franța. Înainte de Telegram, el a fondat VKontakte, rețeaua socială considerată echivalentul rusesc al Facebook, iar în 2014 și-a vândut restul participației „sub presiunea autorităților ruse”, conform informațiilor citate. [...]
Ungaria pregătește reducerea voluntară a consumului industrial la orele de vârf după oprirea temporară a centralei nucleare de la Paks , pe fondul secetei și al scăderii record a nivelului Dunării, potrivit Antena 3 . Guvernul de la Budapesta le va cere marilor consumatori de energie electrică – inclusiv producătorilor de baterii și companiilor din industria auto – să își reducă voluntar consumul între orele 17:00 și 22:00 în zilele caniculare, pentru a sprijini sistemul energetic național afectat de oprirea centralei, a declarat premierul Peter Magyar , potrivit Reuters, preluat de Agerpres. Premierul a spus că centrala atomoelectrică Paks își va opri activitatea începând de joi sau cel târziu de vineri. El a susținut că rețeaua electrică a Ungariei poate susține importuri care să compenseze producția pierdută prin suspendarea activității centralei nucleare. Totuși, Peter Magyar a avertizat că, începând de luni, situația ar putea deveni „critică”, odată cu un val de căldură care ar urma să crească cu aproximativ 20% cererea de electricitate la orele de vârf. În acest context, guvernul îndeamnă și populația să își diminueze consumul, nu doar consumatorii industriali. Centrala de la Paks are patru reactoare rusești, cu o capacitate totală de 2 gigawați, și și-a redus deja producția din cursul zilei de luni la mai puțin de 50% din capacitate. Pe fondul secetei, nivelul Dunării a scăzut la valori record în această săptămână, afectând și transporturile și croazierele fluviale. [...]
