Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump leagă presiunea asupra Iranului de relația cu China și amenință cu tarife punitive pentru statele care ar furniza arme Teheranului, potrivit Reuters. Președintele SUA a spus că i-a cerut, printr-o scrisoare, lui Xi Jinping să nu ofere Iranului arme, iar liderul chinez i-ar fi răspuns că Beijingul nu aprovizionează Teheranul.
Într-un interviu pentru Fox Business Network, înregistrat marți și difuzat miercuri, Trump nu a precizat când au fost schimbate scrisorile. Declarațiile vin la o săptămână după ce el a amenințat țările care ar furniza arme Iranului cu un tarif „imediat” de 50%.
Mesajul către Beijing este parte dintr-o linie mai largă de presiune economică: Trump a indicat că SUA ar penaliza comercial statele care ar sprijini militar Iranul. În interviu, el a rezumat schimbul de scrisori astfel:
„I-am scris o scrisoare cerându-i să nu facă asta, iar el mi-a scris o scrisoare spunând că, în esență, nu face asta.”
Trump a mai afirmat că nu se așteaptă ca evoluțiile din piața globală a petrolului, pe fondul războiului cu Iranul și al schimbărilor din Venezuela, să influențeze „dinamica” întâlnirii planificate cu Xi luna viitoare. El a spus că Xi „are nevoie de petrol”, în timp ce SUA „nu”.
Într-o postare ulterioară pe Truth Social, Trump a scris că „deschide permanent” Strâmtoarea Hormuz și că China ar fi „foarte fericită” pentru asta, însă Reuters notează că nu este clar ce a vrut să spună, în condițiile în care transportul prin strâmtoare rămâne constrâns.
La 45 de zile după ce Gardienii Revoluției din Iran au declarat strâmtoarea „închisă” — afectând, potrivit sursei, circa 20% din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate — tranzitul rămâne incert chiar și cu armistițiul de două săptămâni în vigoare. Surse citate de Reuters au spus marți că traficul este doar o fracțiune din cele peste 130 de treceri zilnice de dinainte de război.
Trump a declarat că discuțiile cu Teheranul pentru încheierea războiului ar putea fi reluate în această săptămână, după ce s-au oprit în weekend fără un acord. În paralel, SUA au instituit o blocadă a transporturilor care pleacă din porturile iraniene, iar armata americană a spus miercuri că aceasta a oprit complet comerțul maritim în și din Iran.
Recomandate
Mesajele contradictorii ale lui Trump despre Strâmtoarea Ormuz cresc incertitudinea pe piața petrolului , după ce președintele SUA a susținut că ruta „va rămâne deschisă permanent”, la doar câteva ore de la anunțul unei blocade navale împotriva Iranului, potrivit Adevărul . Donald Trump a făcut afirmațiile într-un mesaj pe rețeaua sa Truth Social , unde a indicat că decizia ar fi urmat unor discuții private cu președintele Chinei, Xi Jinping. În aceeași postare, Trump a spus că Beijingul ar fi „mulțumit” de redeschiderea strâmtorii, un punct strategic pentru transportul global de petrol. În mesajul citat, Trump a mai susținut că partea chineză ar fi fost de acord „să nu mai trimită arme în Iran” pe durata conflictului și a descris relațiile Washington–Beijing ca funcționând „foarte bine”. El a adăugat că urmează să ajungă în China „peste câteva săptămâni”. De ce contează: o rută prin care trece circa un sfert din livrările mondiale de petrol Anunțul vine în contextul în care Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrol, prin care trece aproximativ un sfert din livrările mondiale, potrivit Daily Mail, citat de Adevărul. În acest cadru, orice semnal privind blocarea sau, dimpotrivă, „deschiderea permanentă” a strâmtorii are potențialul de a influența așteptările pieței privind riscul de aprovizionare. Context: negocieri eșuate și lipsa unei poziții oficiale a Casei Albe Potrivit articolului, declarațiile lui Trump vin după ce negocierile de pace cu Teheranul ar fi eșuat în weekend, moment după care Statele Unite ar fi instituit o blocadă navală asupra Strâmtorii Ormuz. Casa Albă nu a oferit deocamdată un comentariu oficial privind afirmațiile președintelui, notează Adevărul. În lipsa unei confirmări instituționale, rămâne neclar ce măsuri sunt efectiv în vigoare și în ce condiții ar urma să funcționeze „deschiderea permanentă” invocată de Trump. [...]
