Știri
Știri din categoria Externe
Posibila recalibrare a planurilor Pentagonului pentru Cuba ridică riscul unei noi escaladări în relația SUA–Havana, într-un moment în care presiunea economică asupra insulei este deja amplificată de blocajul petrolier, potrivit Economica.
Informația pornește de la oficiali citați sub protecția anonimatului de publicația USA Today, care susțin că Pentagonul ar ajusta planuri referitoare la Cuba, „în așteptarea ordinelor directe” ale președintelui american Donald Trump, notează Agerpres.
Departamentul de Război a transmis pentru EFE că nu dorește să facă speculații despre „scenarii ipotetice” și că forțele armate iau în calcul diverse situații de urgență și „rămân pregătite să execute ordinele președintelui”.
Tensiunile dintre Cuba și Statele Unite, intensificate în luna ianuarie, au escaladat din nou în această săptămână, după ce ministrul de externe cubanez Bruno Rodriguez a acuzat Washingtonul că îi intimidează pe cei care încearcă să facă comerț cu insula și a apărat dreptul Cubei de a importa combustibil.
În ianuarie, Donald Trump și-a intensificat presiunea asupra guvernului cubanez condus de Miguel Diaz-Canel, blocând trimiterea de petrol venezuelean, după capturarea președintelui Nicolas Maduro, pe 3 ianuarie, la Caracas.
Potrivit textului citat, blocajul petrolier impus de SUA în ultimele trei luni a agravat o criză structurală resimțită de Cuba de peste șase ani. EFE amintește că economia Cubei s-a contractat cu 15% între 2020 și 2025.
În acest context, orice semnal privind planificarea militară — chiar și la nivel de „scenarii” — se suprapune peste un tablou economic fragil și peste riscuri suplimentare pentru comerțul cu insula, pe fondul acuzațiilor de intimidare formulate de Havana.
Recomandate
Pentagonul ar ajusta planuri de intervenție în Cuba, pe fondul presiunii SUA asupra importurilor de combustibil , într-un context în care blocajul petrolier din ultimele luni a adâncit criza economică a insulei, potrivit Euronews . Informația apare pe filiera presei americane: publicația USA Today citează oficiali sub protecția anonimatului care susțin că Pentagonul își intensifică și ajustează planurile privind Cuba, în așteptarea unor ordine directe ale președintelui american Donald Trump . Departamentul de Război a transmis, într-un răspuns pentru EFE, că nu dorește să facă speculații despre „scenarii ipotetice”, dar a precizat că forțele armate iau în calcul diverse situații de urgență și „rămân pregătite să execute ordinele președintelui”. Presiunea pe energie, miza imediată Escaladarea vine după ce tensiunile dintre Cuba și Statele Unite s-au accentuat în ianuarie și au crescut din nou în această săptămână. Ministrul cubanez de externe, Bruno Rodríguez, a acuzat Washingtonul că intimidează actorii care încearcă să facă comerț cu insula și a apărat dreptul Cubei de a importa combustibil. În ianuarie, Donald Trump și-a intensificat presiunea asupra guvernului cubanez condus de Miguel Díaz-Canel, blocând trimiterea de petrol venezuelean după capturarea președintelui Nicolás Maduro, pe 3 ianuarie, la Caracas. Context economic: o criză prelungită, agravată de blocaj Blocajul petrolier impus de SUA în ultimele trei luni a agravat o criză structurală pe care Cuba o resimte de mai bine de șase ani, notează materialul. Potrivit EFE, economia Cubei s-a contractat cu 15% între 2020 și 2025. Informațiile despre planurile Pentagonului rămân, deocamdată, la nivel de relatări bazate pe surse anonime, iar poziția oficială a Departamentului de Război evită confirmarea unor scenarii concrete. [...]
