Știri
Știri din categoria Internet
Blocarea Wayback Machine de către publicații riscă să subțieze „memoria” internetului, într-un moment în care accesul la versiuni vechi ale articolelor contează inclusiv pentru verificarea informațiilor. Potrivit Tom's Hardware, mai multe site-uri de știri împiedică Internet Archive să le arhiveze paginile, de teama că firmele de inteligență artificială ar putea folosi „utilizarea corectă” (fair use) pentru a antrena modele pe copii ale articolelor mai vechi.
Miza este practică, nu doar de principiu: dacă paginile nu mai pot fi „înghețate” în timp prin capturi (snapshots), scade accesul public la istoricul știrilor și la alte informații care pot fi relevante ulterior, inclusiv într-un context în care dezinformarea este răspândită, iar modelele lingvistice mari (LLM) pot genera răspunsuri convingătoare, dar greșite.
Conform Wired, 23 de publicații importante blochează în prezent „ia-archiverbot”, robotul de indexare folosit frecvent de Internet Archive pentru a salva pagini în Wayback Machine; între exemplele menționate se află USA Today și The New York Times. În același timp, Wired remarcă faptul că unele dintre aceste publicații folosesc Wayback Machine în propria documentare și raportare.
Tom's Hardware pune fenomenul în contextul tranziției de la presa tipărită la cea online: bibliotecile și redacțiile aveau, tradițional, colecții de volume arhivate, însă odată cu migrarea către digital aceste arhive nu mai sunt actualizate, iar rolul de „registru” al trecutului ajunge să fie preluat de servicii online precum Wayback Machine.
Publicația argumentează că, deși redacțiile și-ar putea gestiona singure arhivarea, există un interes public ca păstrarea evidențelor să fie făcută de o parte terță neutră. Motivul: articolele online pot fi modificate, iar o arhivă independentă ajută la urmărirea schimbărilor, fie că actualizările sunt făcute transparent sau nu. În plus, astfel de servicii pot păstra conținutul unor publicații care au dispărut și care altfel s-ar pierde.
Există opoziție din partea unor publicații față de arhivare, însă Tom's Hardware notează că sistemul juridic a stabilit că activitatea Internet Archive este legală și intră sub incidența „utilizării corecte”. Electronic Frontier Foundation (EFF) susține că instanțele au recunoscut de mult timp că realizarea unui index căutabil poate necesita copii ale materialului de bază și că această copiere are un scop „transformator” — adică servește descoperirii, cercetării și obținerii de noi perspective asupra operelor creative.
„Instanțele au recunoscut de mult timp că este adesea imposibil să construiești un index căutabil fără a face copii ale materialului de bază”, a transmis Electronic Frontier Foundation.
„Copierea a servit un scop transformator: a permis descoperirea, cercetarea și noi perspective asupra operelor creative.”
Tom's Hardware admite că îngrijorarea privind folosirea „utilizării corecte” pentru antrenarea modelelor AI este una validă pentru companiile media și pentru alte platforme cu volume mari de date, dar susține că blocarea serviciilor de arhivare ar produce, per total, mai mult rău decât bine pentru societate.
Potrivit articolului, directorul Wayback Machine, Mark Graham, ar fi în discuții cu mai multe publicații pentru a permite din nou accesul robotului de arhivare. În paralel, o coaliție de jurnaliști și alți actori ar fi semnat o scrisoare de susținere pentru Internet Archive și misiunea sa de a oferi acces universal la cunoaștere.
