Știri
Știri din categoria Externe
Refuzurile de vize pentru oficiali și jurnaliști pun presiune operațională pe organizarea Cupei Mondiale, după ce delegația Iranului acuză FIFA că nu a reușit să asigure accesul în SUA pentru o parte din staff înaintea meciurilor, relatează The Jerusalem Post.
Potrivit declarațiilor făcute pentru Reuters de Mahdi Mohammad Nabi, supervizorul echipei Iranului, 15 membri ai federației iraniene au fost refuzați la viză pentru a intra în Statele Unite, deși președintele FIFA, Gianni Infantino, ar fi promis „acces complet” pentru federație la cele trei partide ale Iranului programate în SUA. Nabi a cerut respectarea „regulamentelor și protocoalelor FIFA” atât de către federații, cât și de către țările gazdă.
Departamentul de Stat al SUA a justificat respingerile prin faptul că „nu va permite echipei iraniene să abuzeze de acest sistem pentru a introduce teroriști în SUA sub pretexte false”. FIFA nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit aceleiași relatări.
Cazul Iranului apare într-un context mai larg de măsuri de intrare în SUA care afectează turneul: articolul menționează refuzuri de vize pentru jurnaliști iranieni și africani, introducerea unor măsuri de tip „bond” (garanții) pentru țări cu rate ridicate de depășire a șederii și interdicții de călătorie pentru cetățeni din patru state calificate la Cupa Mondială.
În plus, SUA i-ar fi refuzat intrarea arbitrului somalez Omar Abdulkadir Artan, deși avea viză validă, invocând presupuse legături cu „organizații teroriste”. Totuși, Iranul este prezentat drept singura echipă a cărei federație se confruntă cu un număr mare de refuzuri pentru membri ai delegației.
Refuzurile vin „pe fondul” escaladării loviturilor între țările aflate în conflict, care ar putea reaprinde un război de amploare, după un armistițiu fragil convenit în aprilie, notează materialul. Este, potrivit textului, prima Cupă Mondială de la debutul competiției în 1930 în care o țară gazdă urmează să primească o națiune cu care se află în război.
Jucătorii Iranului au primit vizele americane cu 10 zile înainte de primul meci, programat luni, în apropiere de Los Angeles, contra Noii Zeelande.
Separat, FIFA se confruntă și cu proteste în Toronto: activiști au afișat un banner cu mesajul „Kick Israel out of FIFA”, înaintea debutului Canadei la turneu, împotriva Bosniei și Herțegovinei. Un purtător de cuvânt al activiștilor, Faisal Ibrahim, a acuzat FIFA de complicitate, invocând meciuri ale Asociației Israeliene de Fotbal disputate pe teritorii considerate ocupate.
Materialul amintește că, în martie, FIFA a spus că nu va lua măsuri împotriva cluburilor israeliene acuzate de Federația Palestiniană că ar concura fiind bazate, potrivit acuzațiilor, în teritoriu palestinian, invocând statutul juridic „nerezolvat” al Cisiordaniei în dreptul internațional public.
Recomandate
UE menține sancțiunile-cheie asupra Iranului, condiționând relaxarea de un acord nuclear formal , o poziție care prelungește incertitudinea de reglementare pentru companiile cu expunere pe comerț și finanțare în relația cu Teheranul, potrivit Al Jazeera . Explicația a fost oferită de corespondentul Al Jazeera Dominic Kane: Uniunea Europeană nu va ridica sancțiunile considerate „cruciale” până când nu va exista un acord nuclear „formal” cu Iranul. Mesajul indică faptul că, în lipsa unui astfel de acord, cadrul actual de restricții rămâne în vigoare. Ce înseamnă pentru regimul de sancțiuni Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas , a precizat, de asemenea, că sancțiunile legate de drepturile omului vor continua „indiferent” de evoluțiile privind dosarul nuclear. Cu alte cuvinte, chiar și în scenariul unui acord nuclear, o parte din sancțiuni ar rămâne active, menținând constrângeri pentru anumite tipuri de tranzacții și relații comerciale. În material nu sunt detaliate sancțiunile vizate sau un calendar al negocierilor; singura condiție explicită menționată este atingerea unui acord nuclear formal. [...]
