Știri
Știri din categoria Externe
Imagini satelitare indică faptul că Israel își consolidează prezența militară pe termen lung în Gaza, prin extinderea și construirea de noi posturi fortificate, deși acordul de încetare a focului din octombrie 2025 prevedea retragerea completă a trupelor, potrivit unei investigații Al Jazeera bazate pe analiză de date satelitare până în mai 2026.
Analiza Unității Open Source a identificat 40 de avanposturi militare israeliene în interiorul Fâșiei Gaza. Publicația spune că opt dintre aceste baze au fost construite „de la zero” după intrarea în vigoare a armistițiului din octombrie 2025, iar unul dintre situri era încă în construcție la momentul analizei.
Investigația descrie un efort „sistematic” de construire a unei infrastructuri militare sustenabile, nu doar a unor puncte de observație. Noile instalații ar fi distribuite astfel: două în nordul Gazei, două în zona centrală, una la est de Coridorul Netzarim și trei în orașul Khan Younis, în sud.
Un exemplu menționat este amplasarea unei baze militare pe ruinele Cimitirului de Est din Khan Younis. Potrivit imaginilor satelitare, lucrările de inginerie pe terenul nivelat au început în noiembrie 2025, iar până la 18 mai 2026 locația ar fi fost dotată cu zone pentru vehicule și structuri repetitive, despre care Al Jazeera notează că ar putea fi folosite pentru cazarea trupelor și întâlniri operaționale.
În nord, în Beit Lahiya, o zonă care apărea liberă în fotografii din octombrie 2025 ar fi intrat în lucrări de inginerie la mijlocul lui noiembrie, iar până în mai 2026 ar fi apărut o structură militară împrejmuită, cu facilități interne.
Dincolo de bazele noi, analiza indică modernizări ale pozițiilor existente în așa-numita „Linie Galbenă” – zone-tampon și zone militare în care forțele israeliene ar fi avut permisiunea să rămână temporar până la retragerea completă. Al Jazeera notează că aceste zone ar acoperi aproximativ 60% din teritoriul enclavei.
Un avanpost la est de Gaza City și-ar fi mărit suprafața cu o estimare de 70% între octombrie 2025 și mai 2026, cu restructurări interne, zone noi pentru vehicule blindate și fortificații întărite. În centrul Gazei, senzori satelitari ar fi detectat săparea unor tranșee defensive adânci în jurul unei instalații militare existente, interpretată ca orientare către „anduranță” pe termen lung.
În jurul Coridorului Netzarim – rută folosită de armata israeliană pentru a separa fizic nordul de sud – au fost identificate trei avanposturi care ar păzi zonele din est și imediata vecinătate a axei. La est de coridor, în Juhor ad-Dik, un teren deschis ar fi fost transformat rapid într-o bază emergentă după începerea lucrărilor de terasament în martie 2026.
Al Jazeera leagă această consolidare de încălcarea acordului de încetare a focului intermediat de Statele Unite în octombrie 2025, descris ca bazat pe un plan în 21 de puncte propus de președintele Donald Trump. Cadrul ar fi cerut încetarea ostilităților, intrarea imediată a ajutorului, dezarmarea Hamas și o retragere israeliană etapizată.
În paralel, publicația citează declarații ale premierului Benjamin Netanyahu, care ar fi confirmat directive pentru a „sechestra permanent” cea mai mare parte a Fâșiei Gaza, într-un discurs în care a vorbit despre controlul a 60% din teritoriu și despre o abordare „pas cu pas” către o cotă mai mare.
Un analist politic palestinian, Abdullah Aqrabawi, afirmă că după 7 octombrie „ideea de ocupație, control și împingere a granițelor” a devenit centrală în doctrina de securitate a Israelului și avertizează că amploarea construcțiilor ar indica o intenție care depășește o zonă-tampon temporară.
În același material, Al Jazeera citează date potrivit cărora, de la începutul războiului în octombrie 2023, atacurile israeliene au ucis aproape 73.000 de palestinieni și au rănit peste 172.919, majoritatea victime fiind femei și copii. Publicația menționează, pe baza datelor Ministerului Sănătății din Gaza, că după armistițiu ar fi fost raportate cel puțin 929 de persoane ucise și 2.811 rănite în cele șapte luni de la intrarea oficială în vigoare a încetării focului.
