Știri
Știri din categoria Internet
Blocarea Wayback Machine de către publicații riscă să subțieze „memoria” internetului, într-un moment în care accesul la versiuni vechi ale articolelor contează inclusiv pentru verificarea informațiilor. Potrivit Tom's Hardware, mai multe site-uri de știri împiedică Internet Archive să le arhiveze paginile, de teama că firmele de inteligență artificială ar putea folosi „utilizarea corectă” (fair use) pentru a antrena modele pe copii ale articolelor mai vechi.
Miza este practică, nu doar de principiu: dacă paginile nu mai pot fi „înghețate” în timp prin capturi (snapshots), scade accesul public la istoricul știrilor și la alte informații care pot fi relevante ulterior, inclusiv într-un context în care dezinformarea este răspândită, iar modelele lingvistice mari (LLM) pot genera răspunsuri convingătoare, dar greșite.
Conform Wired, 23 de publicații importante blochează în prezent „ia-archiverbot”, robotul de indexare folosit frecvent de Internet Archive pentru a salva pagini în Wayback Machine; între exemplele menționate se află USA Today și The New York Times. În același timp, Wired remarcă faptul că unele dintre aceste publicații folosesc Wayback Machine în propria documentare și raportare.
Tom's Hardware pune fenomenul în contextul tranziției de la presa tipărită la cea online: bibliotecile și redacțiile aveau, tradițional, colecții de volume arhivate, însă odată cu migrarea către digital aceste arhive nu mai sunt actualizate, iar rolul de „registru” al trecutului ajunge să fie preluat de servicii online precum Wayback Machine.
Publicația argumentează că, deși redacțiile și-ar putea gestiona singure arhivarea, există un interes public ca păstrarea evidențelor să fie făcută de o parte terță neutră. Motivul: articolele online pot fi modificate, iar o arhivă independentă ajută la urmărirea schimbărilor, fie că actualizările sunt făcute transparent sau nu. În plus, astfel de servicii pot păstra conținutul unor publicații care au dispărut și care altfel s-ar pierde.
Există opoziție din partea unor publicații față de arhivare, însă Tom's Hardware notează că sistemul juridic a stabilit că activitatea Internet Archive este legală și intră sub incidența „utilizării corecte”. Electronic Frontier Foundation (EFF) susține că instanțele au recunoscut de mult timp că realizarea unui index căutabil poate necesita copii ale materialului de bază și că această copiere are un scop „transformator” — adică servește descoperirii, cercetării și obținerii de noi perspective asupra operelor creative.
„Instanțele au recunoscut de mult timp că este adesea imposibil să construiești un index căutabil fără a face copii ale materialului de bază”, a transmis Electronic Frontier Foundation.
„Copierea a servit un scop transformator: a permis descoperirea, cercetarea și noi perspective asupra operelor creative.”
Tom's Hardware admite că îngrijorarea privind folosirea „utilizării corecte” pentru antrenarea modelelor AI este una validă pentru companiile media și pentru alte platforme cu volume mari de date, dar susține că blocarea serviciilor de arhivare ar produce, per total, mai mult rău decât bine pentru societate.
Potrivit articolului, directorul Wayback Machine, Mark Graham, ar fi în discuții cu mai multe publicații pentru a permite din nou accesul robotului de arhivare. În paralel, o coaliție de jurnaliști și alți actori ar fi semnat o scrisoare de susținere pentru Internet Archive și misiunea sa de a oferi acces universal la cunoaștere.
