Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump spune că vrea să decidă personal cine va conduce Iranul, potrivit Digi24, care citează un interviu acordat Axios și relatat de Reuters. Mesajul, venit pe fondul războiului în desfășurare din Orientul Mijlociu, ridică miza politică a relației Washington–Teheran și poate alimenta noi tensiuni regionale, inclusiv în jurul dosarului nuclear și al regimului de sancțiuni.
În interviu, Trump a susținut că Iranul „își pierde timpul” dacă încearcă să desemneze un succesor fără implicarea Statelor Unite. El a indicat că Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem asasinat Ali Khamenei, este văzut de mulți drept succesor probabil, dar a transmis că nu ar accepta acest scenariu, notează Al Jazeera, citată în material.
„Trebuie să fiu implicat în numire, la fel ca în cazul lui Delcy (Rodriguez) în Venezuela”, a declarat Trump.
Poziționarea explicită a președintelui american în chestiunea succesiunii de la Teheran poate deveni un factor de escaladare diplomatică, pentru că mută disputa din zona negocierilor (nuclear, sancțiuni, securitate regională) în zona legitimării conducerii iraniene. În practică, o astfel de abordare riscă să întărească reflexul de confruntare al taberelor dure din Iran și să reducă spațiul pentru compromis, într-un moment în care conflictul militar deja apasă asupra deciziilor politice.
Trump a mai spus că ar respinge orice nou lider iranian care ar continua politicile conducerii anterioare și a avertizat că un asemenea rezultat ar putea duce la reînnoirea conflictului cu Statele Unite „în cinci ani”. Afirmația introduce o perspectivă de instabilitate prelungită, cu efecte potențiale asupra piețelor de energie și asupra riscului geopolitic perceput în regiune.
În același timp, Reuters consemnează că Mojtaba Khamenei ar fi supraviețuit atacurilor aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului, în care ayatollahul Ali Khamenei a fost ucis, potrivit unor surse iraniene. El este descris ca un cleric de rang mediu, cu legături strânse cu Garda Revoluționară, și ca o figură influentă în establishmentul clerical iranian, considerată posibil succesor.
Iranul nu a anunțat încă un nou lider, iar contextul militar rămâne tensionat. Digi24 amintește că războiul din Orientul Mijlociu se află în a șasea zi, Israelul continuând ofensiva în Teheran, în timp ce Casa Albă a transmis că prezența trupelor terestre în Iran „nu face parte din planul acestei operaţiuni în acest moment”.
Pentru aliații SUA și pentru actorii regionali, declarațiile lui Trump adaugă un nou strat de incertitudine: dacă Washingtonul condiționează de facto orice detensionare de un rezultat politic intern în Iran, negocierile privind programul nuclear și eventualele ajustări ale sancțiunilor pot deveni și mai greu de reluat. În paralel, o retorică de tip „alegere a liderului” poate fi folosită de Teheran ca argument de mobilizare internă și de justificare a unei linii mai dure, ceea ce ar crește riscul unor noi episoade de confruntare.
