Știri
Știri din categoria Externe
Intervenția Forțelor Aeriene ale SUA după apariția unor drone neautorizate deasupra bazei RAF Lakenheath ridică miza securității operaționale pentru una dintre platformele militare americane din Europa, fără ca incidentul să fi produs pagube, potrivit Digi24.
Forțele Aeriene ale SUA au transmis că au intervenit vineri seară în urma „unei activități suspecte a unor drone neautorizate” deasupra bazei RAF Lakenheath din Suffolk, Marea Britanie. Un purtător de cuvânt a precizat că nici personalul, nici aeronavele și nici infrastructura nu au fost afectate.
Incidentul vine pe fondul unor informații neconfirmate potrivit cărora la bază s-ar fi declanșat sirene, auzite de locuitori dintr-un sat din apropiere. Ministerul Apărării a fost contactat pentru un comentariu, notează BBC, citată de News.ro.
În același context, publicația amintește că, la începutul săptămânii, cel puțin 12 aeronave ale Forțelor Aeriene ale SUA au decolat de la baza RAF Mildenhall din apropiere. În lipsa unor detalii suplimentare despre natura dronelor și despre măsurile luate, rămâne neclar dacă evenimentele sunt conectate operațional sau doar temporal.
Recomandate
Deschiderea lui Marine Le Pen către o discuție directă cu Volodimir Zelenski , axată pe finanțarea Ucrainei, mută presiunea politică asupra viitoarelor decizii bugetare europene și adaugă incertitudine în jurul continuității sprijinului financiar, potrivit Digi24 . Marine Le Pen, candidată de extremă dreapta la alegerile prezidențiale din Franța și lidera partidului Rassemblement National, a declarat că este dispusă să se întâlnească cu președintele ucrainean la Bruxelles, pentru a discuta „în special despre finanțarea” Ucrainei. Informația este relatată de AFP și preluată de News.ro. Declarația a fost făcută cu ocazia unei vizite la târgul „Made in France”, unde Le Pen a spus că, dacă îl poate întâlni pe Zelenski la Bruxelles, va transmite acest lucru ambasadorului Ucrainei. De ce contează: semnal politic pe tema banilor pentru Ucraina Le Pen a argumentat că Bruxelles-ul ar fi un loc „potrivit” pentru o astfel de întâlnire, invocând tensiunile europene legate de finanțarea Ucrainei. „Consider că locul ar fi, de altfel, destul de potrivit, deoarece realitatea este că problema finanțării Ucrainei este una care zguduie astăzi Europa.” Context: poziția declarată privind reducerea sprijinului Potrivit informațiilor din articol, Marine Le Pen a afirmat în repetate rânduri că ar reduce ajutorul financiar acordat Ucrainei dacă va câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor. În acest cadru, disponibilitatea pentru o întâlnire la Bruxelles capătă relevanță nu doar diplomatică, ci și practică: discuția despre „finanțare” indică faptul că subiectul sprijinului bugetar pentru Ucraina rămâne un punct de fractură în politica europeană, cu potențiale consecințe asupra deciziilor viitoare. [...]