Recomandate
Google susține că își anunță utilizatorii când li se cer datele, dar invocă „excepții” în cazul citației ICE – iar cazul unui doctorand străin, care spune că a fost notificat abia după ce informațiile au fost deja predate autorităților, a ajuns în atenția procurorilor generali din California și New York, potrivit Android Authority . Plângerile legale trimise „la începutul acestei săptămâni” cer investigarea Google pentru practici comerciale înșelătoare, pe fondul acuzației că firma ar fi încălcat propriile politici privind notificarea utilizatorilor înainte de a furniza date către guvern. Miza este una de reglementare: dacă autoritățile statale consideră că promisiunile publice ale companiei despre transparență nu sunt respectate în practică, Google se poate confrunta cu anchete și eventuale măsuri corective. Ce s-a întâmplat și de ce contează Cazul pornește de la o citație (subpoena) trimisă de Immigration and Customs Enforcement (ICE) către Google, prin care se solicitau datele unui doctorand străin care a participat la un protest pro-palestinian la Cornell University. Studentul, care studiază în SUA, afirmă că Google l-a notificat doar după ce a predat deja informațiile către Department of Homeland Security, în timp ce se afla într-o călătorie în Elveția. Potrivit articolului, notificarea prealabilă este importantă deoarece îi oferă utilizatorului șansa de a contesta cererea autorităților. În acest caz, studentul susține că a fost privat de această posibilitate. Răspunsul Google: „notificăm, cu excepții” Google a transmis o declarație în care spune că toate citațiile trec printr-un proces de revizuire „conceput să protejeze confidențialitatea utilizatorilor” și să respecte obligațiile legale. Compania afirmă că, de regulă, își informează utilizatorii când conturile lor au fost vizate, dar nu întotdeauna: „Informăm utilizatorii când conturile lor au fost vizate de o citație, cu excepția cazului în care există un ordin legal care ne interzice acest lucru sau într-o circumstanță excepțională. Ne opunem cererilor prea largi, inclusiv prin obiecții în unele cazuri.” Publicația notează că a cerut clarificări dacă Google a fost sub un ordin legal sau dacă situația a fost considerată „circumstanță excepțională”, însă, la momentul redactării, compania nu răspunsese. Replica EFF, după actualizarea din 16 aprilie 2026 Într-o actualizare publicată pe 16 aprilie 2026, Android Authority arată că un avocat senior al Electronic Frontier Foundation (EFF) , F. Mario Trujillo, a oferit o declarație care contestă poziția Google. Materialul de bază nu include conținutul declarației, deci nu este posibil de redat aici ce anume a susținut EFF, dincolo de faptul că a „ripostat” la răspunsul companiei. Ce urmează Pe termen scurt, evoluția depinde de reacția procurorilor generali din California și New York la plângerile depuse și de eventuale clarificări ale Google privind motivul pentru care notificarea ar fi fost întârziată în acest caz. În plan mai larg, disputa pune presiune pe modul în care platformele mari aplică în practică propriile politici de transparență atunci când primesc solicitări guvernamentale de date. [...]
Mai mulți abonați Digi spun că nu au primit oferte de retenție după notificarea privind actualizarea tarifelor în funcție de cursul euro , iar o parte dintre ei analizează trecerea la alți operatori, în special Orange, potrivit unei discuții publicate pe Reddit. În comunitatea românească „ roFrugal ”, un utilizator a întrebat dacă merită să solicite o reofertare de la Digi după ce compania a anunțat modificarea modului de calcul al prețurilor și a oferit posibilitatea rezilierii fără costuri suplimentare. Autorul postării susține că are un contract mai vechi și se gândește dacă poate obține condiții mai bune sau dacă ar fi mai avantajos să se mute la Orange. Majoritatea comentariilor indică însă că Digi nu este cunoscut pentru oferte de retenție agresive. Mai mulți clienți afirmă că, atunci când au încercat în trecut să negocieze, au primit cel mult câteva luni cu reducere de 50% sau beneficii minore adăugate la abonament. Alții spun că reprezentanții companiei nu au făcut nicio contraofertă, considerând că prețurile actuale sunt deja printre cele mai mici de pe piață. În paralel, au existat și utilizatori care