Investigația sugerează că rețeaua de avanposturi, conectată prin valuri de pământ, tranșee și drumuri militare interne, ar restrânge mișcarea civililor și accesul la terenuri, în special în proximitatea liniilor de desfășurare israeliene.
Recomandate
Declarațiile lui Benjamin Netanyahu riscă să tensioneze cooperarea de securitate dintre Israel și Franța , într-un moment în care Parisul încearcă să recapete controlul după violențele de stradă din weekend, potrivit Focus . Premierul israelian a acuzat guvernul francez de „eșec” în combaterea „islamului extremist”, susținând că tulburările au fost „inflamate” de musulmani extremiști, într-un interviu acordat marți postului francofon i24News. Netanyahu a afirmat că politicienii francezi nu s-ar fi pregătit „la timp” și că „au renunțat”, fără să ofere detalii concrete despre măsuri sau despre baza acestor acuzații. Întrebat ce sfat ar da Franței, Netanyahu a spus că ar trebui să „se apere”, să nu urmeze o politică de „liniștire” și să „lupte împotriva extremiștilor”. El a adăugat că i-ar fi transmis președintelui Emmanuel Macron , după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, că dacă nu sunt combătuți „acolo”, vor ajunge „la Paris”, afirmând că „exact asta se întâmplă acum”. Publicația notează că Netanyahu nu a prezentat dovezi pentru această legătură. Contextul din Franța: violențe, pagube și măsuri de ordine publică În weekend, în Franța au avut loc revolte violente la marginea unor demonstrații împotriva costului ridicat al vieții și a problemelor din sistemul de educație. Conform informațiilor citate, mii de magazine au fost jefuite, primării și secții de poliție au fost atacate, iar mai multe clădiri au fost incendiate. Ca reacție, luni au fost impuse interdicții de circulație pe timp de noapte în mai multe orașe mari, iar în Paris și în alte localități acestea au fost prelungite marți. Sunt anunțate noi proteste pentru sâmbătă, iar ministrul apărării Sébastien Lecornu a vorbit despre un dispozitiv de poliție „masiv”. Ce recunoaște guvernul francez Guvernul a admis „omisiuni” după violențe, în condițiile în care a raportat aproape 1.000 de membri ai forțelor de ordine răniți și 3.000 de magazine jefuite. Ministrul de interne Laurent Nuñez a descris situația drept o „pierdere a controlului” în mai multe mari orașe. În acest cadru, intervenția publică a lui Netanyahu mută discuția dinspre gestionarea ordinii publice spre o dispută politică pe tema extremismului, cu potențial de a complica dialogul bilateral pe securitate. [...]
Washingtonul pregătește o nouă rundă de discuții cu Rusia după ce emisarul american Steve Witkoff a avut o întâlnire pe care secretarul de stat Marco Rubio o descrie drept „pozitivă” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Rubio a spus că discuția dintre Witkoff și Zelenski nu a adus „nimic neașteptat” și că, pe baza ideilor rezultate, emisarul american poate merge la Sankt Petersburg pentru a le prezenta părții ruse, „să vedem dacă reușim să facem niște progrese”, notează AFP, citată de Mediafax. Witkoff este așteptat miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg, pentru discuții cu oficiali ruși privind încheierea conflictului. Context: tensiuni recente între Washington și Kiev Demersul diplomatic vine după o săptămână de tensiuni între administrația Trump și Zelenski. În acest context, Rubio a făcut referire și la nemulțumiri exprimate de liderul ucrainean legate de livrarea rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot, accesul la Starlink și întreruperea accesului la informații. În privința Starlink și Starshield, Rubio a susținut că președintele SUA nu are legătură cu deciziile companiei și ale lui Elon Musk. „Președintele nu are nicio legătură cu deciziile luate de Starlink și Starshield, precum și de domnul Musk. Este o companie privată; președintele nu conduce această companie și nu îi poate ordona să facă nimic. Vă spun, nu a existat nicio cunoaștere prealabilă”, a mai spus Marco Rubio. Ce urmează Următorul test al inițiativei este vizita lui Witkoff la Sankt Petersburg și reacția părții ruse la ideile discutate anterior cu Zelenski. În material nu sunt oferite detalii despre conținutul acestor propuneri sau despre un calendar al unor negocieri directe cu Vladimir Putin. [...]