Recomandate
Iranul amenință că va lovi reactorul nuclear israelian de la Dimona dacă SUA și Israel vor încerca schimbarea regimului de la Teheran , avertisment care marchează o nouă escaladare a tensiunilor în conflictul din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută de un oficial militar iranian și citată de agenția de presă ISNA . Ținta invocată de Teheran este instalația nucleară de la Dimona , situată în deșertul Negev din sudul Israelului. Complexul, cunoscut oficial drept Centrul de Cercetare Nucleară Negev, include reactorul IRR-2, un reactor cu apă grea care funcționează pe bază de uraniu natural și este considerat unul dintre cele mai sensibile obiective strategice ale statului israelian. Amenințarea vine după ce lideri americani și israelieni au vorbit deschis despre posibilitatea unei schimbări de regim în Iran. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, și premierul israelian Benjamin Netanyahu au declarat că operațiunea militară urmărește inclusiv crearea condițiilor pentru ca populația iraniană să înlocuiască actuala conducere de la Teheran. Potrivit unor oficiali israelieni citați de publicația The Jerusalem Post, Washingtonul ar fi decis să continue operațiunile până când acest obiectiv ar putea fi atins. Un oficial de rang înalt de la Tel Aviv a afirmat că Donald Trump „intenționează să meargă până la capăt” și nu are de gând să renunțe la presiunea militară asupra regimului iranian. În paralel, ofensiva militară americană și israeliană continuă să vizeze structurile de securitate ale regimului iranian. Atacurile au lovit nu doar instalații ale Gardienilor Revoluției și ale miliției Basij, ci și infrastructuri interne ale statului. Analize ale imaginilor satelitare realizate de Bellingcat arată că cel puțin 15 secții de poliție din Teheran ar fi fost lovite în cadrul bombardamentelor recente. Oficialii americani și israelieni susțin că aceste operațiuni au rolul de a slăbi capacitatea regimului de a controla situația internă și de a reprima eventuale proteste, într-un moment în care conflictul militar cu Iranul se extinde și presiunile asupra conducerii de la Teheran cresc. [...]
Revista satirică franceză Charlie Hebdo a publicat o copertă provocatoare care ironizează moartea ayatollahului Ali Khamenei , liderul suprem al Iranului ucis în primele zile ale războiului din Orientul Mijlociu. Potrivit Digi24 , desenul a reaprins tensiunile dintre publicația franceză și regimul de la Teheran, în timp ce autoritățile franceze se tem de posibile represalii. Coperta controversată a revistei Numărul publicat miercuri de săptămânalul satiric prezintă o caricatură sugestivă a liderului iranian. Imaginea arată: o toaletă amplasată pe un morman de moloz ; turbanul caracteristic clericului iranian așezat pe rezervorul toaletei; ochii și ochelarii lui Ali Khamenei care apar din interiorul vasului. Caricatura a fost realizată de redactorul-șef al revistei, Laurent Sourisseau , cunoscut sub pseudonimul „Riss”, unul dintre supraviețuitorii atacului terorist din 7 ianuarie 2015 asupra redacției Charlie Hebdo din Paris . O relație tensionată de ani de zile cu Iranul Publicația franceză are de mult timp dispute cu autoritățile iraniene. În 2022 , revista a organizat un concurs internațional de caricaturi care îl ironizau pe Ali Khamenei, în contextul protestelor declanșate în Iran după moartea Mahsa Amini , o tânără kurdă de 22 de ani arestată de poliția morală pentru modul în care purta hijabul. Moartea acesteia a provocat proteste masive în Iran, iar femeile au început să își ardă vălurile în semn de revoltă. Caricaturile publicate de Charlie Hebdo în acea perioadă au declanșat o criză diplomatică între Franța și Iran . Teheranul a reacționat dur, printre măsuri fiind: închiderea Institutului Francez din Iran ; organizarea de proteste anti-franceze ; condamnarea oficială a publicației. Temeri privind eventuale represalii Publicarea noii caricaturi vine într-un moment extrem de tensionat, în contextul războiului din Orientul Mijlociu și al schimbărilor de putere din Iran după moartea lui Ali Khamenei. Franța analizează deja riscurile unor posibile atacuri de răzbunare , mai ales având în vedere precedentul din 2015, când un atac jihadist asupra redacției Charlie Hebdo a provocat moartea a 12 persoane. În ciuda acestor riscuri, revista satirică continuă să publice caricaturi provocatoare, invocând libertatea de exprimare ca principiu fundamental al presei franceze. [...]