au relatat experiențe pozitive cu Orange , în special datorită unor promoții pentru internet prin fibră optică. Totuși, alți clienți au criticat performanța serviciului, reclamând latență mai mare, echipamente mai slabe sau viteze care nu justifică diferența față de ofertele Digi. Discuția a evidențiat că experiența poate varia semnificativ în funcție de zonă și de infrastructura disponibilă. Printre principalele argumente invocate de cei care preferă să rămână la Digi se numără: prețurile considerate în continuare competitive; stabilitatea serviciilor de internet; lipsa problemelor tehnice frecvente; impactul relativ redus al majorării lunare pentru majoritatea clienților. De cealaltă parte, cei care iau în calcul schimbarea furnizorului invocă: promoțiile oferite de concurență; pachete care includ servicii suplimentare; posibilitatea obținerii unor viteze mai mari pe hârtie; dorința de a profita de ofertele dedicate noilor clienți. Un alt subiect discutat intens a fost procesul de instalare. Mai mulți utilizatori au explicat că trecerea de la Digi la Orange nu presupune neapărat găuri noi în pereți, deoarece în unele cazuri poate fi folosit traseul existent al cablurilor, ceea ce reduce considerabil disconfortul schimbării operatorului. Per ansamblu, opinia dominantă din discuție este că majorarea facturilor cu câțiva lei pe lună nu reprezintă un motiv suficient pentru schimbarea furnizorului în cazul clienților mulțumiți de serviciile actuale. Totuși, pentru cei aflați la final de contract sau în zone unde există promoții mai avantajoase, mutarea la un concurent rămâne o opțiune luată în calcul. [...]
Accesul Iranului la internetul global începe să revină, după 88 de zile de izolare , un episod care a lovit direct în activitatea economică digitală și a amplificat riscurile operaționale pentru companii și freelanceri, potrivit Mediafax . Reluarea a fost observată marți, imediat după ora 15:30 (ora locală), când conectivitatea a urcat la peste o treime din nivelul anterior, conform NetBlocks , organizație care monitorizează traficul web. NetBlocks a mai indicat că Iranul a fost complet izolat de internetul global timp de 2.093 de ore, descrisă drept cea mai lungă întrerupere de acest fel înregistrată vreodată pentru o țară. Revenire „selectivă” și încă mult sub nivelul normal În paralel, datele companiei americane de analiză Kentik arătau că accesul rămânea sub 10% din nivelurile de dinaintea închiderii. Doug Madory, expert la Kentik, a apreciat că restabilirea de până acum a părut „selectivă”. Activiști pentru drepturi digitale și observatori ai internetului au raportat o reluare modestă a traficului, cu mai mulți furnizori permițând conectarea. Printre exemplele menționate se află rețele rezidențiale de fibră optică din jurul Teheranului și unii furnizori de servicii mobile, deși IranCell ar fi fost conectat doar pentru scurt timp. Oficialii iranieni au indicat revenirea Gmail ca prim semn al implementării schimbării. Miza economică: șomaj și risc de faliment În material se arată că întreruperea a contribuit la pierderea locurilor de muncă pentru mii de iranieni. Totodată, temerile privind șomajul în masă și falimentul comercial ar fi fost un factor care l-a determinat pe președintele Masoud Pezeshkian – ales pe o platformă ce includea promisiunea unui internet liber – să facă demersuri pe lângă oficialii din securitate pentru ridicarea restricțiilor. Un anunț oficial ar fi venit după un vot al grupului operativ special pentru gestionarea spațiului cibernetic. Cadru administrativ contestat și reluare graduală Reluarea accesului a avut loc în pofida unei hotărâri judecătorești administrative provizorii care punea sub semnul întrebării autoritatea organismului ce supraveghează această mișcare, denumit „sediul special pentru conducerea spațiului cibernetic al țării”. Organismul ar fi fost înființat de președinte cu o săptămână înainte, potrivit The Guardian. Ministrul comunicațiilor, Sattar Hashemi, a salutat decizia guvernului de a încheia întreruperea, dar a precizat că restabilirea internetului va fi un proces gradual. În acest moment, amploarea reală a reconectării rămâne dificil de evaluat, inclusiv potrivit unui cercetător iranian aflat în exil, citat în material, care a spus că „foarte puțin” a fost restabilit. [...]
