Știri
Știri din categoria Internet
Blocarea Wayback Machine de către publicații riscă să subțieze „memoria” internetului, într-un moment în care accesul la versiuni vechi ale articolelor contează inclusiv pentru verificarea informațiilor. Potrivit Tom's Hardware, mai multe site-uri de știri împiedică Internet Archive să le arhiveze paginile, de teama că firmele de inteligență artificială ar putea folosi „utilizarea corectă” (fair use) pentru a antrena modele pe copii ale articolelor mai vechi.
Miza este practică, nu doar de principiu: dacă paginile nu mai pot fi „înghețate” în timp prin capturi (snapshots), scade accesul public la istoricul știrilor și la alte informații care pot fi relevante ulterior, inclusiv într-un context în care dezinformarea este răspândită, iar modelele lingvistice mari (LLM) pot genera răspunsuri convingătoare, dar greșite.
Conform Wired, 23 de publicații importante blochează în prezent „ia-archiverbot”, robotul de indexare folosit frecvent de Internet Archive pentru a salva pagini în Wayback Machine; între exemplele menționate se află USA Today și The New York Times. În același timp, Wired remarcă faptul că unele dintre aceste publicații folosesc Wayback Machine în propria documentare și raportare.
Tom's Hardware pune fenomenul în contextul tranziției de la presa tipărită la cea online: bibliotecile și redacțiile aveau, tradițional, colecții de volume arhivate, însă odată cu migrarea către digital aceste arhive nu mai sunt actualizate, iar rolul de „registru” al trecutului ajunge să fie preluat de servicii online precum Wayback Machine.
Publicația argumentează că, deși redacțiile și-ar putea gestiona singure arhivarea, există un interes public ca păstrarea evidențelor să fie făcută de o parte terță neutră. Motivul: articolele online pot fi modificate, iar o arhivă independentă ajută la urmărirea schimbărilor, fie că actualizările sunt făcute transparent sau nu. În plus, astfel de servicii pot păstra conținutul unor publicații care au dispărut și care altfel s-ar pierde.
Există opoziție din partea unor publicații față de arhivare, însă Tom's Hardware notează că sistemul juridic a stabilit că activitatea Internet Archive este legală și intră sub incidența „utilizării corecte”. Electronic Frontier Foundation (EFF) susține că instanțele au recunoscut de mult timp că realizarea unui index căutabil poate necesita copii ale materialului de bază și că această copiere are un scop „transformator” — adică servește descoperirii, cercetării și obținerii de noi perspective asupra operelor creative.
„Instanțele au recunoscut de mult timp că este adesea imposibil să construiești un index căutabil fără a face copii ale materialului de bază”, a transmis Electronic Frontier Foundation.
„Copierea a servit un scop transformator: a permis descoperirea, cercetarea și noi perspective asupra operelor creative.”
Tom's Hardware admite că îngrijorarea privind folosirea „utilizării corecte” pentru antrenarea modelelor AI este una validă pentru companiile media și pentru alte platforme cu volume mari de date, dar susține că blocarea serviciilor de arhivare ar produce, per total, mai mult rău decât bine pentru societate.
Potrivit articolului, directorul Wayback Machine, Mark Graham, ar fi în discuții cu mai multe publicații pentru a permite din nou accesul robotului de arhivare. În paralel, o coaliție de jurnaliști și alți actori ar fi semnat o scrisoare de susținere pentru Internet Archive și misiunea sa de a oferi acces universal la cunoaștere.