Recomandate
Accesul la App Store a scăzut puternic în Rusia , iar datele de monitorizare indică o degradare rapidă a conectivității, cu potențial impact operațional pentru utilizatorii și companiile care distribuie aplicații prin ecosistemul Apple, potrivit Meduza . Problemele au fost semnalate inițial de publicația „Verstka”, care citează date ale proiectului internațional de cercetare OONI (Open Observatory of Network Interference, o inițiativă care măsoară interferențe și blocaje în rețele). Conform acestor date, numărul conexiunilor „anomale” către resursele Apple a început să crească joi, 16 iulie, iar în zilele următoare disponibilitatea site-ului Apple în Rusia a coborât la aproximativ 30–40%. Pentru App Store, indicatorul ar fi în jur de 60%. În alte țări nu sunt raportate probleme similare. Informația este susținută și de datele serviciului „Sboy.rf”, unde, potrivit graficelor, din 16 iulie utilizatorii au început să depună masiv plângeri privind indisponibilitatea App Store, din regiuni diferite ale Rusiei. Ce sugerează datele și ce spun autoritățile „Verstka” notează că dificultățile de acces la resursele Apple pot indica o restricționare parțială a App Store din partea autorităților ruse. În același timp, serviciul de presă al Roskomnadzor (autoritatea rusă de supraveghere a comunicațiilor) a declarat pe 14 iulie, într-un comentariu pentru Interfax, că nu restricționează accesul la serviciile Apple și Google. Context: presiune crescută pe distribuția de aplicații Materialul amintește că, la începutul lunii iunie, Apple a eliminat din App Store mesagerul rusesc „Max”, compania invocând sancțiuni internaționale, fără a preciza care anume. După câteva săptămâni, au dispărut din magazinul digital Apple și alte aplicații ale holdingului VK. Pe 13 iulie, Uniunea Europeană a introdus sancțiuni împotriva VK și a subsidiarei sale „Platforma de comunicare”, dezvoltatorul „Max”. La câteva zile după aceea, și Google a eliminat aplicațiile holdingului din magazinul său. Separat, OONI indică și o disponibilitate a Google Play în Rusia de aproximativ 40–50%, însă, potrivit graficelor, un volum ridicat de conexiuni „anomale” către această platformă este observat de câteva luni. [...]
Indisponibilitatea Facebook în România a blocat accesul la conturi , cu un mesaj care indică o „problemă a site-ului” și promite remedierea „în scurt timp”, potrivit Economica . Pentru utilizatori și companii, întreruperea are un impact operațional direct: întrerupe comunicarea, administrarea paginilor și accesul la canale folosite frecvent pentru suport și vânzări. În actualizarea de la ora 12:30, publicația notează că rețeaua de socializare „continuă să fie indisponibilă în România”, iar mesajul afișat s-a schimbat față de cel inițial. Mesajul văzut de utilizatori în România, conform articolului, este: „Cont temporar indisponibil. Contul tău este momentan indisponibil din cauza unei probleme a site-ului. Ne aşteptăm ca această problemă să fie rezolvată în scurt timp. Te rugăm să încerci din nou peste câteva minute.” Ca indicator al amplorii problemei, Economica menționează că site-ul DownDetector a arătat o creștere a căutărilor pentru „Facebook down” cu doar câteva minute înainte de ora 9 în Marea Britanie (ora locală), informație atribuită presei britanice. Articolul nu precizează cauza tehnică a indisponibilității și nici un termen exact de remediere. [...]
Comisia Europeană a acceptat planul X, dar impune implementare în 6 luni și monitorizare sporită , un semnal că aplicarea Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA) intră într-o fază mai strictă pentru platformele mari, cu efect direct asupra modului în care acestea își deschid datele și explică funcționarea algoritmilor, potrivit Economica . Comisia a anunțat că a acceptat planul de acțiune al platformei X pentru a se conforma obligațiilor de transparență și pentru a facilita accesul cercetătorilor la date, în baza DSA (Digital Services Act – Regulamentul UE privind serviciile digitale). Executivul comunitar susține că măsurile aprobate ar trebui să crească transparența asupra sistemelor X, inclusiv pentru monitorizarea „riscurilor sistemice” și evaluarea impactului asupra utilizatorilor și societății europene. Ce presupune decizia pentru X: audit, termen și supraveghere Potrivit Comisiei Europene, X s-a angajat ca planul să fie supus unui audit extern și independent. În plus, platforma are la dispoziție șase luni pentru implementare și va intra sub un regim de monitorizare sporită. Contextul este unul de presiune de reglementare: anul trecut, Comisia Europeană a amendat X cu 120 de milioane de euro (aprox. 600 milioane lei) pentru lipsa de transparență a algoritmilor. Context politic: acuzații de „cenzură” și tensiuni cu UE În material este menționat și faptul că Elon Musk a acuzat anterior Uniunea Europeană de cenzură. În februarie, el a distribuit pe X un raport al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților a SUA, care susține că, după intrarea în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană ar fi exercitat presiuni asupra rețelelor sociale pentru a cenzura conținut înaintea unor alegeri, inclusiv în România și în alte state europene, precum și înaintea alegerilor europarlamentare. În perioada următoare, miza practică va fi dacă X își respectă termenul de șase luni și dacă auditul extern confirmă că măsurile asumate duc la transparența cerută de DSA, în condițiile unei supravegheri mai strânse din partea Comisiei. [...]