Propunerile scrise, dar nesemnate, dintre SUA și Iran riscă să transforme memorandumul într-un acord fără forță arată informațiile publicate de CNN , într-un moment în care administrația Trump încearcă să împingă rapid negocierile spre o înțelegere mai amplă privind programul nuclear iranian. Potrivit mai multor oficiali americani familiarizați cu discuțiile și unei surse regionale citate de publicație, Washingtonul și Teheranul lucrează la propuneri scrise secrete pentru implementarea memorandumului de înțelegere în 14 puncte semnat recent. Documentele ar include detalii despre viitorul programului nuclear al Iranului, însă Iranul nu ar fi semnat nimic suplimentar dincolo de memorandumul inițial, ceea ce ridică semne de întrebare privind soliditatea angajamentelor. Vicepreședintele JD Vance a sugerat, ca răspuns la o întrebare a CNN, că o parte dintre așa-numitele „acorduri de onoare” („gentleman’s agreements”) invocate de oficiali ai administrației ar exista și în formă scrisă. În același timp, sursele subliniază că propunerile sunt departe de a fi finale, iar lipsa semnăturii Iranului pe documente suplimentare alimentează criticile că administrația ar putea supraevalua concesiile obținute. „Unele dintre ele sunt scrise, dar, în esență, fie că sunt scrise sau rostite, de aceea am structurat acordul așa cum am făcut-o, pentru că nu avem încredere în cuvinte, avem încredere în acțiuni și în comportament, și vom recompensa comportamentul, nu vom recompensa cuvintele, indiferent dacă sunt scrise pe o foaie de hârtie sau nu”, a spus Vance. De ce contează: riscul unui „acord” fără mecanisme verificabile Unghiul sensibil, cu impact de reglementare și de politică externă, este că existența unor propuneri secrete, neasumate formal de cealaltă parte, poate slăbi transparența și controlul politic intern asupra unui potențial acord nuclear. CNN notează că, în trecut, Congresul SUA a adoptat o lege care cere ca orice acord nuclear cu Iranul – inclusiv „înțelegeri secundare” sau acorduri verbale – să fie transmis legislativului. În acest context, negociatorii americani ar fi decis să publice memorandumul semnat fără să aștepte aprobarea conducerii iraniene pentru propunerile detaliate de implementare, pentru a nu întârzia următoarea fază a negocierilor. Conform unei surse citate, obținerea acordului formal al Iranului pe documentele încă secrete ar fi necesitat timp suplimentar. Ce știm despre conținut: uraniu îmbogățit, inspecții și o fereastră de 60 de zile Publicația precizează că nu a putut afla multe detalii despre conținutul propunerilor de lucru. Totuși, o sursă regională descrie părțile puse pe hârtie ca documente „de lucru”, pe care ambele părți ar fi de acord să le formalizeze ca pas următor. Printre elementele menționate de surse se află: o înțelegere privind dacă Iranul va putea continua îmbogățirea uraniului „la orice nivel” – un punct-cheie și extrem de controversat politic; existența unor documente relevante nepublicate, inclusiv o „scrisoare din partea guvernului iranian” care ar invita șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să efectueze inspecții, să înceapă localizarea materialului îmbogățit și să primească aprobarea de a invita experți nucleari americani să se alăture procesului (conform unei surse citate de CNN). CNN notează că a cerut un comentariu misiunii Iranului la ONU. O perioadă de 60 de zile de discuții tehnice ar urma să înceapă joi, potrivit articolului. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Olivia Wales, că există discuții despre pașii următori, dar nu există acorduri finalizate dincolo de memorandumul de înțelegere, iar echipa americană speră să ajungă la noi acorduri în discuțiile viitoare. Presiunea politică internă: acuzații de „înțelegeri secrete” și comparația cu 2015 CNN arată că simpla existență a propunerilor secrete poate oferi muniție criticilor strategiei lui Donald Trump față de Iran, prin asemănarea cu acuzațiile republicane din 2015 privind „înțelegeri secrete” asociate acordului nuclear negociat de administrația Obama (JCPOA) . Expertul în controlul armamentelor Jeffrey Lewis afirmă că păstrarea secretului pare orientată spre evitarea costurilor politice interne pentru ambele părți și susține că nu există un motiv de securitate națională pentru a secretiza informații tehnice care au fost publice sub JCPOA. „Nu există un motiv de securitate națională pentru a ține secret genul de informații care erau publice sub JCPOA. Diavolul stă în detalii și cineva nu vrea să vedem unul dintre diavoli”, a spus Lewis. În paralel, un oficial american de rang înalt a declarat miercuri că „motto-ul” dorit pentru acest demers este „fără înțelegeri secundare, transparență totală”, în timp ce Trump a respins public comparația cu acordul din 2015. Ce urmează și unde e fragilitatea Din informațiile prezentate, miza imediată este dacă propunerile „de lucru” pot fi transformate în angajamente asumate și verificabile, în condițiile în care Iranul nu a semnat documente suplimentare, iar termenul de 60 de zile pentru discuții tehnice poate fi insuficient pentru un acord final. CNN notează că este posibil ca negociatorii să nu ajungă la o înțelegere definitivă – iar rolul principal al memorandumului ar putea rămâne, în practică, oprirea ostilităților, nu conturarea unui acord nuclear mai amplu. [...]