Iranul ridică miza economică în negocierile cu SUA, cerând compensații estimate la 270 mld. dolari (aprox. 1.242 mld. lei) pentru pagubele provocate de atacurile SUA și Israel, într-un moment în care sunt anticipate noi runde de discuții diplomatice, potrivit Al Jazeera . Teheranul susține că despăgubirile ar trebui plătite inclusiv de cinci țări din regiune, pe motiv că teritoriile lor ar fi fost folosite pentru lansarea atacurilor asupra Iranului, a declarat emisarul iranian la ONU. Ce include estimarea de 270 mld. dolari și de ce contează O estimare „timpurie” indică circa 270 miliarde de dolari în daune directe și indirecte de la începutul războiului SUA–Israel, pe 28 februarie, a spus purtătoarea de cuvânt a guvernului iranian, Fatemeh Mohajerani, într-un interviu pentru agenția rusă RIA Novosti, publicat marți. Ea nu a oferit o defalcare a pagubelor. Miza economică este majoră: autoritățile iraniene spun că încă evaluează impactul asupra infrastructurii critice, după ce au fost vizate repetat: facilități de petrol și gaze; companii petrochimice; combinate siderurgice și fabrici de aluminiu; complexe militare. Guvernul afirmă că reconstrucția completă ar urma să dureze ani. În plus, au fost lovite direct sau avariate poduri, porturi și rețele feroviare, universități și centre de cercetare, precum și mai multe centrale electrice și instalații de desalinizare a apei; au fost afectate și spitale, școli și locuințe civile. Compensații, Strâmtoarea Hormuz și poziția de negociere Iranul a avansat și ideea ca despăgubirile să fie obținute printr-un „ protocol al Strâmtorii Hormuz ”, care ar include o taxă pentru navele ce tranzitează această rută maritimă. Mohajerani a spus că tema compensațiilor a fost discutată în negocierile de săptămâna trecută dintre Teheran și Washington, desfășurate în Pakistan, și că va fi ridicată în eventuale discuții viitoare cu SUA și mediatorii. În paralel, autoritățile iraniene transmit că nu intenționează să facă concesii majore în negocieri, inclusiv pe tema îmbogățirii uraniului, în pofida pagubelor și a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene, începută luni. Presiune pe economie: aviație civilă și lipsa resurselor bugetare Purtătoarea de cuvânt a guvernului a invocat „realitățile economice existente”, spunând presei de stat că guvernul nu are resurse să despăgubească populația dacă locuințele au fost avariate sau distruse. În sectorul aviatic, secretarul Asociației Companiilor Aeriene Iraniene, Maghsoud Asadi Samani, a declarat presei iraniene că 60 de aeronave civile au fost scoase din uz, dintre care 20 ar fi fost complet distruse. El a mai spus că Iranul ar avea aproximativ 160 de aeronave de pasageri încă operaționale, majoritatea vechi, menținute în funcțiune prin lucrări de întreținere îngreunate de lipsa pieselor și serviciilor, pe fondul sancțiunilor SUA. Samani a afirmat că operatorii aerieni au pierdut o parte importantă din veniturile așteptate în perioada sărbătorilor Nowruz (sfârșitul lui martie), iar pierderile cumulate ar fi depășit 300.000 de miliarde de riali (circa 190 milioane dolari, aprox. 874 milioane lei) în 40 de zile de război. Mai multe aeroporturi internaționale, inclusiv din Teheran, Tabriz, Urmia și Khorramabad, ar fi fost avariate semnificativ, după atacuri asupra pistelor, turnurilor de control și hangarelor. Închiderea internetului: costuri economice zilnice și „internet pe niveluri” O altă sursă de presiune economică este întreruperea aproape totală a internetului, impusă de stat pentru peste 90 de milioane de iranieni, aflată în a șaptea săptămână, potrivit articolului. După valuri de concedieri și pierderea oportunităților de afaceri, guvernul a susținut că nu are autoritate asupra deciziei, indicând Consiliul Suprem de Securitate Națională . Afshin Kolahi, șeful unei comisii din Camera de Comerț a Iranului, a spus într-o videoconferință cu executivi din sectorul public și privat că oprirea internetului ar produce până la 80 milioane dolari pe zi (aprox. 