Știri
Știri din categoria Politică
Volodîmîr Zelenski și Donald Trump au avut pe 22 ianuarie discuții private la Davos, potrivit The Kyiv Independent, în marja Forumului Economic Mondial, pe fondul blocajului diplomatic privind încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Întâlnirea a fost prima discuție față în față dintre cei doi lideri în 2026 și a avut loc în aceeași zi în care emisarul special al SUA, Steve Witkoff, urma să poarte discuții cu președintele rus Vladimir Putin.
Convorbirile dintre Zelenski și Trump au durat aproximativ o oră, iar consilierul prezidențial ucrainean Dmîtro Lîtvîn a caracterizat întâlnirea drept „bună”, conform relatării publicației. Ulterior, Trump și Zelenski au avut și o discuție între patru ochi.
Cei doi președinți nu au făcut declarații presei înainte de întâlnire. Zelenski era programat să se adreseze Forumului Economic Mondial la ora 14:30 CET.
Contextul discuțiilor este unul de stagnare a eforturilor diplomatice. Trump a pus public lipsa de progres atât pe seama Moscovei, cât și a Kievului, susținând că niciuna dintre părți nu ar fi arătat suficientă flexibilitate pentru a ajunge la o înțelegere.
În același timp, Moscova nu ar fi arătat o disponibilitate clară de a se angaja în planul de pace SUA–Ucraina finalizat în decembrie, deși ar fi confirmat că a primit prevederile acestuia, potrivit sursei.
După întâlnirea din decembrie cu Trump, Zelenski declara că liderii au trecut în revistă „toate aspectele cadrului de pace” și că s-ar fi înregistrat deja progrese semnificative.
Zelenski a mai spus atunci că planul în 20 de puncte era „în jur de 90% agreat”, iar garanțiile bilaterale de securitate SUA–Ucraina erau „pe deplin agreate”, în timp ce un aranjament mai larg de securitate SUA–Europa–Ucraina se apropia de finalizare.
Witkoff a afirmat la Davos, pe 22 ianuarie, că în cadrul de pace a mai rămas nerezolvată o „singură chestiune”, care, potrivit publicației, ar putea viza retragerea Ucrainei din Donbas. „Am discutat mai multe variante ale acelei chestiuni, ceea ce îmi arată că este rezolvabilă”, a spus Witkoff.
Rusia continuă să insiste ca Ucraina să se retragă din regiunile Donețk și Luhansk, parțial ocupate, și ca comunitatea internațională să recunoască ocupația ilegală a teritoriilor ucrainene, cereri respinse în mod repetat de Kiev.
Din decembrie, negociatorii ucraineni și americani au avut discuții regulate pe trei documente considerate de bază pentru demersul diplomatic: un acord-cadru, garanții de securitate și un plan de reconstrucție.
Tot la Davos, Witkoff s-a întâlnit la începutul săptămânii cu principalul negociator rus Kirill Dmitriev, pentru a discuta planul susținut de Washington. Ambele părți au descris discuția, care a durat două ore, drept constructivă, după întâlniri suplimentare pe care oficiali ucraineni le-au avut cu Witkoff și alți negociatori americani în SUA, în weekend.