Premierul britanic Keir Starmer afirmă că Regatul Unit nu intră în războiul cu Iranul fără bază legală – Londra menține distanța față de ofensiva SUA și Israel În contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, premierul britanic Keir Starmer a declarat că Regatul Unit nu se va alătura oficial războiului lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului fără o justificare juridică solidă și fără un plan militar clar. Potrivit TVR Info , șeful guvernului de la Londra a reiterat această poziție în intervenția sa săptămânală din Camera Comunelor, precizând că decizia sa rămâne neschimbată față de cea exprimată la finalul săptămânii trecute. Starmer a respins anterior solicitarea Washingtonului de a utiliza baze militare britanice pentru lovituri directe împotriva Iranului. El a explicat că Regatul Unit nu poate intra într-un conflict armat fără o bază legală clară și fără o strategie coerentă privind obiectivele și consecințele operațiunilor militare. Totuși, situația s-a schimbat parțial după reacția Iranului la bombardamentele americano-israeliene. Duminică, Teheranul a lansat rachete și drone asupra bazelor militare americane din regiunea Golfului. În acest context, guvernul britanic a autorizat folosirea bazelor sale pentru acțiuni cu caracter defensiv împotriva unor obiective militare iraniene. Decizia a fost justificată de Londra prin necesitatea protejării cetățenilor britanici și a personalului militar aflat în zonă. Premierul britanic a fost întrebat de opoziție de ce Forțele Aeriene Regale nu participă la operațiunile de bombardament alături de aliații occidentali. Răspunsul său a fost ferm: Regatul Unit nu se va implica într-un război fără o fundamentare legală și fără un plan militar viabil. Poziția Londrei a generat tensiuni cu Washingtonul. Președintele american Donald Trump a criticat marți decizia britanică de a bloca inițial utilizarea bazei militare de pe insula Diego Garcia, din Oceanul Indian , afirmând că această poziție a obligat avioanele americane să zboare mai multe ore pentru a ajunge la ținte. Liderul american a acuzat guvernul britanic că a fost „foarte puțin cooperant” în operațiunile împotriva Iranului. Între timp, Regatul Unit a luat măsuri pentru protejarea propriilor forțe din regiune. Londra a anunțat trimiterea în Cipru a unui distrugător și a unor elicoptere Wildcat echipate cu sisteme anti-dronă, pentru apărarea personalului britanic de la baza aeriană Akrotiri, care a fost atacată recent de o dronă iraniană. Evoluțiile arată că Londra încearcă să mențină un echilibru delicat: sprijin pentru securitatea aliaților și protejarea propriilor interese, fără a se implica direct într-un conflict militar deschis cu Iranul. [...]
Un Iran democratic nu este un scenariu sigur după atacurile SUA și Israel , a avertizat șefa diplomației europene, Kaja Kallas , care consideră că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu rămâne imprevizibilă și periculoasă pentru Europa. Potrivit Digi24 , oficialul european a declarat că războiul din regiune se extinde rapid și poate genera consecințe majore pentru securitatea continentului. Declarația vine după ofensiva militară lansată de Statele Unite și Israel asupra Iranului, operațiune în urma căreia liderul suprem Ali Khamenei și mai mulți oficiali de rang înalt au fost uciși. Evenimentele au alimentat speculațiile privind o posibilă schimbare de regim la Teheran, idee susținută în repetate rânduri și de președintele american Donald Trump . Kaja Kallas a încercat însă să tempereze aceste așteptări, subliniind că evoluția situației rămâne incertă. Ea a declarat că, deși un Iran democratic ar fi scenariul ideal pentru stabilitatea regională, nimeni nu poate anticipa în acest moment direcția în care va evolua conflictul . Europa se teme de extinderea războiului Șefa diplomației europene a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu riscă să se extindă și să destabilizeze regiunea. Potrivit acesteia, strategia Teheranului este de a genera haos și de a implica statele vecine în conflict, ceea ce crește riscurile pentru securitatea europeană. În acest context, Kallas a convocat o reuniune online a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene pentru coordonarea răspunsului la criză. Discuțiile au loc pe fondul unor divergențe între statele membre privind interpretarea dreptului internațional și reacția politică la conflict. Tensiunile au crescut și după ce mai multe drone au fost interceptate în apropierea unei baze militare britanice din Cipru. Cu toate acestea, niciun stat membru al UE nu a solicitat activarea clauzei de asistență reciprocă prevăzută în tratatele europene. Impact asupra războiului din Ucraina Kaja Kallas a atras atenția că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea distrage atenția Occidentului de la războiul din Ucraina , pe care l-a descris drept o amenințare directă și imediată pentru Europa. Ea a subliniat că aceleași capacități militare necesare pentru gestionarea situației din Orientul Mijlociu sunt solicitate și pe frontul ucrainean, ceea ce complică planificarea strategică a aliaților occidentali. Totodată, oficialul european a cerut adoptarea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, inclusiv o interdicție totală asupra serviciilor maritime pentru petrolierele rusești. Măsura face parte dintr-un pachet de sancțiuni blocat în prezent de Ungaria. Creșterea prețului petrolului și evacuarea cetățenilor Escaladarea conflictului a determinat și creșterea abruptă a prețului petrolului pe piețele internaționale. În paralel, Uniunea Europeană coordonează operațiuni de repatriere pentru cetățenii europeni blocați în regiune și finanțează zboruri speciale pentru evacuarea acestora. Kaja Kallas a concluzionat că situația actuală reprezintă „un moment periculos pentru Europa”, atât din perspectiva securității regionale, cât și a stabilității economice. [...]
După ce președintele american Donald Trump a amenințat cu întreruperea relațiilor comerciale cu Spania, Madridul a acceptat să coopereze cu operațiunile militare desfășurate de Statele Unite și Israel în Iran. Conform Al Jazeera, Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a administrației Trump, a declarat că autoritățile spaniole ar fi „înțeles” mesajul transmis de liderul SUA: „În ceea ce priveşte Spania, cred că au auzit mesajul preşedintelui foarte clar ieri”, a spus Leavitt. „Din câte ştiu, în ultimele ore au fost de acord să coopereze cu armata Statelor Unite, iar militarii americani sunt în contact şi coordonează acţiunile cu omologii lor din Spania.” Aceste declarații vin ca urmare a afirmațiilor înaintate de președintele Donald Trump prin care transmitea că intenționează să „întrerupă relațiile comerciale cu Spania”. Acest lucru s-a întâmplat la o zi după ce ministrul de externe spaniol, Jose Manuel Albares, a declarat că Madridul nu dorește să permită utilizarea bazelor militare operate în comun cu SUA din sudulm Spaniei pentru atacuri ce nu sunt acoperite în Carta ONU. Deocamdată nu există un punct de vedere din partea autorităților spaniole cu privire la această afirmație venită de la Casa Albă, după cum sugerează sursa citată. [...]
Regatul Unit va desfășura încă patru avioane de vânătoare Typhoon în Qatar , pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, informează Bursa , care citează Reuters. Anunțul a fost făcut joi de premierul britanic Keir Starmer. Decizia vine într-un context în care reacția prudentă a Londrei la criza din Iran și la un atac cu drone asupra unei baze militare britanice din Cipru a ridicat întrebări în rândul unor parteneri privind capacitatea militară a Regatului Unit. În același timp, președintele american Donald Trump l-a criticat pe Starmer pentru ceea ce a considerat a fi un sprijin insuficient pentru operațiunile militare americane împotriva Iranului, relatează Reuters. Într-o conferință de presă, Keir Starmer a precizat că Londra are „un plan clar” pentru apărarea intereselor sale și că echipamente militare au fost pre-poziționate în regiune înainte de izbucnirea conflictului, notează Reuters. Cele patru avioane Typhoon urmează să se alăture escadrilei deja dislocate în Qatar, pentru a întări operațiunile defensive ale Regatului Unit în această țară și în regiune, iar premierul a susținut că Marea Britanie va rămâne fermă în deciziile sale, în pofida presiunilor externe. [...]