Recomandate
Amazon Leo intră pe piața Wi‑Fi-ului de bord cu o antenă de 1 Gbps, mizând pe instalare rapidă și mentenanță minimă , potrivit IT Home , care relatează că Amazon a prezentat o antenă de internet prin satelit dedicată aviației comerciale. Terminalul, numit „Aviation Antenna”, folosește o parte din tehnologiile-cheie ale antenei Leo Ultra pentru uz general și promite până la 1 Gbps la descărcare și 400 Mbps la încărcare. Pentru companiile aeriene, relevanța este operațională: echipamentul este proiectat să combine performanța cu cerințe stricte de siguranță și fiabilitate, plus o abordare „cât mai fără mentenanță”. Din punct de vedere tehnic, antena integrează modemul și are un design fără piese în mișcare. Dimensiunile menționate sunt 147 × 76 × 6,6 mm (3D), iar montajul se face la exteriorul fuselajului. Dispozitivul este descris ca fiind capabil să reziste la condiții meteo dificile și se conectează la sistemul electric al aeronavei prin conectori de nivel aeronautic, comunicând și cu sistemele interne ale avionului. Un alt element cu impact direct asupra implementării este timpul de instalare: Amazon susține că montajul durează sub o zi, ceea ce poate reduce indisponibilizarea aeronavei pentru lucrări și poate accelera extinderea serviciului în flote. În același context, publicația notează că Delta Air Lines și JetBlue au anunțat deja că vor adopta serviciile de rețea Amazon Leo. Materialul nu oferă detalii despre costuri, calendar de implementare sau condiții comerciale pentru aceste parteneriate. [...]
Rusia își înăsprește controlul asupra internetului , printr-un model care restricționează accesul la resurse externe și extinde supravegherea internă, potrivit Digi24 , care citează un interviu acordat agenției Ukrinform de Ivan Stupak , expert militar și fost ofițer al SSU (serviciul de securitate al Ucrainei). Miza, dincolo de componenta politică, este una operațională: operatorii ar urma să funcționeze cu obligații tehnice de monitorizare și blocare, iar utilizatorii să aibă acces tot mai limitat la platforme și servicii globale. De la un internet „semi-deschis” la măsuri de control tehnic Stupak susține că, până la începutul lui 2026, Rusia a păstrat un model „hibrid”: unele servicii occidentale erau blocate, dar utilizatorii încă aveau acces la anumite platforme, folosite inclusiv pentru comunicare și coordonare. Schimbarea ar fi venit, potrivit expertului, după un incident legat de o tentativă de asasinat asupra generalului GRU Alekseiev, moment după care „situația s-a schimbat dramatic”. În interpretarea sa, disputa internă dintre structurile militare (care ar fi preferat menținerea accesului la aplicații de mesagerie) și agențiile de aplicare a legii, în special FSB, s-ar fi încheiat în favoarea celor din urmă. Ce înseamnă pentru operatori și utilizatori Consecința imediată descrisă în material este intensificarea implementării unor măsuri de control tehnic, cu obligații directe pentru operatori. „Operatorii sunt obligați să utilizeze echipamente și programe speciale pentru monitorizare și blocare. Obiectivul este controlul total asupra spațiului informațional și detectarea rapidă a oricărei activități a opoziției”, a explicat expertul. În același context, Ukrinform este citată cu informația că rușii sunt avertizați cu privire la întreruperi prelungite ale internetului mobil și că sunt în curs de implementare „liste albe” cu site-urile care ar rămâne accesibile în timpul acestor întreruperi. „ Cheburnet ”, proiectul de internet „suveran” al Rusiei Materialul descrie „Cheburnet” ca un termen argotic pentru un internet rusesc „suveran”, controlat de stat și potențial izolat de rețeaua globală. În explicația inclusă, conceptul este prezentat oficial ca măsură de „securitate cibernetică”, dar este asociat și cu cenzura și limitarea accesului la platforme globale precum Facebook, Instagram și YouTube. Digi24 notează că izolarea completă „nu a fost încă realizată”, însă ar exista o accelerare a eforturilor: testări mai intense, blocarea platformelor străine și accent pe crearea unui „mesager național”. [...]
