Știri
Știri din categoria Externe
SUA, Ucraina și Rusia au programată vineri la Abu Dhabi prima discuție trilaterală din război, potrivit HotNews.ro, după întâlnirea de la Moscova dintre Vladimir Putin și emisarii lui Donald Trump și după convorbirea Trump–Zelenski de la Davos.
Întâlnirea are loc pe 23 ianuarie 2026 și este prezentată ca un pas rar în format tripartit, în condițiile în care, de la invazia Rusiei din 2022, contactele directe și formulele de negociere au fost fragmentate. Miza imediată este stabilirea unui cadru de discuții pe securitate, dar și clarificarea pozițiilor pe dosarele considerate „blocante”, în special teritoriul.
Volodimir Zelenski a declarat vineri dimineața că discuțiile din Emiratele Arabe Unite se vor concentra pe statutul regiunii Donbas, din estul Ucrainei. El a indicat că tema va fi abordată din perspectiva celor trei părți și a sugerat că rezultatul rămâne incert.
„Este un pas, sperăm, spre încheierea războiului, dar se pot întâmpla lucruri diferite”.
Zelenski a mai spus că a discutat despre Donbas și cu Donald Trump, joi, la Davos. Totodată, liderul ucrainean a afirmat anterior că el și Trump au „finalizat garanțiile de securitate” pentru Ucraina și au discutat despre rachete suplimentare de apărare antiaeriană, necesare pentru interceptarea rachetelor balistice rusești, notează BBC, citat de HotNews.ro.
Kievul a anunțat că trimite la Abu Dhabi pe Rustem Umerov, descris drept negociatorul principal, și pe Kirilo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski. Întâlnirea a fost confirmată în primele ore ale dimineții de vineri, după discuțiile de la Kremlin dintre Vladimir Putin, trimisul special al SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump.
Din partea Rusiei, consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a spus că discuțiile de la Moscova au durat aproximativ patru ore și au fost „utile din toate punctele de vedere”, iar ulterior „s-a convenit” ca prima reuniune a unui grup de lucru trilateral pe securitate să aibă loc la Abu Dhabi. El a precizat că generalul Igor Kostiukov, directorul agenției de informații militare GRU, va conduce echipa rusă la discuțiile privind securitatea.
În paralel, Ușakov a afirmat că trimisul pentru investiții Kirill Dmitriev urmează să se întâlnească separat cu Steve Witkoff pentru a discuta probleme economice, indicând că agenda include și un canal distinct pentru teme economice, pe lângă dosarul de securitate.
Rusia a avertizat că o pace durabilă nu va fi posibilă fără rezolvarea problemelor teritoriale. Ușakov a invocat „formula convenită la Anchorage”, susținând că, fără o soluție pe această temă, „nu există nicio speranță” pentru o înțelegere pe termen lung, în timp ce nu a semnalat un progres major în urma discuțiilor de la Moscova.
În relatarea preluată de HotNews.ro, un obstacol major rămâne cererea lui Putin ca Ucraina să cedeze 20% din teritoriul pe care îl deține încă în regiunea estică Donețk, cerere pe care Zelenski a refuzat-o. Rusia mai cere ca Ucraina să renunțe la ambiția de a adera la NATO și respinge orice prezență a trupelor NATO pe teritoriul ucrainean după un eventual acord de pace.
Pe fond, discuțiile vin într-un moment dificil pentru Ucraina, descris drept „cea mai grea iarnă” de la începutul războiului, pe fondul atacurilor rusești cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice, cu întreruperi de curent și probleme de încălzire în mai multe orașe.
HotNews.ro consemnează că demersul este parte din eforturile lui Donald Trump de a pune capăt conflictului, iar Trump a declarat miercuri că Putin și Zelenski ar fi „proști” dacă nu reușesc să ajungă la o înțelegere. În același timp, nu este clar dacă oficialii ruși și ucraineni se vor întâlni față în față, iar Zelenski a spus că discuțiile ar urma să dureze două zile.
În plan european, acordul pentru discuțiile trilaterale vine după ce Zelenski și-a criticat aliații europeni într-un discurs la Davos, acuzând lipsa de acțiune. Ulterior, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a respins criticile și a afirmat că UE este „cel mai mare susținător al Ucrainei”, indicând că în ultimii patru ani ar fi fost acordate peste 193 de miliarde de euro și că ar urma să se adauge încă 90 de miliarde de euro pentru următorii doi ani, potrivit declarațiilor citate de HotNews.ro.