368 milioane lei) în pierderi directe și indirecte. În lipsa unei reconectări complete, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor avansează un sistem de internet „pe niveluri”: un grup de reprezentanți ai mediului de afaceri ar urma să primească acces la internet global, în timp ce restul populației rămâne limitată la o intranet locală. Companiile de telecomunicații oferă unor clienți selectați un serviciu numit „Internet Pro”, mai scump decât pachetele obișnuite, cu filtrare mai redusă; unii utilizatori spun că au plătit și așteaptă activarea. În același timp, articolul notează existența unei piețe negre profitabile pentru vânzarea de VPN-uri (rețele private virtuale, folosite pentru ocolirea restricțiilor de acces). [...]
Țările europene din NATO accelerează un plan de rezervă care ar muta mai multă comandă și control către Europa , pe fondul riscului ca SUA să-și reducă prezența militară sau sprijinul în alianță, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: menținerea descurajării față de Rusia și a continuității militare în scenariul în care Washingtonul își retrage trupele din Europa ori refuză să intervină. Planul, descris de unii oficiali drept „un NATO european”, ar folosi structurile militare existente ale NATO, dar ar crește ponderea europenilor în pozițiile de comandă și ar încerca să acopere, cu resurse locale, capabilități pe care în prezent le furnizează în mare parte SUA. Inițiativa avansează informal, prin discuții și întâlniri „paralele” organizate în NATO. Schimbarea de poziție a Germaniei, pivotul politic al planului Un element-cheie este schimbarea de optică la Berlin, notează The Wall Street Journal , citat de Antena 3. Germania ar fi fost mult timp reticentă față de ideea unei apărări continentale fără SUA, însă și-ar fi ajustat poziția în contextul noilor realități politice de la Washington. În același timp, dificultatea este structurală: NATO este construită în jurul conducerii americane la aproape toate nivelurile, de la logistică și informații până la comanda militară. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , este citat afirmând: „Alianța va fi, într-o mai mare măsură, condusă de europeni”. Ce ar însemna, concret, „planul de rezervă” După schimbarea de poziție a Germaniei, planificarea de urgență ar fi intrat în detalii militare, inclusiv cine ar coordona, în lipsa ofițerilor americani, componente critice ale apărării. În discuție sunt, potrivit materialului: coordonarea apărării antiaeriene și antirachetă a NATO; coridoarele către Polonia și statele baltice; rețelele logistice; exercițiile regionale majore. Oficialii implicați ar considera că reintroducerea serviciului militar obligatoriu este „un alt element esențial” pentru succesul planului, în condițiile în care multe state au renunțat la această practică după Războiul Rece. Limitele: informațiile și descurajarea nucleară O zonă considerată deosebit de dificilă este cea a informațiilor și a descurajării nucleare. Oficialii europeni ar admite că sistemele americane de sateliți, supraveghere și avertizare timpurie privind rachetele nu pot fi înlocuite rapid. În acest context, după ce Donald Trump a amenințat că va invada Groenlanda, cancelarul Friedrich Merz și președintele Emmanuel Macron ar fi început discuții despre posibilitatea extinderii descurajării nucleare franceze pentru a acoperi și alte state europene, inclusiv Germania. De ce se grăbește Europa acum Potrivit articolului, lucrul la plan s-a accelerat după amenințările lui Trump privind Groenlanda și a devenit și mai urgent pe fondul unui blocaj legat de refuzul Europei de a susține războiul american din Iran. Trump a afirmat, la începutul lunii, că retragerea SUA din NATO este „dincolo de reconsiderare”, deși o ieșire formală ar necesita aprobarea Congresului. Totuși, materialul subliniază că președintele american ar putea, în schimb, să retragă trupe sau echipamente din Europa ori să refuze sprijinul, folosindu-și autoritatea de comandant suprem. În paralel, rămâne un obstacol major: comandantul suprem al forțelor aliate din Europa este întotdeauna un american, iar oficialii SUA ar fi spus că nu intenționează să renunțe la acest post. [...]