Tehnologia „5G din cer” ar putea schimba rapid economia acoperirii mobile în zone greu de deservit , printr-o infrastructură care mută o parte din rețea de la sol în aer, potrivit CNET . Unghiul relevant pentru piață este unul operațional cu efect economic: dacă o rețea 5G poate fi extinsă cu platforme aeriene (în locul construirii de noi site-uri radio la sol), operatorii ar putea câștiga flexibilitate în extinderea acoperirii și în gestionarea vârfurilor de trafic, mai ales în zone rurale, la evenimente sau în situații de urgență. În practică, „din cer” înseamnă o infrastructură care completează rețelele existente, nu le înlocuiește, iar miza este reducerea constrângerilor clasice: timp de autorizare, acces la terenuri și costuri de instalare. Materialul punctează ideea că astfel de soluții sunt împinse înainte de nevoia de conectivitate în locuri unde rețelele terestre sunt scumpe sau greu de implementat. Totuși, din textul disponibil în input nu reies detalii concrete despre companii, calendare de implementare, parametri tehnici sau costuri, astfel că impactul exact asupra pieței rămâne deocamdată dificil de cuantificat. [...]
Pavel Durov le cere utilizatorilor din Rusia să-și actualizeze Telegram pentru a rămâne conectați, pe fondul unui „interdicții totale” a aplicației , potrivit meduza.io . Fondatorul Telegram spune că serviciul a „actualizat protocolul” de combatere a cenzurii și recomandă utilizarea de VPN-uri și proxy-uri pentru ocolirea blocajelor. Mesajul a fost publicat pe 11 aprilie 2026, la ora 12:57 (ora Moscovei), pe canalul de Telegram al lui Durov, indicat drept sursă de publicație. Miza operațională este continuitatea accesului la un canal major de comunicare, în condițiile în care utilizatorii se confruntă cu restricții de conectare. Ce recomandă Durov utilizatorilor În postare, Durov afirmă că actualizarea aplicației este necesară „pentru a rămâne în contact” în pofida interdicției. El adaugă o serie de recomandări practice: să își pregătească din timp „mai multe” VPN-uri și/sau proxy-uri (servere intermediare care pot redirecționa traficul); să își ajute prietenii și rudele să facă același lucru; să evite folosirea aplicațiilor rusești în timp ce sunt conectați la VPN, pe motiv că „ar putea raporta” utilizarea VPN-ului către autorități pentru blocare. De ce contează: stabilitatea utilizării, în ciuda blocajelor Durov susține că, datorită „rezistenței digitale”, utilizarea Telegram în Rusia „a rămas stabilă” în ultima săptămână, în pofida „interdicției totale”. Publicația nu oferă date independente care să confirme nivelul de utilizare, iar afirmația rămâne, în forma prezentată, o evaluare a fondatorului aplicației. În același mesaj, Durov promite că Telegram va continua să își îmbunătățească tehnologia „decentralizată” de combatere a cenzurii. Ce urmează Din informațiile publicate, Telegram intenționează să continue actualizările tehnice pentru ocolirea cenzurii, în timp ce utilizatorii din Rusia sunt îndemnați să își diversifice instrumentele de acces (VPN/proxy) pentru a reduce riscul de întrerupere a serviciului. [...]
Iranul a impus cea mai lungă întrerupere națională a internetului de până acum , iar populația nu mai are acces la internetul global de circa 1.000 de ore, potrivit focus.de . Miza practică: o economie și o societate de 90 de milioane de oameni funcționează, în mare parte, pe un „intranet” controlat de stat, cu acces limitat la conținuturi aprobate. Organizația Netblocks, specializată în monitorizarea blocajelor de rețea, a transmis pe platforma X că ar fi vorba despre cea mai lungă „pană” de internet la nivel național înregistrată până acum la nivel mondial. Informația a fost comunicată în noaptea anterioară publicării. Ce s-a întâmplat și de când Conform publicației, restricțiile au început odată cu declanșarea „războiului din Iran”, la 28 februarie, când guvernul de la Teheran a blocat în mare parte accesul la internetul mondial. De atunci, utilizatorii obișnuiți pot folosi doar o rețea internă limitată, în care sunt disponibile doar materiale aprobate de autorități. Cine are, totuși, acces Aceeași sursă notează că o parte restrânsă a aparatului militar și de putere ar continua să folosească internetul fără restricții. În plus, unele instituții media iraniene își publică știrile pe Telegram și X, deși aceste platforme ar fi, în mod normal, blocate. De ce contează pentru zona „internet” O întrerupere prelungită la scară națională afectează direct operațiunile digitale de zi cu zi — de la comunicare și acces la informație până la activități economice care depind de servicii online globale. În lipsa unor detalii suplimentare în material, nu este precizat când ar urma să fie ridicate restricțiile sau în ce condiții. [...]