Casa Albă pregătește un nou proiect de infrastructură simbolică, finanțat parțial din bani publici: administrația Trump a prezentat primele imagini ale „Arcului de Triumf al Statelor Unite”, un monument planificat la Washington pentru aniversarea a 250 de ani de la Declarația de Independență , potrivit News . Costul total nu a fost comunicat, însă Casa Albă confirmă că proiectul va fi plătit „în parte” de contribuabilii americani. Ce știm despre proiect și dimensiuni Numele oficial al monumentului a fost anunțat miercuri de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt . Arcul ar urma să fie construit pentru marcarea a 250 de ani de la Declarația de Independență, aniversare programată la 4 iulie. Leavitt a precizat că monumentul va avea peste 250 de picioare (peste 75 de metri) înălțime, „în omagiul celor 250 de ani” de independență. În vârf ar urma să fie amplasată o statuie alegorică „colosală” a libertății. Prin dimensiuni, arcul de la Washington ar urma să fie mai înalt decât Arcul de Triumf de la Paris (50 de metri) și să devină cea mai înaltă structură de acest tip din lume, depășind Monumentul Revoluției de la Ciudad de Mexico și împingând Arcul de Triumf de la Phenian pe locul trei, conform relatării. Implicația bugetară și contextul politic Casa Albă nu a făcut public costul total al proiectului, dar a indicat că finanțarea va veni parțial din bani publici, ceea ce deschide o discuție inevitabilă despre priorități bugetare și justificarea cheltuielilor pentru proiecte cu rol preponderent simbolic. Arcul este prezentat ca parte a unei serii mai ample de inițiative arhitecturale promovate de Donald Trump la începutul celui de-al doilea mandat, inclusiv construirea unei săli de bal „uriașe” la Casa Albă, în locul Aripii de Est. Monumentul, descris cu „accente aurite”, ar urma să domine zona, fiind menționat ca mai înalt decât Memorialul Lincoln (puțin peste 30 de metri). Cum au apărut primele imagini Primele imagini complete ale monumentului au fost dezvăluite vineri. Potrivit materialului, planurile au fost observate pentru prima dată în octombrie, când jurnaliști de la AFP au remarcat o machetă pe masa de lucru a lui Donald Trump, în Biroul Oval. În momentul prezentării, Karoline Leavitt a arătat o imagine pe care a ținut-o inițial cu susul în jos. Reacții și ce rămâne neclar Criticii citați în material consideră proiectul un „monument al vanității” președintelui. De cealaltă parte, Leavitt susține că arcul va alimenta mândria națională. „La mult timp după ce lumea din această încăpere va dispărea, copiii și nepoții noștri vor rămâne inspirați de acest monument național.” Deocamdată, rămân neclare calendarul exact, bugetul și mecanismul concret de finanțare, dincolo de faptul că proiectul va fi acoperit parțial de contribuabili. [...]
Lula îl acuză pe Trump că alimentează riscuri economice prin escaladare militară și tarife într-un context global pe care îl descrie drept „foarte delicat”, potrivit Mediafax . Într-un interviu acordat El País, președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva , spune că Donald Trump „nu are dreptul să se trezească dimineața și să amenințe o țară” și avertizează că un al Treilea Război Mondial ar fi „o tragedie”. Tarife, presiune militară și efecte în lanț în economie Lula afirmă că a fost „frapat” de faptul că argumentele lui Trump pentru impunerea de tarife vamale Braziliei „nu erau adevărate” și descrie o relație tensionată, în care liderul american ar insista pe demonstrații de forță militară. În același registru, președintele brazilian leagă deciziile de politică externă de consecințe economice interne în SUA, oferind exemplul atacării Iranului, despre care spune că ar duce la scumpirea carburanților și la costuri suportate de populație. „Când a decis să atace Iranul, nu știu dacă și-a dat seama că prețurile la combustibili vor crește și că poporul va fi cel care va plăti prețul.” Critică la adresa instituțiilor internaționale și apel la reformarea ONU În interviu, Lula susține că instituțiile internaționale „nu își îndeplinesc rolul” și cere reformarea Națiunilor Unite, inclusiv abolirea dreptului de veto din Consiliul de Securitate, argumentând că „geopolitica din 1945 nu este valabilă pentru 2026”. El enumeră mai multe conflicte și intervenții care, în opinia sa, nu au fost tratate adecvat în Consiliul de Securitate și afirmă că „pacificatorii au devenit șefi de război”. În acest context, avertizează că lumea ar fi „o navă în derivă”, cu un număr ridicat de conflicte simultane. Reînarmare, cheltuieli de război și poziționarea Braziliei Lula spune că presiunea globală merge spre reînarmare și invocă faptul că Brazilia are o Constituție (1988) care interzice fabricarea armelor nucleare. Totodată, subliniază vulnerabilități geografice ale țării: o frontieră terestră de 16.800 km și 8.500 km de coastă. În planul costurilor, el afirmă că „numai anul trecut” s-ar fi cheltuit 2,7 trilioane de dolari pe războaie și compară această sumă cu potențiale utilizări alternative (educație, energie, combaterea foametei), ca argument pentru schimbarea priorităților. Ce urmează, potrivit lui Lula Președintele brazilian spune că a contactat mai mulți lideri internaționali — inclusiv pe Xi Jinping, Narendra Modi, Vladimir Putin și Emmanuel Macron — pentru a cere o întâlnire și discuții despre reducerea riscurilor de escaladare, insistând că prevenirea unui conflict major ar depinde de „consolidarea multilateralismului și a democrației”. [...]