Iranul își înăsprește linia de negociere cu SUA , după ce liderul suprem Mojtaba Khamenei a transmis că Teheranul nu va accepta „cererile excesive” ale Washingtonului în eventuale discuții viitoare, potrivit The Jerusalem Post . Într-o serie de postări pe X (fostul Twitter), Khamenei a susținut că a aprobat Memorandumul de Înțelegere (MoU) doar în baza unor promisiuni făcute de președintele iranian Masoud Pezeshkian și de echipa de negociere. MoU este un document-cadru care consemnează principii și angajamente între părți, fără a fi neapărat un tratat final. Aprobarea MoU, condiționată de garanții interne Khamenei afirmă că, „din principiu”, a avut o poziție diferită, dar a acceptat documentul după ce Pezeshkian – în calitate de șef al Consiliului Suprem de Securitate Națională – și-ar fi asumat explicit responsabilitatea pentru „protejarea drepturilor națiunii iraniene” și a „Frontului Rezistenței”. „Eu, din principiu, am avut o altă opinie; însă, din angajamentul pe care președintele [...] l-a luat față de mine [...] privind protejarea drepturilor națiunii iraniene și a Frontului Rezistenței [...] mi-am dat permisiunea.” Mesaj către Washington: negocierile nu înseamnă acceptare În aceeași serie de mesaje, liderul suprem iranian a susținut că președintele american Donald Trump ar fi împins pentru MoU „din disperare”, folosind „tot felul de pârghii” pentru a ajunge la acest rezultat. Khamenei a mai spus că Iranul va aștepta să vadă efectele înțelegerii, dar a insistat că simplul fapt al negocierilor față în față nu echivalează cu acceptarea poziției americane. Publicația notează că informația este în curs de actualizare. [...]
SUA și Iran intră într-o „fereastră” de 60 de zile pentru un acord care ar putea redesena regimul de sancțiuni și riscurile regionale , după semnarea unui memorandum de înțelegere care deschide negocieri tehnice între cele două părți, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA, JD Vance , spune că perioada a „început oficial”, iar Washingtonul condiționează orice relaxare de sancțiuni de angajamente verificabile privind programul nuclear și comportamentul regional al Teheranului. JD Vance a explicat că numărătoarea celor 60 de zile pornește „de astăzi”, invocând inclusiv diferența de fus orar în raport cu momentul semnării. El a indicat că SUA sunt pregătite să înceapă discuțiile tehnice cu Iranul, dar o dată exactă pentru debutul negocierilor nu era încă stabilită la momentul declarațiilor. Condițiile Washingtonului: nuclear, verificare și „relaxare” de sancțiuni În declarațiile citate, Vance a legat explicit perspectiva unei relaxări a sancțiunilor de două elemente: renunțarea la refacerea programului de arme nucleare și mecanisme de verificare. El a detaliat și componenta tehnică a negocierilor, inclusiv discuții despre „cum să distrugem uraniul puternic îmbogățit” și alte aspecte practice care ar necesita analiză aprofundată. În paralel, vicepreședintele a spus că SUA vor ca Iranul „să nu finanțeze instabilitatea sau terorismul în regiune”. Unde ar urma să aibă loc discuțiile și ce obstacole sunt invocate Vance a afirmat că intenționează să călătorească în Elveția „probabil cândva în acest weekend” pentru negocierile tehnice, însă a subliniat că planul se poate schimba, inclusiv din cauza dificultăților pentru negociatorii iranieni de a părăsi țara. Totodată, el a descris formatul drept unul complex, care ar implica atât „lideri politici” din ambele state, cât și echipe „la fața locului” pentru avansarea discuțiilor tehnice. Miza de reglementare: acordul ar urma să ajungă la Consiliul de Securitate al ONU Un element-cheie din arhitectura înțelegerii este că acordul final ar urma să fie ratificat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, conform informațiilor din articol. Asta ar ridica nivelul de angajament internațional, dar ar introduce și o etapă suplimentară, cu potențial de blocaj politic, înainte ca eventualele schimbări (inclusiv pe zona de sancțiuni) să devină efective. [...]