În acest context, reuniunea de la Abu Dhabi este relevantă nu doar ca format diplomatic rar, ci și ca test al capacității Washingtonului de a împinge negocierile spre un cadru concret, în condițiile în care pozițiile pe teritoriu și garanțiile de securitate rămân, cel puțin public, divergente.
Recomandate
Donald Trump cere Ucrainei să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, invocând efecte directe asupra pieței globale a motorinei , pe fondul unor prețuri record în SUA, potrivit Mediafax . Trump a spus că i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să înceteze atacurile asupra infrastructurii rusești folosite pentru producerea și distribuirea motorinei, susținând că acestea „provoacă o penurie globală”. Declarațiile au fost făcute duminică, în marja turneului Irish Open, la clubul său de golf din Doonbeg, după ce prețurile motorinei din SUA au atins un nivel record vineri. „Domnul Zelenski trebuie să facă un lucru. Trebuie să înceteze eliminarea motorinei din Rusia.” „Există o mulțime de alte ținte. Nu atacați motorina, pentru că asta face rău, asta face rău lumii.” De ce contează: motorina devine o temă de securitate energetică și de politică internă în SUA În material se arată că Ucraina vizează de luni de zile industria petrolieră și gazieră a Rusiei cu atacuri la distanță, iar efectele interne din Rusia au inclus raționalizarea combustibilului și o decizie a Moscovei de a interzice exporturile de motorină în iulie, reducând oferta pe o piață globală deja „restricționată”, potrivit Associated Press (AP), citată de Mediafax. Pe lângă impactul atacurilor asupra rafinării, criza globală a fost amplificată și de războiul împotriva Iranului, care a redus transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , mai notează articolul. În SUA, scumpirea combustibililor capătă și o dimensiune electorală: prețurile îi afectează pe americani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Context: exporturile de motorină s-au contractat puternic, potrivit IEA Mediafax citează un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), publicat vineri, potrivit căruia exporturile nete de motorină din țările din Golf au ajuns în august la „puțin peste un sfert” din nivelul de dinaintea începerii războiului împotriva Iranului, în februarie. IEA atribuie deteriorarea suplimentară și perturbărilor din sistemul de rafinare al Rusiei, respectiv opririi aproape complete a exporturilor de produse după intensificarea atacurilor ucrainene. În același raport, IEA mai arată că, în februarie, exporturile combinate de motorină din Golf și Rusia reprezentau aproape 45% din comerțul maritim mondial. Pozițiile părților: Kievul leagă industria petrolieră de finanțarea războiului Kievul susține că industria petrolieră rusă „finanțează și alimentează direct” invazia Rusiei în Ucraina, care durează de peste patru ani, conform articolului. În paralel, Rusia și-a intensificat campania aeriană în ultimele săptămâni, folosind rachete balistice și drone cu reacție, iar atacurile au vizat inclusiv rețeaua electrică a Ucrainei înainte de iarnă, cu scopul de a demoraliza civilii, potrivit oficialilor citați în material. [...]
Kremlinul transmite că participarea lui Putin la G20 Miami nu e decisă, iar ideea unei întâlniri cu Zelenski „nici măcar nu a fost discutată” , ceea ce menține incertitudinea în jurul unui posibil moment diplomatic la summitul din decembrie, potrivit HotNews . Moscova nu a stabilit încă dacă președintele rus Vladimir Putin va participa la summitul G20 de la Miami (14–15 decembrie), a relatat Interfax, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta a spus că „nu știm încă dacă va merge la Miami”, conform Reuters. În aceeași linie, consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat că posibilitatea participării lui Putin la summit „nici măcar nu a fost discutată” la Moscova. Întâlnirea Zelenski–Putin: Moscova insistă pe varianta „veniți la Moscova” Reacția Kremlinului vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că este dispus să se deplaseze la Miami dacă Putin participă și să se întâlnească cu el în marja G20. Peskov a reiterat însă poziția de lungă durată a Moscovei: dacă liderul ucrainean vrea o întâlnire, ar trebui să vină la Moscova. Zelenski a făcut declarațiile într-un interviu pentru postul german Deutsche Welle , publicat sâmbătă. Întrebat dacă îl va întâlni pe Putin la reuniunea din decembrie, el a răspuns afirmativ. „Trebuie să venim. Trebuie să ne întâlnim, să discutăm și să luăm decizii.” În același interviu, Zelenski a insistat că miza este rezultatul, nu schimbul de replici. „Nu cuvintele contează. (…) Contează doar rezultatul.” Context: relansarea contactelor diplomatice și tensiunile din G20 În paralel, Washingtonul a încercat să relanseze eforturile diplomatice pentru încheierea războiului, prin vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, weekendul trecut. Zelenski a numit vizita un „semnal pozitiv” și un „semn de respect” pentru ucraineni. Totodată, Putin și președintele american Donald Trump au discutat despre război săptămâna trecută, într-o convorbire telefonică descrisă de Kremlin drept „extrem de sinceră”. Statele Unite dețin în acest an președinția G20. La începutul lunii septembrie, ministrul rus de finanțe Anton Siluanov a participat la o reuniune G20 în Carolina de Nord, ceea ce a provocat „disconfort” în rândul aliaților europeni ai Ucrainei. Diplomația rusă a mai anunțat că Moscova va trimite oficiali la o reuniune G20 dedicată energiei, la Houston, săptămâna viitoare. Ce urmează Zelenski a spus că se așteaptă ca în această lună să aibă loc discuții între Ucraina, Rusia și Statele Unite și că următoarea întâlnire trilaterală ar putea fi găzduită de Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveția sau alte țări. Pe teren, conflictul rămâne într-un impas, iar în ultimele săptămâni cele două părți au intensificat atacurile asupra țintelor logistice și economice; în plus, Rusia a lansat în ultimele două săptămâni atacuri aproape constante cu drone mai rapide, care au afectat Kievul, fiind întrerupte doar pe durata vizitei emisarilor americani și reluate ulterior. [...]