Amazon își pune sub presiune calendarul de lansare pentru internetul satelitar Leo , după ce serviciul a intrat în beta pentru companii pe 8 aprilie 2026, dar compania este încă departe de pragul de sateliți impus de autoritatea americană de reglementare. Potrivit thenextweb.com , Amazon vizează disponibilitatea comercială la mijlocul lui 2026, în timp ce încearcă să obțină o prelungire de doi ani a termenului stabilit de Federal Communications Commission (FCC). Amazon Leo este rebranduirea Project Kuiper, decisă în noiembrie 2025, după ce compania a început să aibă suficient „hardware operațional” pe orbită pentru a trece de la un program de dezvoltare la un produs comercial. Fereastra de lansare „mid-2026” este menționată în scrisoarea anuală către acționari a CEO-ului Andy Jassy, publicată la o zi după startul beta-ului enterprise. Miza: termenul FCC și deficitul de sateliți Licența FCC pentru constelația „Generation 1” obligă Amazon să aibă 1.618 sateliți pe orbită și operaționali până la 30 iulie 2026 (jumătate din totalul planificat de 3.236). La începutul lui aprilie 2026, Amazon avea între 210 și 241 sateliți pe orbită, nivel care face termenul inițial „practic imposibil de atins”, conform analizei. În ianuarie 2026, compania a cerut oficial FCC o extindere cu doi ani , invocând lipsa vehiculelor de lansare disponibile. Pentru a reduce decalajul, Amazon a contractat lansări suplimentare: 10 lansări Falcon 9 (SpaceX) 12 lansări New Glenn (Blue Origin) Flota de lansatoare contractate include Atlas V și Vulcan Centaur (United Launch Alliance), Falcon 9 (SpaceX), Ariane 6 (Arianespace) și New Glenn (Blue Origin). Ce livrează beta-ul pentru companii: trei terminale și până la 1 Gbps Amazon spune că a proiectat trei tipuri de terminale, pentru segmente diferite, cu viteze maxime de descărcare de până la 1 Gbps pentru clienții enterprise: Leo Nano : pentru consumatori și „light enterprise”, până la 100 Mbps download Leo Pro : pentru firme mici și utilizări rurale/backhaul mobil, până la 400 Mbps download; preț „sub 400 dolari” (aprox. sub 1.800 lei) Leo Ultra : vârf de gamă pentru companii, până la 1 Gbps download și 400 Mbps upload, pentru nave, aviație comercială și campusuri mari Jassy susține în scrisoarea către acționari că terminalele Leo ar oferi „de șase până la opt ori” performanță mai bună la upload și „de două ori” la download față de alternativele actuale pentru clienți enterprise — afirmație care, notează publicația, va putea fi verificată abia după lansarea comercială și teste independente. Parteneri și model de distribuție: mai mult prin operatori decât direct la consumatori În beta apar parteneri precum Verizon, AT&T, Vodafone/Vodacom, JetBlue, NBN Co (Australia), Vrio (America Latină) și NASA, alături de clienți de logistică. Strategia inițială de vânzare este orientată către operatori telecom și integratori enterprise , nu către competiția directă pe piața de masă. În paralel, Amazon ar fi în discuții pentru achiziția Globalstar, estimată la circa 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei), tranzacție care i-ar aduce acces la spectru în banda L, folosit și de serviciul de conectivitate satelitară de urgență al Apple; Apple ar deține o participație de 20% în Globalstar printr-o investiție de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), ceea ce complică potențialul acord. Ce urmează Pe termen scurt, evoluția proiectului depinde de două variabile: decizia FCC privind prelungirea termenului și capacitatea Amazon de a accelera lansările pentru a reduce diferența față de cerința de 1.618 sateliți până la finalul lui iulie 2026. În acest context, ținta de lansare comercială la mijlocul lui 2026 rămâne ambițioasă, iar validarea performanțelor promise va depinde de momentul în care serviciul va fi disponibil pe scară largă. [...]