Statele Unite amenință cu reluarea loviturilor și extind blocada navală a Iranului , într-o escaladare cu efect direct asupra fluxurilor energetice din regiune, potrivit Agerpres . Șeful Pentagonului, Pete Hegseth , a spus că forțele americane din Orientul Mijlociu sunt „în poziția de a relua operațiunile de luptă” dacă Iranul nu ajunge la o înțelegere privind un acord de pace. Hegseth a prezentat alternativa ca pe o alegere între „un viitor prosper” și intensificarea presiunii militare, inclusiv asupra infrastructurii energetice. „Dar dacă Iranul alege prost, atunci vor avea o blocadă și bombe care cad asupra infrastructurii energetice”, a declarat Pete Hegseth. Blocadă asupra navelor care intră sau ies din Iran În cadrul campaniei de presiune asupra Teheranului pentru a ajunge la un acord, armata americană lansează o blocadă asupra tuturor navelor care încearcă să intre în Iran sau să părăsească Iranul, conform informațiilor transmise în briefing. Generalul Dan Caine, președinte al statului major interarme, a declarat că SUA vor urmări „în mod activ”: orice vas sub pavilion iranian; orice vas care încearcă să furnizeze „sprijin material” Iranului. Cum va fi aplicată măsura Navele care încearcă să spargă blocada vor fi interceptate și avertizate că, în lipsa conformării, SUA vor folosi forța, a precizat generalul Caine. Potrivit acestuia, aplicarea blocadei ar urma să se facă atât în apele teritoriale iraniene, cât și în apele internaționale. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre calendarul exact al posibilei reluări a operațiunilor de luptă sau despre parametrii acordului vizat. [...]
Includerea lui Benjamin Netanyahu pe lista TIME100 din 2026 repoziționează influența politică a Israelului într-un an de presiune regională , potrivit The Jerusalem Post , care citează explicația revistei TIME pentru plasarea premierului israelian în categoria „Lideri”. În nota care însoțește selecția, editorul-at-large al TIME, Ian Bremmer , scrie că Netanyahu „a fost cândva în fața pustiului politic” după masacrul Hamas din 7 octombrie, dar între timp a orchestrat o „revenire politică” care „s-ar putea să o fi depășit pe cea a lui Trump”. Lista TIME100 Most Influential People of 2026 a fost publicată joi și include, în aceeași categorie „Lideri”, nume precum Papa Leon al XIV-lea, președinta Mexicului Claudia Sheinbaum, premierul Canadei Mark Carney, președintele Chinei Xi Jinping, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Danemarcei Mette Frederiksen și directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi. În selecția TIME apar și mai mulți lideri din SUA, între care primarul New York-ului Zohran Mamdani, președintele Donald Trump, secretarul de stat Marco Rubio, emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff, guvernatorul Californiei Gavin Newsom, șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, și primarul orașului Minneapolis Jacob Frey. Cum justifică TIME selecția și ce semnal transmite TIME precizează că nu există „un singur indicator” care să definească influența și că selecțiile sunt ghidate de „poveștile care modelează lumea” în fiecare an și de oamenii care le scriu, potrivit editorului-șef Sam Jacobs. Pe lângă „Lideri”, revista își împarte lista în categorii precum Artiști, Pionieri, Titani, Icoane și Inovatori. [...]
Administrația SUA leagă discuțiile Israel–Liban de bani pentru reconstrucție și investiții , însă Beirutul spune că nu a fost informat despre vreun contact oficial, potrivit news.ro . Președintele american Donald Trump a afirmat miercuri seara că liderii israelieni și libanezi ar urma să discute joi, la o zi după primele discuții directe dintre cele două țări. Mesajul lui Trump, publicat pe rețeaua sa Truth Social , indică o încercare de „pauză” între Israel și Liban și susține că ar fi vorba despre primul contact între lideri după aproximativ 34 de ani. În același timp, o sursă oficială libaneză citată de AFP contrazice această versiune și afirmă că Libanul „nu este la curent” cu vreun contact planificat cu partea israeliană și că nu a fost informat pe canale oficiale. Miza economică invocată de Washington Dincolo de componenta politică și de securitate, Departamentul de Stat al SUA a legat explicit negocierile de un potențial pachet economic pentru Liban. Purtătorul de cuvânt adjunct al instituției a declarat că aceste discuții ar putea „debloca o asistență semnificativă pentru reconstrucție și redresare economică” pentru Liban și ar putea „extinde oportunitățile de investiții” pentru ambele țări. Context: după primele discuții directe din ultimele decenii Declarațiile vin după ce au avut loc primele discuții directe dintre Israel și Liban din ultimele decenii. După aceste contacte, ambasadoarea Nada Hamadeh Moawad a spus că a fost solicitată încetarea focului și întoarcerea persoanelor strămutate la casele lor. În acest moment, rămâne neclar dacă discuțiile anunțate de Trump pentru joi sunt confirmate pe canale oficiale de partea libaneză, având în vedere dezmințirea transmisă prin AFP. [...]