Donald Trump a relativizat acuzațiile privind un posibil sprijin chinez pentru Iran , sugerând că spionajul și schimburile de informații sunt practici reciproce între marile puteri, potrivit Economica . Declarațiile vin pe fondul relatărilor despre un presupus transfer de informații între China și Iran, într-un context sensibil pentru relația Washington–Beijing, înaintea unei vizite de stat a lui Xi Jinping în SUA, așteptată la final de septembrie. Trump a comentat subiectul la bordul avionului Air Force One, la o zi după ce Wall Street Journal a publicat un articol despre un presupus schimb de informații între China și Iran, informație preluată de Agerpres . Mesajul său a fost că acuzațiile de spionaj nu sunt unilaterale. „Ştiţi, când oamenii spun că China ne spionează, eu spun că au dreptate şi că şi noi îi spionăm.” „Asta facem noi. Practic, ei fac ce facem noi.” Contextul militar: atacul din Iordania Pe 17 iulie, Iranul a lansat rachete asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania, unde sunt staționate forțe americane. Atacul s-a soldat cu moartea a trei soldați americani. Ce se știe (și ce nu) despre rolul Chinei Potrivit Wall Street Journal, oficiali americani anonimi nu au identificat entitățile chineze implicate și nu au sugerat că guvernul chinez ar fi direct responsabil. Aceiași oficiali ar fi ridicat problema cu partea chineză, care ar fi cerut dovezi privind transferul unor imagini din satelit și nu ar fi recunoscut implicarea unor entități chineze în furnizarea lor către Teheran. Separat, în luna mai, Washingtonul a sancționat trei companii de sateliți cu sediul în China, acuzându-le că ar fi facilitat operațiuni militare iraniene. Miza economică și diplomatică China este unul dintre principalii parteneri economici ai Iranului, cumpărând o mare parte din producția sa de petrol, și un susținător diplomatic important al Teheranului. În acest context, orice acuzații legate de sprijin tehnologic sau informațional pentru operațiuni militare iraniene pot amplifica tensiunile dintre SUA și China, inclusiv în preajma vizitei de stat a lui Xi Jinping în SUA, programată pentru sfârșitul lunii septembrie. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre reunificarea Irlandei riscă să complice relația SUA–Regatul Unit și să reaprindă dezbaterea constituțională , într-un moment în care Londra insistă că nu există sprijin suficient pentru un referendum, potrivit Antena 3 . Președintele SUA a reiterat duminică sprijinul pentru unificarea Irlandei de Nord cu Republica Irlanda, afirmând că „unul dintre cele mai firești lucruri” ar fi „să le unim”. Declarațiile vin în pofida opoziției premierului britanic Andy Burnham, iar Antena 3 notează că informațiile sunt relatate de The Guardian. De ce contează politic: presiune pe Londra și pe echilibrul din Acordul din Vinerea Mare Potrivit articolului, poziționarea lui Trump „subminează tradiția neutralității Casei Albe” privind statutul constituțional al Irlandei de Nord și a generat reacții la Londra. Downing Street a transmis că Burnham consideră în continuare că „nu există sprijinul necesar pentru unificare” care să declanșeze un referendum, mecanism prevăzut în Acordul din Vinerea Mare (1998) . În urmă cu două săptămâni, Burnham ar fi spus că un referendum „este exclus”. În paralel, liderii Plaid Cymru, Partidului Național Scoțian și Sinn Féin urmează să se întâlnească luni la Cardiff pentru a discuta consolidarea cooperării în direcția schimbării constituționale. Reacții divergente: naționaliștii salută, unioniștii resping Naționaliștii irlandezi au salutat remarcile lui Trump, în timp ce Partidul Conservator și unioniștii nord-irlandezi le-au condamnat. Trump a spus că a fost surprins de amploarea reacțiilor și a susținut că a primit „atât de mult sprijin” pentru comentariile sale. Angela Rayner, secretarul pentru comunități din Regatul Unit, a minimalizat declarațiile, afirmând pentru Sky News: „Donald Trump este Donald Trump, iar președintele își va spune părerea așa