Recomandate
Decizia PNL de a-și bloca propriul premier desemnat deschide o criză de guvernare cu efect direct asupra stabilității politice , într-un moment în care partidul intră și într-un conflict frontal cu președintele României, potrivit Mediafax . În ședința Biroului Politic Național, PNL condus de Ilie Bolojan a votat cu 41 pentru și 13 împotrivă să nu susțină în Parlament învestirea lui Adrian Veștea – vicepreședinte PNL – deși acesta fusese desemnat premier de președintele Nicușor Dan. Bolojan a cerut ca Veștea să își depună mandatul de premier desemnat până „astăzi la ora 10.00” și a avertizat că orice membru care contestă decizia partidului – inclusiv prin acceptarea unui portofoliu într-un eventual Executiv Veștea sau prin votarea cabinetului – va fi exclus din PNL. Miza: blocaj instituțional și disciplină de partid dusă la limită Dincolo de disputa internă, decizia PNL mută conflictul în Parlament și pune presiune pe calendarul formării guvernului. În același timp, amenințarea cu excluderea pentru cei care ar susține un guvern condus de un membru PNL indică o încercare de a impune disciplină totală într-un moment de fractură politică. Conflict deschis PNL – Președinție Mediafax notează că, spre deosebire de episoadele anterioare în care PNL a contribuit la căderea propriilor guverne în acord cu președintele de atunci, în iunie 2026 „schimbarea majoră” este poziționarea PNL și a lui Ilie Bolojan într-un conflict deschis cu președintele Nicușor Dan. Bolojan l-a acuzat pe șeful statului de acte „ostile” și de „o evidentă încercare de rupere a PNL”, susținând că nominalizarea unui premier din rândul PNL fără consultarea partidului „încalcă orice principiu de colaborare politică loială”. „Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială.” „PNL nu va susține instalarea unui astfel de Guvern având în vedere atât modalitatea în care s-a făcut această desemnare cu încălcarea spiritului democrație parlamentare printr-o nominalizare a unui prim vicepresedinte al PNL fără consultarea partidului.” Precedentul PSD: partidul care și-a dat jos propriul guvern În paralel, materialul amintește precedentul din 2017, când PSD i-a retras sprijinul politic lui Sorin Grindeanu, iar după refuzul acestuia de a demisiona a depus și a votat o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern – un caz prezentat drept unic la acel moment în istoria democratică a României. În 2018, Mihai Tudose a demisionat după pierderea sprijinului politic în Comitetul Executiv Național al PSD. Mediafax trimite la relatarea de atunci despre finalul mandatului Grindeanu: Mediafax . Context în PNL: guverne căzute pe fondul conflictelor interne Publicația reamintește că PNL a mai trecut prin episoade în care conflictele interne au dus la prăbușirea guvernelor, chiar dacă nu printr-o moțiune de cenzură inițiată de partid împotriva propriului cabinet: în februarie 2020, Guvernul Orban I a fost demis prin moțiune de cenzură în cadrul unei strategii politice deliberate a PNL, în acord cu președintele Klaus Iohannis, pentru declanșarea alegerilor anticipate (strategie blocată ulterior de pandemie); în 2021, conflictul intern din PNL, suprapus peste criza cu USR, a contribuit la izolarea politică a premierului Florin Cîțu; guvernul a căzut prin moțiune de cenzură inițiată de opoziție și susținută de PSD, USR și AUR, în timp ce parlamentarii PNL au fost prezenți, dar nu au votat. În acest cadru, decizia de acum – blocarea învestirii unui premier desemnat din propriul partid – ridică riscul unui nou episod de instabilitate, cu efect imediat asupra formării guvernului și asupra relației dintre PNL și Președinție. [...]