Comisia Europeană pregătește o interdicție etapizată pentru accesul minorilor la „social media plus”, mutând presiunea de conformare pe platforme , potrivit Gizmodo . Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen , a anunțat că un raport de experți a fost finalizat, iar propunerea legislativă ar urma să fie prezentată „după vară”, ceea ce deschide un nou front de reglementare cu impact direct asupra modului în care companiile digitale își proiectează și monetizează produsele în UE. Ce ar însemna „social media plus” și cine ar fi vizat Raportul recomandă o restricție armonizată la nivelul UE care să interzică accesul la rețele sociale și alte servicii digitale pentru copiii sub 13 ani , inclusiv „companioni” bazați pe inteligență artificială. Conceptul de „social media plus”, descris de von der Leyen într-un briefing de presă, sugerează că măsurile nu s-ar limita la platformele clasice de socializare, ci ar putea acoperi și alte zone ale internetului unde există conținut nepotrivit vârstei sau funcții considerate „adictive”. În același set de recomandări, experții susțin că: sub 3 ani copiii nu ar trebui expuși deloc la ecrane; între 3 și 13 ani , accesul la servicii „potrivite vârstei” ar trebui să fie limitat în timp și permis doar cu acordul părinților sau în scop educațional; între 13 și 18 ani , utilizarea ar urma să fie introdusă gradual, inclusiv prin posibile restricții naționale „de precauție”, pentru a asigura conținut adecvat vârstei. Schimbarea de filozofie: platformele trebuie să demonstreze că „nu fac rău” Un element cu impact operațional și juridic pentru industrie este inversarea sarcinii: von der Leyen a spus că platformele ar trebui să dovedească UE că serviciile lor nu produc prejudicii . Raportul merge în aceeași direcție și recomandă ca furnizorii să nu aibă acces la minori până când nu demonstrează funcții sigure și adecvate vârstei, iar acolo unde există o versiune „sigură implicit”, funcțiile pentru adulți să fie activate doar după verificări eficiente ale vârstei. Instrumentul-cheie: verificarea vârstei la nivel european În context, Comisia mizează și pe o aplicație de verificare a vârstei la nivel european, prezentată anterior de von der Leyen, care ar urma să fie unul dintre instrumentele folosite pentru aplicarea interdicției. Detaliile despre cum va funcționa în practică și ce servicii vor intra exact sub umbrela „social media plus” rămân neclare în acest moment. Ce urmează în procesul legislativ și de ce contează pentru piață După ce Comisia va reveni cu propunerea „mai târziu în acest an”, aceasta va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European și a statelor membre. Dacă trece, măsurile s-ar aplica în toate cele 27 de state ale UE, ceea ce ar putea rescrie regulile de funcționare pentru o parte importantă a economiei digitale europene: de la designul produselor (funcții precum derularea infinită sau redarea automată) până la obligații de verificare a vârstei și limitări de acces pentru minori. Gizmodo notează că există și opoziție: unii critici consideră măsurile insuficiente, alții spun că verificarea vârstei este prea intruzivă. Von der Leyen a admis că soluțiile nu vor fi „infailibile” și că efectele se vor vedea în timp, dar a susținut necesitatea stabilirii unei vârste de la care copiii pot intra pe rețele sociale. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul interzicerea accesului la rețele sociale pentru copiii sub 13 ani , ca parte a unui model de acces „progresiv și gradual” la platformele online, potrivit Economica , care citează Agerpres. Miza este una de reglementare: dacă recomandările experților se transformă în legislație, platformele ar urma să fie obligate să aplice verificări de vârstă și să reducă funcțiile considerate generatoare de dependență. Președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen , a spus că va prezenta propuneri legislative „după vară”, argumentând că minorii au nevoie de timp „în lumea reală” înainte ca „un algoritm” să le influențeze dezvoltarea. Ce propun experții mandatați de Comisia Europeană Echipa de experți, condusă de epidemiologul francez Maria Melchior și de profesorul german Jorg Fegert (psihiatria copilului), recomandă un set de măsuri diferențiate pe vârste: Interzicerea la nivelul UE a accesului la social media și alte servicii online pentru copiii sub 