Premierul Letoniei cere UE să-și întărească poziția față de Rusia , argumentând că Europa are avantaje economice și militare care ar trebui folosite mai ferm în raport cu Moscova, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul în care Uniunea Europeană se pregătește să decidă, în următoarele două săptămâni, cine va reprezenta blocul comunitar în viitoarele negocieri de pace dintre Ucraina și Rusia. Declarațiile au fost făcute de prim-ministrul leton Andris Kulbergs la summitul șefilor de stat și de guvern ai UE, organizat la Dublin. El a susținut că Rusia „nici măcar nu este capabilă să înfrângă” Ucraina, pe care a descris-o drept o țară mai mică atât ca teritoriu, cât și ca populație, și a apreciat rezistența Kievului, care continuă să se apere „pentru al cincilea an consecutiv”. Miza: rolul UE în negocieri și condițiile puse Rusiei Kulbergs a insistat că Europa ar trebui să fie „mai curajoasă” în dezbaterile despre pacea în Ucraina și despre rolul UE în eventualele negocieri, invocând superioritatea economică și militară a continentului față de Rusia. În același timp, el a criticat situația în care Moscova ar putea „să impună cerințe pe care Europa să fie nevoită să le accepte”, subliniind că Rusia este „țara agresoare” și afirmând, în opinia sa, că aceasta „pierde teren pe front”. În acest cadru, premierul leton a cerut ca UE să-și „crească exigențele” și să precizeze ce garanții de securitate ar trebui să primească Ucraina. Ce urmează: desemnarea reprezentantului UE Uniunea Europeană „speră să decidă în următoarele două săptămâni” cine va reprezenta UE în viitoarele negocieri de pace , după ce Statele Unite i-au invitat pe europeni să participe direct la contacte. Subiectul a devenit o prioritate la reuniunea informală de vineri, deși nu fusese inițial pe agendă. Liderii europeni și-au exprimat dorința de a participa la discuții pentru a apăra interesele Europei și a sprijini Ucraina, însă există dezacorduri privind persoana care ar trebui să preia această reprezentare. [...]
Aproximativ 50 de cetățeni chinezi luptă în armata ucraineană, iar pentru unii întoarcerea acasă ar putea deveni imposibilă , pe fondul riscurilor politice și de securitate asociate implicării lor într-un război pe care Beijingul spune că îl tratează „neutru”, potrivit Digi24 , care citează un reportaj The Kyiv Independent. Miza, dincolo de dimensiunea militară, este una de reglementare și control politic: voluntarii chinezi descriu o ruptură potențial definitivă de țara natală, în condițiile în care promovarea cauzei Ucrainei pe rețele sociale chineze este sensibilă din cauza cenzurii, iar familiile lor ar fi fost avertizate de ofițeri ai serviciilor de securitate chineze. Cine sunt voluntarii și de ce contează Unul dintre voluntari, Luo Haizhou (inițial identificat prin indicativul militar „Brunko”), spune că a ajuns să cunoască majoritatea chinezilor care luptă în diferite sectoare ale frontului ucrainean și că îi recrutează, în pofida presiunilor transmise familiei sale din China. El afirmă că, pentru „câteva zeci” dintre cei înrolați, alegerea ar putea să-i fi costat șansa de a se mai întoarce vreodată acasă. „Nu mai avem de ce să ne temem.” Potrivit relatării, motivațiile sunt diferite: unii au plecat din China din nemulțumire față de regimul comunist, alții spun că au fost inspirați de moartea unui voluntar chinez pe front (Peng Chenliang, în noiembrie 2024), eveniment care ar fi avut ecou în rândul celor care au venit ulterior. Contextul politic: „neutralitatea” Beijingului și riscul personal Beijingul susține că are o poziție neutră în războiul declanșat de Rusia, însă, conform articolului, își intensifică schimburile comerciale cu Moscova și furnizează componente fabricate în China folosite în producția rusă de drone și rachete. În paralel, sunt menționate și situații inverse: cetățeni chinezi care luptă de partea Rusiei și informații potrivit cărora ofițeri militari chinezi ar vizita zone din apropierea frontului rusesc pentru a studia lecțiile tactice ale războiului (formulare atribuită în material ca „potrivit unor informații”, fără detalii suplimentare). În acest cadru, consecința directă pentru voluntarii din Ucraina nu este doar riscul de pe front, ci și expunerea la eventuale repercusiuni la întoarcerea în China, inclusiv prin prisma activității lor publice online și a faptului că luptă împotriva Rusiei, partener important al Beijingului. De la ședere temporară la înrolare: cazul Luo Luo a ajuns în Ucraina în decembrie 2023. Inițial, spune că a fost atras de perspectiva unei vieți noi și de oportunități economice într-o Ucraină care urma să se reconstruiască după război, el fiind comerciant de fier vechi. Ulterior, s-a implicat în activități umanitare (alimente, aparatură electronică pentru refugiați, evacuări de civili). Materialul descrie și dificultăți administrative: regimul vizelor pentru cetățenii chinezi era complicat, iar intrarea în Ucraina putea presupune, pe lângă viza ucraineană, și vize de tranzit (inclusiv Schengen) sau o viză pentru Republica Moldova , unde accesul era uneori refuzat. În final, Luo ar fi considerat că înrolarea este cea mai bună cale pentru a obține drept de ședere. În armată, el s-a pregătit ca operator de drone și a ajuns să îndeplinească inclusiv sarcini de sprijin, pe fondul barierei lingvistice invocate de comandant. Ulterior, a cerut transferul la infanteria marină și afirmă că urmează să fie implicat într-o unitate de apărare aeriană împotriva dronelor. „Mustang”: între motivație și incertitudine Un alt voluntar, „Mustang”, operator de drone în cadrul Brigăzii 12 Azov, a cerut anonimat. El spune că războiul i-a dat un nou sens vieții, pe fondul unei stări de apatie după pandemie și al nemulțumirii față de societatea din China, dar descrie viitorul în termeni pesimiști și își fixează ca prioritate imediată supraviețuirea. În privința planurilor de după război, el ia în calcul mai multe variante (rămânerea în Ucraina, un loc de muncă în Europa sau SUA), iar revenirea în China o tratează prudent, pe motiv că nu știe ce informații ar putea avea autoritățile despre el. [...]
Disputa din UE privind emisarul pentru negocierile de pace riscă să slăbească poziția europeană , pe fondul presiunilor ca blocul comunitar să desemneze un singur reprezentant în discuțiile despre Ucraina, potrivit Digi24 . Kaja Kallas , Înaltul Reprezentant al UE, spune că Rusia nu o dorește la masa negocierilor din cauza pozițiilor ei „ferme”, dar avertizează că Moscova ar încerca, în general, să aibă în față o parte „cât mai slabă”. Kallas afirmă că, în calitate de șef al politicii externe a UE, ar trebui să preia rolul de emisar pentru negocierile menite să pună capăt războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, relatare atribuită de Digi24 publicației Euronews. Ea a spus că liderii europeni au numit-o în funcție știind că, în mandat, vor exista discuții față în față cu Moscova și că, dacă statele membre vor să schimbe înțelegerea, o pot face, fiind decizia lor. În același timp, Kallas a respins ideea ca UE să copieze modelul SUA, care ar fi ales doi emisari „aleși cu grijă”, Steve Witkoff și Jared Kushner, susținând că Uniunea ar trebui să opteze pentru o persoană cu „rol instituțional” bine definit. În arhitectura UE, Tratatul de la Lisabona îi dă Înaltului Reprezentant rolul de coordonare și implementare a politicii externe, dar prevede și un rol de reprezentare pentru președintele Consiliului European, în prezent Antonio Costa , în timp ce Comisia Europeană gestionează dosare precum sancțiunile, finanțarea și aderarea, considerate esențiale pentru procesul diplomatic. Cine ar putea reprezenta UE și de ce contează Potrivit informațiilor prezentate, Antonio Costa ar fi „depășit-o rapid” pe Kallas în cursa pentru funcția de trimis special și ar fi văzut drept favorit. În paralel, Kallas este descrisă ca o figură controversată la Bruxelles și „din ce în ce mai mult marginalizată” în discuțiile la nivel înalt — un context care, în logica articolului, amplifică riscul ca UE să transmită semnale