PNL își retrage sprijinul politic pentru Guvernul Veștea, ceea ce complică direct învestirea și prelungește incertitudinea asupra unei majorități funcționale , potrivit Mediafax . Decizia a fost luată prin vot intern, iar partidul i-a cerut premierului desemnat Adrian Veștea să renunțe la mandat, însă acesta a anunțat că merge mai departe cu formarea guvernului. În ședința PNL, liderii au decis ca parlamentarii liberali să nu susțină Guvernul condus de Veștea. Conform datelor din articol, 41 au votat pentru această linie, 13 împotrivă, iar 2 s-au abținut. Ce înseamnă decizia PNL în Parlament Ilie Bolojan a spus că PNL a stabilit dinainte conduita la un eventual vot de învestire: parlamentarii partidului vor fi „prezent, nu votez”. Totodată, PNL a decis că eventualii membri PNL care ar accepta funcții într-un guvern fără susținerea partidului „își vor pierde calitatea de membri ai PNL”, potrivit declarațiilor citate. Bolojan a anunțat și un ultimatum pentru Veștea: să își depună mandatul „până mâine la ora 10.00”. „Având în vedere că noaptea e un sfetnic bun, PNL i-a solicitat dl Vestea depunerea mandatului până mâine la ora 10.00.” Veștea refuză să renunțe la mandatul de premier desemnat Adrian Veștea a transmis, inclusiv printr-o postare pe Facebook, că nu își depune mandatul, în pofida solicitării venite din interiorul PNL. Înainte de a părăsi ședința partidului, el a reiterat că va continua demersul de formare a guvernului, indiferent de votul intern. „Vreau să fie foarte clar: nu îmi depun mandatul de premier desemnat. Am acceptat această responsabilitate cu bună-credință și voi merge mai departe cu mandatul încredințat, pentru că România are nevoie urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional.” Ce urmează: reluarea consultărilor și scenariul unui guvern minoritar Bolojan a cerut reluarea consultărilor politice la președintele României, Nicușor Dan , pentru a se ajunge la „o soluție stabilă de guvernare”, menționând inclusiv varianta unui executiv minoritar. Potrivit sursei, PNL a adoptat și o moțiune internă, la propunerea lui Bolojan, prin care solicită oficial reluarea consultărilor. În paralel, Veștea își menține poziția de a continua formarea guvernului, ceea ce deschide perspectiva unui blocaj politic la învestire, în condițiile în care PNL anunță că nu va vota instalarea cabinetului. [...]
Parlamentul Ungariei a votat limitarea la opt ani a mandatului premierului , o schimbare constituțională cu efect retroactiv care, în forma descrisă de presa de la Budapesta, ar bloca o eventuală revenire a lui Viktor Orbán la conducerea guvernului, potrivit Mediafax . Amendamentul a fost adoptat cu 135 de voturi „pentru”, 50 „împotrivă” și 6 abțineri. Ce prevede amendamentul și de ce contează Modificarea este introdusă în Legea fundamentală (Constituția Ungariei) prin al șaisprezecelea amendament și stabilește o limită de opt ani pentru mandatul prim-miniștrilor. Conform relatărilor din presa de la Budapesta citate în articol, regula ar fi aplicată retroactiv, cu perioada de opt ani calculată începând din 1990. Această formulare ar avea un efect politic direct: ar împiedica, „în mod clar”, ca Viktor Orbán să devină din nou prim-ministru în viitor, potrivit aceleiași prese. Cine a inițiat schimbarea și cum a fost justificată Textul a fost una dintre promisiunile de campanie ale conservatorului pro-UE Péter Magyar, iar amendamentul a fost înaintat și adoptat de Partidul Tisza . În justificarea susținătorilor, la calculul celor opt ani ar urma să fie luat în considerare mandatul de prim-ministru deținut la sau după 2 mai 1990. În același pachet de modificări, amendamentul mai vizează: „problema fundațiilor de gestionare a activelor de interes public”; bazele pentru desființarea Oficiului pentru Protecția Suveranității. Controverse: acuzații de „lege personalizată” și criticile privind retroactivitatea Propunerea a generat controverse tocmai din cauza caracterului retroactiv și a faptului că ar fi „personalizată”, adică orientată împotriva unei persoane, notează Mediafax, citând evaluări din spațiul public maghiar. Viktor Orbán a reacționat printr-un mesaj distribuit pe o rețea socială, preluând un fragment dintr-un interviu acordat publicației Index, în care a descris votul drept „cel mai urât”. În articol este menționată și poziția lui Zoltán Lomnici Jr., care a apreciat că ar fi vorba despre o intervenție „personalizată” și „retroactivă” în ordinea constituțională, cu scopul excluderii politice a unui fost prim-ministru, și a invocat practica Curții Constituționale, care ar respinge legiferarea „personalizată”. Context: România, în paralel, caută un premier cu majoritate În paralel cu evoluțiile de la Budapesta, Mediafax notează că România se află într-o criză politică și caută un prim-ministru care să poată strânge o majoritate guvernamentală. Articolul nu oferă, însă, detalii suplimentare despre calendarul sau opțiunile concrete de la București. [...]