Iranul redeschide accesul la internetul internațional după aproape 90 de zile , o decizie cu efect direct asupra funcționării economiei digitale și a activității companiilor care depind de conectivitate, potrivit Digi24 . Ordinul a fost emis de președintele Masoud Pezeshkian , iar presa de stat iraniană a relatat informația citând un oficial, conform Reuters. Decizia vine după o întrerupere de aproape 90 de zile, pe fondul războiului cu SUA și Israel. Anunțul a fost făcut de șeful departamentului de relații publice din Ministerul Comunicațiilor din Iran. Ce se știe și ce rămâne neclar despre reconectare Deocamdată, mecanismul privind modul și momentul în care Iranul se va reconecta la internetul global „este necunoscut”, notează Agerpres, citată de Digi24. Cu alte cuvinte, nu este clar dacă reluarea accesului va fi imediată, graduală sau condiționată. Contextul întreruperii: 87 de zile fără internet global pentru majoritatea populației Majoritatea iranienilor nu au putut accesa internetul mondial timp de 87 de zile, potrivit observatorului de internet NetBlocks . Doar un număr mic de cetățeni ar fi avut acces la VPN-uri (servicii care pot ocoli restricțiile) „scumpe și avansate”, capabile să treacă de blocaje. Autoritățile au impus inițial întreruperea accesului la internet începând cu 8 ianuarie, ca răspuns la protestele antiguvernamentale la nivel național. Conexiunile au revenit treptat la normal în februarie, înainte de o nouă întrerupere, declanșată după începerea atacurilor americane și israeliene împotriva Iranului, pe 28 februarie. De ce contează: economia digitală rămâne vulnerabilă la decizii administrative Chiar și în perioade fără criză, accesul la internetul global în Iran este „puternic restricționat” prin cenzurarea multor site-uri, iar autoritățile se bazează tot mai mult pe un intranet (rețea internă separată de internetul global), inclusiv în școli, unde învățarea se face online. În acest context, ordinul de redeschidere poate reduce blocajele operaționale pentru activități care depind de internetul internațional, însă amploarea efectului va depinde de modul concret în care va fi implementată reconectarea. [...]
Starlink majorează costurile lunare pentru internetul prin satelit în SUA , cu scumpiri de 5–10 dolari (aprox. 23–46 lei) la abonamentele Residential, Roam și Standby Mode, iar schimbările vor ajunge și la clienții existenți începând cu ciclurile de facturare de la sau după 18 iunie 2026, potrivit HDSatelit . Noile tarife sunt deja afișate pe site pentru clienții noi din Statele Unite. Ce abonamente se scumpesc și cu cât Pentru utilizarea la o adresă fixă (Residential), creșterile sunt vizibile pe toate nivelurile menționate: Residential 100 Mbps: de la 50 la 55 dolari/lună (aprox. 230 → 253 lei) Residential 200 Mbps: de la 80 la 85 dolari/lună (aprox. 368 → 391 lei) Residential Max: de la 120 la 130 dolari/lună (aprox. 552 → 598 lei) Pe segmentul de mobilitate (Roam), scumpirile vizează două dintre opțiuni: Roam 100GB: de la 50 la 55 dolari/lună (aprox. 230 → 253 lei) Roam Unlimited: de la 165 la 175 dolari/lună (aprox. 759 → 805 lei) Singura opțiune indicată ca neschimbată este Roam 300GB, la 80 dolari/lună (aprox. 368 lei). Când intră în vigoare pentru abonații existenți SpaceX a transmis că noile tarife se aplică imediat clienților noi, iar pentru abonații existenți intră în vigoare „la sau după 18 iunie 2026”, în funcție de ciclul de facturare. Practic, o parte dintre utilizatori ar putea vedea prețurile noi chiar la următoarea factură, fără o perioadă lungă de tranziție. Impactul operațional: Standby Mode se dublează, iar „pauza plătită” devine mai greu de justificat O schimbare cu efect direct pentru utilizatorii care țin serviciul „în așteptare” este scumpirea Standby Mode de la 5 la 10 dolari/lună (aprox. 