de divizare într-un moment în care i se cere coerență. Kallas a invocat și constrângerile interne ale politicii externe europene, bazate pe unanimitate, subliniind că nu se reprezintă pe sine, ci „27” de state membre. Mesajul Moscovei, în lectura Kallas: „vor o parte slabă” Întrebată dacă opoziția Rusiei ar avea legătură cu faptul că provine din Europa de Est, Kallas a răspuns că Moscova s-ar opune „oricui ar fi puternic” la masa negocierilor, pentru a-și putea impune cererile maximaliste și pentru a obține pârghii. „Desigur, atunci când negociezi cu cineva, îți dorești ca partea cealaltă să fie cât mai slabă posibil, pentru a putea obține ceea ce îți dorești. Este foarte clar.” Ea a adăugat că, dacă europenii ar accepta ca Rusia să decidă cine îi reprezintă, i-ar oferi o pârghie „pe care nu ar trebui să o aibă”. Presiunea pentru un singur reprezentant și stadiul discuțiilor Tema trimisului special a intrat în centrul discuțiilor după ce atât Ucraina, cât și SUA au cerut europenilor să desemneze un singur reprezentant pentru negocieri, subiect discutat de liderii UE la Dublin. Un diplomat de rang înalt a avertizat că dezbaterea despre candidați riscă să „alimenteze diviziunile dintre europeni”, ceea ce „este exact ceea ce dorește Rusia”. Până acum, negocierile s-au desfășurat la nivel tehnic, iar articolul notează că nu este clar ce rol ar avea trimisul și „la ce masă” ar lua loc. La ultima reuniune de la Abu Dhabi au participat înalți oficiali din Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Comisia Europeană, Consiliul European și NATO. Kallas a mai recunoscut că un reprezentant al UE nu poate vorbi în numele Regatului Unit și al Norvegiei, doi susținători importanți ai Ucrainei care nu sunt membri ai Uniunii. [...]
Rusia își joacă tot mai mult șansa de a slăbi Ucraina prin presiune economică și politică asupra Europei , după ce opțiunea unei victorii decisive pe front pare „aproape imposibilă”, potrivit unei analize preluate de Digi24 . În acest cadru, Kremlinul ar miza pe două direcții rămase: paralizarea economiei ucrainene și erodarea sprijinului european pentru Kiev, conform Wall Street Journal . Miza este una operațional-economică: dacă infrastructura critică a Ucrainei este degradată suficient prin atacuri repetate, costurile de funcționare ale statului cresc, iar dependența de finanțarea externă se adâncește. În paralel, Rusia încearcă să exploateze tensiunile politice din UE, într-un moment în care Europa este descrisă drept „cel mai important susținător” al Ucrainei. Două planuri rămase: economia Ucrainei și coeziunea Europei Analiza indică faptul că Vladimir Putin ar fi avut inițial patru posibile strategii pentru a câștiga războiul, însă două devin tot mai greu de realizat: colapsul armatei ucrainene și cedarea Kievului sub presiunea administrației Trump pentru acceptarea cerințelor Moscovei. În aceste condiții, Kremlinul ar fi rămas cu: paralizarea economică a Ucrainei , prin lovirea infrastructurii și a capacității de funcționare a statului; slăbirea sprijinului european , prin fragmentarea pozițiilor politice din state-cheie. În același timp, negocierile mediate de SUA, desfășurate recent la Abu Dhabi , sunt prezentate ca un semnal că Moscova urmărește în continuare obiectivele inițiale: „dezmembrarea și subjugarea Ucrainei” și „rescrierea ordinii” de securitate în Europa de după Războiul Rece. Presiune pe infrastructură, cu efect direct asupra economiei Pe teren, linia frontului este descrisă ca fiind „aproape nemișcată”, iar tentativele ruse de a încercui poziții ucrainene din Donețk (inclusiv în zona Sloviansk și Kramatorsk) ar fi eșuat. În schimb, Moscova și-a intensificat campania de bombardamente cu rachete și drone asupra orașelor și infrastructurii critice. Sunt menționate explicit ținte precum: centrale electrice, depozite, porturi la Marea Neagră, poduri peste râul Nipru. Efectul urmărit este împingerea Ucrainei spre o criză de utilități (electricitate, apă, căldură) în prag de iarnă. Textul notează și o consecință financiară: dacă atacurile ar provoca o criză umanitară și ar „paraliza economia”, Ucraina ar putea deveni și mai dependentă de ajutorul financiar european pentru a acoperi costurile tot mai mari ale războiului. Factorul „dronelor” și fereastra de decizie din 2027 Un element operațional important este rolul dronelor: prezența dronelor ucrainene pe linia frontului este descrisă drept „copleșitoare”, ceea ce ar limita capacitatea Rusiei de a avansa, cu excepția perioadelor cu vreme proastă, când operațiunile cu drone sunt îngreunate. În privința unei posibile schimbări de strategie, mai mulți observatori citați în material indică faptul că Putin ar urma să decidă în funcție de evoluțiile din primele luni ale lui 2027, inclusiv rezultatele campaniei de atacuri și dinamica politică europeană. Pariul pe fisuri politice în UE și costul intern pentru Rusia Materialul indică faptul că Rusia urmărește fragmentarea sprijinului european, invocând exemple politice din Franța, Germania și Italia. În Franța, Marine Le Pen este menționată ca favorită în sondaje pentru prezidențialele din primăvara anului viitor și ar fi promis limitarea finanțării pentru Ucraina. În Germania, AfD este prezentat drept cel mai popular partid și ar pleda pentru reluarea livrărilor de gaze rusești, ceea ce ar inversa eforturile Berlinului de reducere a dependenței energetice. În Italia, sunt menționate partide, atât la guvernare, cât și în opoziție, care se opun ajutorului pentru Ucraina. Pe de altă parte, textul notează că resursele Rusiei nu sunt infinite : Kremlinul ar avea dificultăți tot mai mari în acoperirea deficitului financiar în creștere, iar cheltuielile militare ar consuma „o treime sau mai mult” din bugetul de stat. În acest context, o expertă citată descrie sistemul drept „extrem de instabil”. Ce urmează, potrivit materialului: Moscova ar putea ajusta strategia, dar fără a renunța complet la obiectivele sale, iar momentul de evaluare ar fi legat de începutul lui 2027 și de evoluțiile politice din Europa. [...]
Negocierile de pace pentru Ucraina rămân fără un cadru agreat privind rolul Europei , după ce Moscova a respins public ideea că ar exista un acord pentru includerea puterilor europene în discuții, contrazicând declarațiile negociatorului american Jared Kushner , potrivit Digi24 . Ministerul rus de Externe a transmis vineri că nu are cunoștință de vreun acord privind participarea europenilor la negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a spus că, din câte știe instituția, „subiectul nu a fost abordat” în discuțiile purtate la Moscova cu Steve Witkoff și Jared Kushner, ca răspuns la o solicitare de comentarii. Declarații contradictorii, cu impact direct asupra formatului negocierilor Cu o zi înainte, Jared Kushner declarase, după o întâlnire la Dublin cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că atât Rusia, cât și Ucraina ar fi convenit să îi implice pe europeni în următoarea rundă de negocieri. În același context, Kushner a argumentat că europenii trebuie să fie prezenți la masă și a afirmat că președintele rus Vladimir Putin „este dispus să încerce”. Miza este formatul negocierilor: liderii europeni au încercat să obțină un rol în discuții, invocând implicațiile directe ale unui eventual acord asupra securității continentului. În paralel, Ucraina își menține obiectivul de aderare la Uniunea Europeană. Ce se știe despre întâlnirea de la Moscova Cu câteva ore înainte de întâlnirea de la Dublin, Kushner și Witkoff au avut discuții cu Vladimir Putin la Moscova. Potrivit agenției de stat ruse RIA Novosti , la acea întâlnire nu a participat niciun reprezentant al Ministerului de Externe rus. RIA Novosti a mai relatat că Putin a fost însoțit de: consilierul pentru politică externă Iuri Ușakov; negociatorul-șef Vladimir Medinski; emisarul Kirill Dmitriev. Kushner și Witkoff au ajuns la Moscova și Dublin după discuții trilaterale cu negociatori ucraineni și ruși la Abu Dhabi. Rusia poartă un război pe scară largă împotriva Ucrainei de peste patru ani și jumătate. [...]