Intrarea UDMR la guvernare devine o piesă de aritmetică parlamentară , după ce premierul desemnat Adrian Veștea le-a propus oficial să se alăture viitorului Executiv, potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că Veștea i-a indicat o formulă de guvern cu PSD și „o parte din PNL”, fără a nominaliza tabăra liberală care ar intra în coaliție. Miza imediată este majoritatea necesară pentru învestirea Guvernului, iar UDMR își asumă rolul de potențial „balans” în negocieri: Csoma Botond afirmă că, fără voturile UDMR, Adrian Veștea nu își poate trece Cabinetul prin Parlament. Ce a discutat UDMR cu Adrian Veștea și ce lipsește din negocieri Csoma Botond a relatat că întâlnirea cu premierul desemnat a fost scurtă, de aproximativ 10–15 minute, deoarece Veștea s-a grăbit să ajungă la o ședință a PNL. Potrivit declarațiilor sale, discuția a fost una de principiu, fără detalii despre împărțirea puterii în viitorul Executiv. Concret, liderul UDMR spune că nu s-a discutat „nimic concret despre portofolii, ministere”, iar formațiunea urmează să decidă marți, în Consiliul Permanent, dacă intră sau nu la guvernare. Formula de guvern invocată și riscul unei majorități „amestecate” Întrebat cu cine ar urma să facă guvernul, Veștea ar fi indicat PSD și „o parte din PNL”, adică acei liberali care susțin participarea la guvernare, fără să ofere nume, potrivit lui Csoma Botond. În același timp, liderul deputaților UDMR a ridicat problema voturilor necesare pentru învestire din afara acestei formule. El a spus că Veștea ar avea nevoie și de voturi de la PACE și de la neafiliați proveniți din „unele partide extremiste”, menționând că UDMR nu ar dori „să se trezească cu AUR-ul în barcă”. Ce urmează UDMR anunță o decizie marți privind participarea la guvernare. Până atunci, rămâne deschisă întrebarea dacă majoritatea pentru învestirea Guvernului Veștea se poate construi strict din PSD, o parte din PNL și UDMR sau dacă va depinde de voturi suplimentare, cu costuri politice și de stabilitate. [...]
Ludovic Orban contestă legitimitatea desemnării lui Adrian Veștea ca premier și avertizează că decizia riscă să adâncească criza politică , în condițiile în care, susține el, PNL nu i-ar fi acordat un mandat statutar, iar singura susținere certă ar veni din partea PSD, potrivit Digi24 . Fostul președinte al PNL afirmă că Veștea „a greșit” acceptând propunerea președintelui Nicușor Dan și că ar fi ascuns acest lucru față de conducerea partidului. În aceeași intervenție, Orban susține că desemnarea ar fi fost făcută fără garanții de sprijin parlamentar dincolo de PSD, ceea ce ar pune sub semnul întrebării șansele de învestire și ar prelungi instabilitatea. Miza: un guvern fără mandat politic intern în PNL Orban invocă hotărâri anterioare ale PNL de a nu vota învestirea unui guvern sprijinit de PSD și cere conducerii liberale să mențină această linie. El compară situația cu un episod anterior, menționând „votul de nesusținere a Guvernului Tomac”, despre care spune că „nu era susținut decât de PSD”, și concluzionează că Veștea ar fi „în aceeași situație”. În acest context, Orban îl descrie pe Veștea drept „un premier desemnat în numele PSD și cu susținerea doar a PSD” și cere explicit ca Biroul Politic Național al PNL să decidă „să nu susțină un guvern Veștea”. Acuzații de încălcare a procedurilor statutare și de „scindare” a PNL Un punct central al criticii este procedura internă de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru. Orban