Statele Unite își întăresc prezența militară în Orientul Mijlociu cu încă „câteva mii” de soldați, într-o mișcare care urmărește să susțină un posibil blocaj maritim împotriva Iranului , potrivit Digi24 , care citează o relatare The Washington Post bazată pe surse oficiale americane. Miza operațională a desfășurării este creșterea capacității SUA de a proiecta forță navală și amfibie în regiune, în contextul în care administrația Trump ar încerca să impună un blocaj maritim împotriva regimului de la Teheran. Potrivit articolului citat, măsura este parte din presiunea exercitată asupra Iranului pentru a ajunge la un acord de încetare a focului care să pună capăt conflictului. Ce trupe ar urma să ajungă și când The Washington Post estimează că aproximativ 6.000 de soldați ar urma să sosească la bordul portavionului USS George H.W. Bush și al mai multor nave de război din grupul său. Separat, alți 4.200 de soldați ar urma să ajungă până la sfârșitul lunii aprilie, ca parte a Grupului Amfibiu Boxer. La bordul celor trei nave ale grupului Boxer, care a părăsit Hawaii săptămâna trecută, se află și cel de-al 11-lea corp expediționar al marinei, care include un batalion de infanterie de peste 800 de oameni, precum și elicoptere și ambarcațiuni de debarcare, potrivit aceleiași surse. Context: prezență navală deja ridicată în regiune În regiune se află deja alte două portavioane – Abraham-Lincoln și Gerald-Ford, mai notează articolul citat. În prezent, în Orientul Mijlociu sunt staționați aproximativ 50.000 de soldați americani, conform informațiilor prezentate de The Washington Post. [...]
Reuniunea Bilderberg de la Washington a adus la aceeași masă lideri politici și șefi din finanțe și apărare, într-un moment în care viitorul angajamentului SUA în NATO este pus sub semnul întrebării , potrivit Digi24 , care citează o relatare The Guardian. Miza, dincolo de aura de secret, ține de intersecția dintre decizia politică și interesele economice din jurul industriei de apărare și al relației transatlantice. Întâlnirea – a 72-a ediție – a avut loc în weekend, la Washington DC, la hotelul Salamander, unde a fost instituit un cordon de securitate. Conferința este cunoscută pentru accesul limitat al presei și pentru discuțiile purtate cu ușile închise, iar participanții includ, potrivit materialului, prim-miniștri, lideri militari, miliardari din tehnologie și șefi ai unor mari companii de investiții. De ce contează: „apărare-industrial” la limită, pe fondul incertitudinii din NATO Contextul central al reuniunii este tensiunea din jurul NATO, în condițiile în care Donald Trump ar lua în calcul retragerea SUA din alianță, iar pe agenda discuțiilor a apărut explicit tema „relației transatlantice de apărare-industrială” – formulare care trimite la legăturile dintre politicile de securitate și contractele/lanțurile industriale din apărare. Șeful NATO, Mark Rutte, participant obișnuit, a venit la conferință după o conversație descrisă drept „foarte sinceră” la Casa Albă. În același timp, relatarea citată notează că nu au existat semne de retragere a americanilor din reuniune; dimpotrivă, prezența SUA a fost una consistentă. Cine a fost prezent: finanțe, corporații și oameni-cheie din cercul lui Trump În spatele ușilor închise, au participat nume mari din Wall Street și din corporații, alături de politicieni americani de rang înalt apropiați de