13 ani , inclusiv la asistenți bazați pe inteligență artificială, cu excepția unor perioade limitate, sub supravegherea unui părinte sau a unui cadru educativ. Acces pentru 13–18 ani doar la platforme care au un sistem eficace de verificare a vârstei și care pot demonstra că sunt „sigure prin concepție”, inclusiv prin eliminarea funcțiilor cu potențial ridicat de dependență . Posibilitatea ca statele membre să introducă interdicții naționale și pentru minorii care au împlinit 13 ani. Unde există deja sprijin și unde apar rezerve În rândul statelor membre, mai multe țări – Franța, Spania, Grecia, Danemarca, Austria și Suedia – fie sunt pe cale să aplice, fie iau în calcul restricții privind accesul minorilor la social media. Nu există însă unanimitate: Estonia se opune interdicțiilor, iar alte state nu s-au pronunțat, potrivit aceleiași surse. Ce urmează și de ce contează pentru platforme Protecția online a copiilor este prezentată ca prioritate a celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen, iar Irlanda (care deține până la finalul anului președinția rotativă a Consiliului UE) susține o abordare europeană pentru verificarea vârstei utilizatorilor. În paralel, exemple din afara UE cresc presiunea pentru reguli mai dure: Australia a adoptat o lege care cere platformelor să împiedice crearea de conturi de către persoanele sub 16 ani (în vigoare din decembrie anul trecut), iar guvernul britanic a anunțat intenția unei interdicții similare, cu măsuri așteptate să intre în vigoare în primăvara lui 2027. [...]
Autoritatea germană care coordonează aplicarea Digital Services Act (DSA) în UE investighează eBay pentru posibile încălcări ce pot aduce amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală , pe fondul unor acuzații privind raportarea greoaie a conținutului ilegal și lipsa de transparență pentru utilizatori, potrivit WinFuture . În centrul criticilor se află modul în care utilizatorii pot semnala conținut sau produse ilegale ori contrafăcute. Supraveghetorul susține că, în special în versiunea desktop, fluxul de raportare este complicat și greu de parcurs, ceea ce ar îngreuna intervenția împotriva ofertelor ilegale. În plus, ar lipsi explicații ușor de înțeles în cazul suspendărilor de cont, iar informațiile obligatorii și datele de contact ale comercianților ar fi dificil de găsit. Ce reclamă autoritatea și de ce contează operațional Conform materialului, Digital Services Coordinator (DSC) din cadrul Bundesnetzagentur (autoritatea germană de reglementare în domeniul rețelelor) indică trei probleme principale: proceduri deficitare de raportare și remediere pentru conținuturi ilegale; justificări insuficiente pentru măsuri precum suspendarea conturilor; trasabilitate slabă a comercianților (identificarea și urmărirea vânzătorilor). Miza este una practică: dacă raportarea e dificilă și datele vânzătorilor sunt opace, crește riscul de fraudă și scade capacitatea cumpărătorilor de a-și apăra drepturile, inclusiv în situații de garanție sau litigii. Stadiul anchetei și riscul de sancțiuni Bundesnetzagentur arată că investigația este în derulare din ianuarie 2026, pornind de la reclamații ale cumpărătorilor și informații transmise de autoritatea franceză de protecție a consumatorilor. Pentru că eBay are sediul principal european în Germania, competența revine autorității germane, care coordonează și cooperarea între supraveghetorii europeni. O evaluare juridică finală nu a fost încă anunțată. Totuși, în cazul constatării unor încălcări, DSA permite amenzi de până la 6% din veniturile anuale globale. Articolul notează că, raportat la un venit de circa 10 miliarde de dolari (aprox. 43,5 miliarde lei), plafonul teoretic ar ajunge la 600 milioane de dolari (aprox. 2,6 miliarde lei). Reacția eBay eBay respinge acuzațiile și susține că a implementat cu atenție cerințele legale, iar criticile ar viza „chestiuni de detaliu” legate de informațiile despre comercianți și căile de raportare. Compania spune că este în dialog cu autoritatea. DSA se aplică tuturor serviciilor online din februarie 2024 și impune reguli unitare în UE pentru combaterea conținutului ilegal și a contrafacerilor; în acest caz, ancheta poate forța ajustări concrete de interfață și proceduri, cu efect direct asupra modului în care utilizatorii raportează probleme și înțeleg deciziile platformei. [...]