cum o vede. Guvernul a fost serios în ceea ce privește acordul din Vinerea Mare și va continua pe această cale.” De cealaltă parte, Gerry Adams, fost lider Sinn Féin, a spus că declarațiile lui Trump ar reflecta „sentimentul larg nord-american” față de unitatea irlandeză și a criticat guvernele irlandeze succesive pentru lipsa de planificare a reunificării. Unioniștii au respins însă ideea: Ian Paisley Jr., fost deputat al Partidului Unionist Democrat, a declarat că „realitatea politică, culturală și economică” este că Irlanda de Nord și populația sa „sunt britanici și doresc să rămână așa”. Componenta economică: Trump promite eliminarea tarifului la whiskey-ul irlandez În timpul vizitei, Trump a anunțat că va reduce tarifele la whiskey-ul irlandez, spunând că va elimina taxele vamale după ce ar fi fost solicitat în mod repetat să facă acest lucru. Articolul precizează că exista o taxă vamală de 15% pentru whiskey-ul irlandez, introdusă în cadrul măsurilor Casei Albe împotriva importurilor din UE, care a dezavantajat produsul față de concurenți precum whiskey-ul scoțian și cel din Irlanda de Nord, care nu au taxe vamale. Ce urmează Pe termen scurt, miza este politică: declarațiile președintelui SUA alimentează o temă sensibilă în Regatul Unit și Irlanda, în timp ce guvernul britanic își menține poziția că nu sunt îndeplinite condițiile pentru un referendum. În același timp, promisiunea privind tarifele la whiskey-ul irlandez introduce o dimensiune comercială care poate influența discuțiile dintre SUA, UE și actorii regionali menționați în articol. [...]
Pierderile teritoriale raportate lângă Lîman pun presiune pe planul Kremlinului de a cuceri Donețk-ul în șase luni , după ce forțele ruse ar fi fost nevoite să abandoneze peste 200 km pătrați pe principala direcție de ofensivă din regiunea Donețk, potrivit Antena 3 . Informațiile sunt atribuite unor analize OSINT (informații din surse deschise) și unor evaluări ale unor instituții și consultanți militari. Datele prezentate indică pierderea unui cap de pod important în apropiere de Lîman, poziție din care Rusia ar fi intenționat să atace dinspre nord centura „orașelor-fortăreață” din Donbas. Potrivit materialului, informația a fost publicată inițial de analistul OSINT Clement Molin și ulterior confirmată de Rochan Consulting și de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Statele Unite. Ce s-a întâmplat pe teren și de ce contează operațional Conform evaluărilor citate, contraofensiva ucraineană a durat patru luni și a inclus mai multe asalturi mecanizate, cu o succesiune de câștiguri teritoriale: eliberarea localității Nove în iunie, avans până la Kolodiazi la jumătatea lunii august și un nou atac între Katerinivka și Novoliubivka, care ar fi tăiat legăturile grupării ruse aflate în ofensivă. Konrad Muzyka, directorul Rochan Consulting, estimează că armata rusă a pierdut aproximativ 240 km pătrați, iar tentativa de încercuire dinspre nord a aglomerării Sloviansk–Kramatorsk a eșuat. ISW apreciază că operațiunea ucraineană ar fi anulat complet câștigurile teritoriale obținute de Rusia în zonă de la începutul lunii martie, în timp ce forțele ruse ar încerca în paralel o încercuire și dinspre sud. „Practic încercuite” și presiune pe logistică Expertul militar Valeri Șiriaev afirmă că trupele ucrainene ar fi străpuns „o linie de apărare foarte veche” și ar fi pătruns în spatele dispozitivului rusesc din zona Lîman, ceea ce ar fi dus la o încercuire „operațională” a unor unități ruse. „Este într-o mare măsură o încercuire operațională, dar una strânsă: în multe localități din zona Șandriholove încă se află militari ruși, iar aprovizionarea lor se face doar pe calea aerului”. În același context, canale militare ruse pro-război ar recunoaște „deteriorarea situației tactice” lângă Lîman. Canalul Ribar pune situația pe seama „minciunii sistematice din rapoartele transmise superiorilor” și a unei „evaluări greșite a situației”, avertizând că mutarea rezervelor pentru acoperirea breșelor ar