Acordul SUA–Iran intră în faza de negociere cu „garanții” cerute la Teheran , după ce liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , a transmis că a aprobat memorandumul de înțelegere semnat cu Washingtonul, deși inițial s-a opus, potrivit Digi24 . Mesajul, publicat de presa de stat iraniană și citat de BBC, indică faptul că acceptarea acordului este condiționată de protejarea intereselor Iranului și ale „Axei Rezistenței”, într-un moment în care miza economică a discuțiilor rămâne ridicarea sancțiunilor. Memorandumul deschide o perioadă de 60 de zile de negocieri între Statele Unite și Iran pentru un acord final privind programul nuclear iranian, ridicarea sancțiunilor și viitorul relațiilor bilaterale. În paralel, documentul prevede redeschiderea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz și ridicarea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene — elemente cu impact direct asupra fluxurilor comerciale și energetice din regiune. Ce a spus Khamenei și de ce contează pentru negocieri În mesajul său, Khamenei susține că nu și-a schimbat „poziția de principiu” față de negocieri, dar că a acceptat demersul după ce președintele Masoud Pezeshkian i-ar fi oferit garanții privind apărarea intereselor naționale și a promis că Iranul nu va accepta cereri „excesive” din partea Washingtonului. „Eu, din principiu, aveam o opinie diferită; totuși (...) mi-am dat acordul.” „El [Pezeshkian] a declarat, de asemenea, în mod explicit că, dacă partea americană va încerca să formuleze cereri excesive, nu li se va supune.” Khamenei mai afirmă că negocierile directe care urmează „nu vor însemna acceptarea poziției inamicului”, sugerând că Teheranul încearcă să limiteze costul politic intern al dialogului cu SUA, în timp ce urmărește beneficii concrete, inclusiv pe zona sancțiunilor. Ce se schimbă pe mare: ridicarea blocadei și monitorizarea militară Tot joi, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a confirmat ridicarea blocadei navale asupra traficului maritim către și dinspre porturile iraniene. Potrivit autorităților americane, operațiunile de aplicare a blocadei au încetat, însă navele militare americane vor rămâne în regiune pentru a monitoriza respectarea prevederilor acordului. Context politic la Teheran: reacții împărțite În timp ce președintele Masoud Pezeshkian a salutat memorandumul și l-a descris drept un „document istoric”, reacțiile din Iran rămân divizate. O parte a oficialilor, presa de stat și personalități apropiate establishmentului îl prezintă drept o victorie diplomatică, în timp ce reprezentanții aripii dure a regimului și o parte a opoziției iraniene din diaspora rămân critici față de acord. În perioada de 60 de zile anunțată pentru negocieri, principalul test va fi dacă discuțiile pot avansa spre un acord final fără ca una dintre părți să invoce „cereri excesive” sau încălcări ale memorandumului, într-un dosar în care sancțiunile și securitatea regională sunt strâns legate de fluxurile comerciale și energetice. [...]
Benjamin Netanyahu condiționează relația cu Washingtonul de prioritățile de securitate ale Israelului , refuzând să promită retragerea armatei din sudul Libanului , în pofida acordului Iran–SUA care prevede încetarea operațiunilor militare „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban, potrivit Digi24 . Mesajul premierului israelian vine într-un moment în care administrația americană transmite public că sprijinul militar pentru Israel rămâne un instrument de influență. Netanyahu a cerut menținerea „relației vitale” cu Statele Unite după încheierea acordului dintre Iran și SUA, amintind că Washingtonul a fost „alături de Israel” în timpul războiului dintre Iran și Irak, relatează AFP, citată de Agerpres. În același timp, liderul israelian a insistat că „lupta nu s-a încheiat” și că urmează „alte provocări” care cer „o apărare fermă a intereselor de securitate” ale Israelului, concomitent cu păstrarea parteneriatului cu SUA. Israelul menține trupele în sudul Libanului, în pofida acordului Premierul a reafirmat că forțele israeliene vor rămâne în sudul Libanului și vor menține o „zonă de securitate”, cu obiectivul declarat de a restabili „securitatea și prosperitatea comunităților din nordul Israelului”, „atât timp cât nevoile de securitate o cer”. Potrivit aceleiași surse, Netanyahu nu a comentat direct acordul americano-iranian, respins anterior semnării de unii membri ai coaliției sale. Acordul include, între altele, „o încetare imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, iar în Israel a fost criticat dur, pe fondul evaluărilor unor analiști că ar oferi Iranului concesii fără să răspundă preocupărilor de securitate ale statului israelian. Replica Washingtonului: dependența de armament american, spusă explicit Vicepreședintele american JD Vance a răspuns criticilor venite din guvernul israelian la adresa președintelui Donald Trump, îndemnându-i pe israelieni să „deschidă ochii” și amintind dependența Israelului de sprijinul militar american. „În ultimele trei luni, două treimi din armele defensive care au protejat țara dumneavoastră au fost fabricate de americani și plătite de contribuabilii americani.” Tot în acest context, Trump îl criticase cu câteva ore înainte de anunțarea acordului pe Netanyahu pentru atacuri asupra suburbiilor sudice ale Beirutului, despre care a spus că riscau să compromită negocierile. „Este un tip foarte dificil.” „Ar trebui să ne fie foarte recunoscător pentru că facem asta. Pentru că dacă Iranul ar avea o armă nucleară, Israelul nu ar rezista două ore.” Președintele SUA a lăudat însă, miercuri, „parteneriatul extraordinar” cu Netanyahu, descriind dezacordul legat de Liban drept o „dispută minoră”, potrivit relatării citate. [...]