afirmă că, potrivit statutului PNL, candidatul ar trebui stabilit în Consiliul Național și că Veștea nu ar fi avut un vot de susținere pentru această poziție. Totodată, Orban susține că Veștea ar fi știut dinainte de desemnare și nu ar fi discutat cu conducerea partidului, ceea ce, în interpretarea sa, ar alimenta o „gravă criză politică” și ar face parte dintr-un „plan evident de scindare” a PNL. În plus, fostul lider liberal îl acuză pe președintele Nicușor Dan că, prin această desemnare, „a încălcat orice regulă elementară” de funcționare democratică, în măsura în care ar fi nominalizat un premier dintr-un partid parlamentar fără acordul acelui partid. Ce urmează, potrivit declarațiilor lui Orban Din declarațiile citate reiese că următorul test politic este decizia conducerii PNL privind susținerea sau respingerea unui eventual guvern Veștea. Orban mizează pe menținerea deciziei de a nu vota un executiv sprijinit de PSD, ceea ce ar complica formarea unei majorități și ar putea prelungi blocajul politic. [...]
Votul UDMR poate decide soarta Guvernului Veștea , în condițiile în care PNL a anunțat că nu îl susține și i-a cerut premierului desemnat să își depună mandatul până astăzi, la ora 10.00, potrivit HotNews . Liderii UDMR se reunesc în această dimineață în Consiliul Permanent, iar ședința începe la ora 10.30. Miza este dacă formațiunea va susține în Parlament un guvern condus de liberalul Adrian Veștea , chiar și în scenariul în care UDMR nu intră efectiv la guvernare. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a spus luni dimineață, la Parlament, că decizia nu va depinde doar de participarea UDMR la guvernare, ci și de programul de guvernare. Separat, surse politice citate de HotNews susțin că hotărârea va ține și de cât de repede consideră liderii UDMR că România are nevoie de un guvern. PNL a refuzat susținerea și a dat un ultimatum PNL a decis luni seară, după o ședință de peste cinci ore, că nu susține Guvernul Adrian Veștea și l-a somat pe acesta să își depună mandatul până astăzi, la ora 10.00. Adrian Veștea a respins solicitarea într-un mesaj publicat pe Facebook. De ce contează decizia UDMR în aritmetica parlamentară Adrian Veștea, prim-vicepreședinte PNL, are nevoie de 233 de voturi pentru ca un guvern condus de el să treacă de votul Parlamentului. UDMR are 31 de parlamentari, iar sprijinul său este considerat important în contextul în care Uniunea a participat frecvent la coaliții de guvernare. Politologul Cristian Pîrvulescu a declarat, într-un interviu pentru News.ro, că există „toate șansele să existe un guvern Veștea dacă UDMR va sprijini această formulă” și că un semnal favorabil din partea UDMR ar putea crește și numărul parlamentarilor PNL care ar vota executivul. Ce a discutat UDMR cu premierul desemnat Csoma Botond a declarat luni seară, la Antena 3, că a avut loc o întâlnire cu premierul desemnat, care le-a propus celor de la UDMR să facă parte din Guvern, fără să se intre însă în discuții concrete despre portofolii. „Ne-a propus să facem parte din Guvern. (...) Sigur, nu am discutat nimic concret despre portofolii, ministere, nimic. I-am spus că mâine vom avea o ședință a Consiliului Permanent și vom decide acest lucru”, a declarat liderul deputaților UDMR, la Antena3. În acest moment, decizia UDMR rămâne pivotul pentru o eventuală majoritate, inclusiv în varianta în care Uniunea ar vota guvernul fără să intre în executiv, conform surselor politice citate. [...]