putea crea goluri în apărare în alte sectoare. Ținta politică: Donețk în șase luni, dar analiștii cer prudență Materialul notează că surse Bloomberg apropiate Kremlinului susțin că Vladimir Putin le-ar cere militarilor să cucerească întreaga regiune Donețk în următoarele șase luni. Anterior, termenul ar fi fost sfârșitul anului, iar ISW ar menționa că, de la începutul războiului, Putin ar fi amânat termenele pentru cucerirea Donbasului de cel puțin 15 ori. În același timp, analiștii citați consideră că este prematur să se vorbească despre o schimbare decisivă pe front. Totuși, contraofensiva ucraineană ar putea amâna „ofensiva asupra nordului Donbasului”, potrivit lui Clement Molin și lui Valeri Șiriaev. Posibil efect: extinderea razei de lovire cu drone asupra logisticii ruse Șiriaev descrie și o posibilă consecință operațională dacă Ucraina își consolidează pozițiile în zona Lîman: schimbarea distanței de la care poate lovi, inclusiv prin utilizarea dronelor FPV (drone controlate în timp real, cu „vedere” din perspectiva camerei). Potrivit acestuia, operatorii ucraineni din zona Lîman ar putea ajunge, în timp, să lovească la 10–15 kilometri în spatele unei grupări ruse care înaintează spre Mikolaivka și Sloviansk, vizând „spatele și liniile logistice” din poziții mai sigure. [...]
Atacul cu dronă asupra unui tren la 2 km de Polonia ridică riscuri operaționale pentru coridorul feroviar și punctul de frontieră Iahodîn–Dorohusk , după ce un tren de călători a fost lovit în Ucraina, iar activitatea la graniță a fost suspendată temporar pe durata alertei aeriene, potrivit Profit . Incidentul a avut loc în apropierea localității Iagodin, la circa 2 kilometri de granița cu Polonia. Imaginile publicate arată oameni fugind pe peron, iar o bubuitură puternică se aude înainte ca locomotiva să fie cuprinsă de flăcări. Conform informațiilor din articol, niciun pasager nu a fost rănit. Trenul cu diplomați a fost deviat din cauza alertei Compania ucraineană de transport feroviar a transmis că trenul în care se aflau diplomați și consultanți de securitate europeni și americani nu a fost cel lovit, însă „cel mai probabil a fost ținta” dronei. Drona a fost detectată, iar trenului i s-a ordonat să plece cu 15 minute mai devreme, astfel că drona a lovit un alt tren. În același context, Günter Sautter, consilier pe politică externă și securitate în Cancelaria germană, călătorea cu trenul de noapte dinspre Kiev spre Polonia, potrivit Der Spiegel, citat de Profit. Fostul prim-ministru suedez Carl Bildt, aflat în trenul diplomatic, a confirmat că pasagerii au primit un avertisment de evacuare, ulterior anulat, iar trenul a trecut frontiera în Polonia. Profit mai notează că fostul șef al CIA, David Petraeus, se afla într-un al treilea tren, aflat în gara Iagodin în momentul atacului. Efect imediat: suspendarea temporară a activității la frontieră În noaptea de duminică, forțele ruse au atacat și în apropierea punctului de control Iahodîn–Dorohusk, la aproximativ 800 de metri de teritoriul polonez. Activitatea la frontieră a fost suspendată temporar pe durata alertei aeriene, timp în care personalul și celelalte persoane prezente s-au adăpostit, după care punctul de trecere și-a reluat activitatea în regim normal. În zonă ar fi fost avariată o benzinărie, iar mai multe camioane au luat foc pe partea ucraineană, conform informațiilor prezentate în articol. Context: atacuri asupra infrastructurii și ținte industriale Materialul mai menționează că o fabrică Coca-Cola din apropierea orașului Brovary, la est de Kiev, a fost lovită și avariată de drone rusești. Președintele Volodimir Zelenski a spus că a fost folosită o dronă de tip Shahed și a susținut că atacul reprezintă un „semnal” către Washington, pe fondul legăturilor americane ale companiei. Amploarea pagubelor nu a fost precizată, iar compania urmează să evalueze situația împreună cu autoritățile ucrainene; nu au fost raportate victime în rândul angajaților, potrivit informațiilor citate de Profit. [...]