președinte. Materialul menționează inclusiv prezența unor directori executivi de la KKR și Lazard și a conducerii Pfizer. Din zona administrației americane, sunt amintiți, între alții: Doug Burgum, descris ca secretar de încredere al lui Trump pentru afaceri interne; Robert Lighthizer, prezentat drept „guru” pe comerț; Jason Smith, președintele Comisiei pentru finanțe din Camera Reprezentanților; Dan Driscoll, secretarul pentru armată, numit „tipul cu dronele”. Războiul și tehnologia: dronele și IA, pe agenda discuțiilor Pe fondul conflictului din Iran, conferința a avut o „atmosferă de război”, cu „Viitorul războiului” pe ordinea de zi. Lista de participanți a inclus, potrivit relatării, pe amiralul Samuel Paparo, șeful Comandamentului Indo-Pacific al SUA. Din sectorul privat, sunt menționați contractori militari și producători de drone, iar Eric Schmidt (fost șef al Google) este descris ca susținător al războiului cu drone. În material este citată și o declarație a lui Schmidt pentru FT, potrivit căreia războaiele viitoare vor fi definite de arme fără pilot și „roiuri de drone” tot mai automatizate, cu țintire bazată pe inteligență artificială (IA). Tot în acest context apar Anduril Industries (prin CEO-ul Brian Schimpf) și Palantir (prin CEO-ul Alex Karp), cu referire la un proiect numit „Golden Dome” asociat lui Trump. Absența lui Peter Thiel și semnalul Groenlandei Un element notat ca neobișnuit este absența lui Peter Thiel de pe lista participanților, deși este membru al comitetului director din 2008, iar textul susține că el finanțează în mare parte reuniunile prin American Friends of Bilderberg Inc, alături de Eric Schmidt. Materialul amintește și legătura Palantir cu finanțarea CIA la începuturi, ca parte a intersecției dintre finanțe și servicii de informații. Separat, prezența lui Vivian Motzfeldt, fost ministru de externe al Groenlandei și fost președinte al parlamentului local, este interpretată ca un semnal politic către administrația Trump că Groenlanda „are aliați puternici” în parteneriatul transatlantic, în contextul discuțiilor despre „securitatea arctică”. [...]
Un atentat cu bombă la Teheran, primul de la declanșarea războiului, ridică din nou miza de securitate internă în Iran , într-un moment în care este în vigoare un armistițiu de o săptămână, potrivit Agerpres . Atacul a avut loc în centrul capitalei iraniene, unde două explozii au rănit trei persoane și au avariat mai multe clădiri. Agenția iraniană Fars , citată de dpa, a precizat că au fost folosite dispozitive explozive improvizate. Un comandant local al Corpului Gardienilor Revoluției a declarat, într-un videoclip difuzat de portalul Rouydad24, că situația este „sub control” și a acuzat „trădătorii de patrie” pentru atac. Până acum, niciun grup nu a revendicat atentatul. Informații despre explozii au circulat și pe rețelele de socializare, iar Agerpres notează că astfel de atacuri sunt „extrem de neobișnuite” în Republica Islamică. Contextul este tensionat: în războiul din Iran este în vigoare un armistițiu de o săptămână, după atacurile aeriene americano-israeliene lansate pe 28 februarie. În timpul conflictului, au fost uciși mai mulți lideri politici și militari iranieni de rang înalt, inclusiv liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei , iar Iranul a ripostat cu atacuri cu rachete asupra Israelului și a unor țări din regiune aliate SUA. [...]