23 → 46 lei). Acest plan este descris ca o variantă cu date lente, utilă pentru mesaje de urgență și pentru repornirea rapidă a conexiunii. În contextul noilor tarife, publicația notează că unii clienți ar putea prefera să oprească serviciul și să îl reactiveze doar când au nevoie, mai ales că Starlink ar permite reactivarea din cont, fără o taxă separată în acest scenariu. De ce contează și ce sugerează despre următoarele piețe SpaceX justifică ajustarea prin investiții continue în produse și servicii și prin creșterea costurilor operaționale la nivel global, menționând totodată că cererea pentru Starlink rămâne puternică. În același timp, sunt semnalate creșteri de preț observate și de utilizatori din Marea Britanie, Australia și Canada, ceea ce sugerează că modificările ar putea viza mai multe piețe, nu doar SUA. Pentru utilizatori, efectul imediat este creșterea costului total anual și nevoia de a reevalua planul ales (mai ales în scenarii de utilizare „de rezervă” sau în deplasare), într-o ofertă care, potrivit sursei, a fost modificată frecvent în ultimii ani. [...]
ANCOM obligă DIGI să deschidă rețeaua de internet fix în 5.894 de localități , o intervenție de reglementare care poate schimba concurența pe piața locală și, implicit, opțiunile disponibile pentru circa 4,6 milioane de locuitori, potrivit HDSatelit . Autoritatea a adoptat o decizie pentru piața de gros a serviciilor de acces local la puncte fixe și a desemnat DIGI Romania drept furnizor cu „putere semnificativă” în localitățile vizate. În aceste zone, compania este fie singurul furnizor de acces la internet fix, fie lider cu o cotă totală de peste 97%, conform analizei ANCOM. Ce obligații primește DIGI și de ce contează Măsurile impuse urmăresc să susțină concurența și să creeze condiții pentru ca alți furnizori să poată veni cu oferte către utilizatorii finali, folosind infrastructura existentă. Printre obligații se numără: permiterea accesului local pentru terți la rețeaua DIGI, la anumite elemente de rețea și facilități asociate, în condiții „echitabile și nediscriminatorii”; publicarea unei oferte de referință pentru: accesul fizic la bucla locală FTTP (fibră până la punct fix), accesul virtual VULA (acces virtual la rețea, folosit pentru a furniza servicii peste infrastructura altui operator); aplicarea unor tarife „echitabile și rezonabile” pentru accesul local la rețea. În practică, reglementarea vizează piața de gros (relația dintre operatori), cu efect potențial în piața cu amănuntul (ofertele pentru clienți), dacă alți furnizori aleg să intre sau să se extindă în localitățile respective. Baza deciziei: analiză 2023–2025 și reglementare „ex-ante” ANCOM spune că a ajuns la această decizie după o analiză derulată în perioada 2023–2025, la nivel de localitate, luând în calcul structura pieței, nivelul concurenței și evoluția indicatorilor din retail. Concluzia a fost existența unei piețe relevante pentru reglementare „ex-ante”, adică intervenție înainte ca problemele de concurență să producă efecte. Localitățile analizate au, potrivit ANCOM, o populație de 4,6 milioane de locuitori și 1,7 milioane de gospodării. Când intră în vigoare și cadrul legal Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, pe 13 mai 2026 și a intrat în vigoare în aceeași zi. Analiza a fost realizată în baza Directivei UE 2018/1972 și a OUG nr. 111/2011, precum și a recomandărilor Comisiei Europene privind menținerea concurenței efective pe piețele de comunicații electronice. ANCOM precizează că documentele aferente reglementării sunt disponibile pe site-ul instituției. [...]