Restricțiile de viteză „în mișcare” impuse comunicațiilor prin satelit Starlink/Starshield continuă să afecteze capacitatea Ucrainei de a contracara dronele rusești , potrivit evaluării zilnice a Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post pentru 20 octombrie 2026. Din perspectivă operațională, limitarea reduce eficiența reacției ucrainene în fața dronelor de atac cu motor cu piston și a celor cu reacție. În aceeași evaluare, ISW notează că forțele ucrainene au publicat detalii suplimentare despre „ Operațiunea Vivaldi ”, descrisă ca o contraofensivă care a perturbat fundamental campania Rusiei în regiunea Donețk, prin înfrângerea cleștelui nordic pe care armata rusă intenționa să îl folosească pentru încercuirea „Fortress Belt” din nord. Elemente operaționale și evoluții pe front ISW consemnează și schimbări de comandă în structurile ucrainene: fostul comandant al Brigăzii 60 Mecanizate Separate „Ingulets”, maiorul Dmytro Rohoziuk, a devenit comandant interimar al Corpului 3 de Armată, în timp ce generalul de brigadă Andrii Bilețkîi continuă să comande „Center Group of Forces” în „Fortress Belt” din Donețk. Pe partea de atacuri aeriene, Rusia a lansat 165 de drone asupra Ucrainei peste noapte, conform punctelor-cheie din evaluare. Context geopolitic cu implicații de securitate Evaluarea mai arată că oficiali de rang înalt de la Kremlin au reafirmat sprijinul pentru Iran și au definit explicit Statele Unite drept adversar pe termen lung al Rusiei. ISW plasează această poziționare în contextul unei concesii unilaterale recente a SUA către Moscova, menționată ca o „derogare” (waiver) pentru exporturile rusești de motorină. Mișcări raportate în teren În sinteza ISW, forțele ucrainene ar fi avansat la est de orașul Sumî, iar forțele ruse ar fi avansat la sud de Orikhiv. Publicația nu oferă, în extrasul disponibil, detalii suplimentare privind amploarea sau confirmarea independentă a acestor avansuri. [...]
NATO își întărește supravegherea în Marea Neagră cu avioane de patrulare maritimă, sisteme radar, drone și personal de informații, pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: protejarea rutelor de transport pentru cereale, alte mărfuri agricole și petrol, într-o zonă unde riscurile au crescut rapid în apropierea statelor NATO. Suplimentarea resurselor a fost anunțată după o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic , în care ambasadorii statelor membre au discutat despre securitatea Mării Negre. Desfășurarea va include și personal pentru analiza criminalistică a explozibililor, în contextul atacurilor care au vizat nave comerciale ce transportau cereale și alte mărfuri agricole din porturile Ucrainei. Decizia vine după ce alte cinci nave au fost atacate. Armata rusă a declarat că a lovit trei nave de marfă în portul ucrainean Reni și alte două nave aflate în drum spre Odesa. De ce contează pentru transportul comercial Atacurile au amplificat îngrijorările privind siguranța navigației comerciale în apropierea statelor NATO. The Guardian , citat de Mediafax, notează creșterea numărului de victime în rândul marinarilor civili, evoluție care ar fi transformat rutele din Marea Neagră în unele dintre cele mai periculoase din lume, ceea ce a determinat NATO să suplimenteze mijloacele de supraveghere din regiune. Pe lanțul logistic, escaladarea se vede și în costuri: compania de asigurări maritime și analiză de risc Ambrey a declarat că nu se întrevede un sfârșit al amenințărilor la adresa transportului de mărfuri pe Marea Neagră – inclusiv cereale și petrol – și că prețurile asigurărilor pentru traversarea acestor ape au crescut „vertiginos”. România, mai expusă la incidente cu drone Publicația britanică mai arată că România a înregistrat 35 de incursiuni neautorizate ale dronelor în acest an, față de nouă în 2025. Totodată, forțele armate române au doborât șase drone în 2026, comparativ cu niciuna în anul precedent. În evaluarea Ambrey, citată în material, ritmul atacurilor ar fi crescut brusc începând din iulie, iar firma estimează că forțele ruse sunt responsabile pentru 80% dintre acestea. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre Marine Le Pen adaugă un nou strat de tensiune politică într-un moment în care Franța intră într-o perioadă de volatilitate înaintea prezidențialelor din 2027 , pe fondul protestelor violente din țară, potrivit Mediafax . Președintele american a spus marți, în Biroul Oval, că lidera extremei drepte franceze este „vocea conservatoare” a Franței, dar a evitat să precizeze dacă o va susține explicit în cursa prezidențială din 2027. Declarațiile sunt relatate de AFP, citată de Mediafax. Mesajul lui Trump: „tratată foarte nedrept” și „justiția ca armă politică” Întrebat de un jurnalist AFP dacă o va susține pe Le Pen, Trump a afirmat că nu o cunoaște și nu a întâlnit-o, însă a adăugat că, în opinia sa, aceasta a fost tratată „foarte nedrept”. Totodată, el a spus că i se pare că justiția a fost folosită ca „armă politică” împotriva ei. Trump a legat evaluarea sa de contextul recent din Franța, afirmând că, după revoltele din țară, Le Pen este „cu siguranță vocea conservatoare”. Contextul juridic al lui Le Pen și miza din 2027 Marine Le Pen, în vârstă de 58 de ani, a fost condamnată de o instanță franceză în martie 2025 pentru fapte de corupție. Inițial, i s-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani, însă o instanță de apel i-a deschis anul acesta calea pentru a candida la alegerile prezidențiale din 2027, când se încheie mandatul lui Emmanuel Macron . Protestele din Franța, folosite în campania americană Potrivit materialului, Trump a invocat în repetate rânduri violențele din Franța pentru a critica imigrația și stânga politică din SUA, în perspectiva alegerilor pentru Congres programate în noiembrie. În același registru, Trump a descris situația din Franța drept o „adevărată revoluție” care „continuă” și, la un miting electoral în Kansas, a susținut că țara este „cucerită, jefuită și incendiată de migranți, jihadiști și comuniști”. De ce contează Intervenția lui Trump amplifică polarizarea în jurul subiectelor imigrației și ordinii publice, într-un moment în care Franța se apropie de un ciclu electoral cu miză mare. În același timp, declarațiile indică faptul că evoluțiile interne din Franța sunt deja folosite ca argument politic în campania din SUA, ceea ce poate crește presiunea publică și mediatică asupra actorilor politici francezi înainte de 2027. [...]
Volodîmîr Zelenski susține că Rusia a sprijinit direct Iranul cu drone și, probabil, cu informații satelitare , un semnal care complică orice încercare de „decuplare” a dosarelor Ucraina–Orientul Mijlociu în negocierile Washington–Moscova, potrivit Kyiv Post . Declarațiile au fost făcute marți, 20 octombrie, la Oslo , într-o conferință de presă comună cu premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele Finlandei, Alexander Stubb. Zelenski a spus că Ucraina a identificat dovezi privind livrări de drone rusești către Iran și că suspectează că Moscova a oferit și sprijin de informații, inclusiv din sateliți. „Cred că Putin îi ajută pe iranieni și a ajutat, pentru că am văzut diferite detalii de la dronele pe care Rusia le-a livrat Iranului.” „Cred, de asemenea, că au împărtășit cu ei informații, adică de la sateliți și alte informații. Asta știm.” De ce contează: negocierile cu Moscova, sub presiunea „dosarului Iran” Intervenția lui Zelenski vine în contextul în care, notează publicația, la Washington cresc întrebările despre abordarea față de Rusia, mai ales după ce președintele Donald Trump a relaxat restricțiile privind exporturile energetice rusești, în timp ce urmărește un acord diplomatic pentru a opri războiul din Ucraina. În același timp, Zelenski a răspuns unei întrebări a postului norvegian NRK despre posibilitatea ca Vladimir Putin să folosească Iranul ca pârghie geopolitică în relația cu Trump. Liderul ucrainean a evitat să speculeze asupra intențiilor Kremlinului, dar a spus că, din perspectiva sa, „Rusia rămâne de partea iranienilor”. Ce elemente invocă Ucraina despre cooperarea Rusia–Iran Kyiv Post reamintește că Zelenski a avertizat și în martie, într-o postare pe X, că serviciile ucrainene ar fi obținut dovezi privind asistență de informații din partea Rusiei pentru Iran. Potrivit articolului, Ucraina a susținut ulterior că Moscova și-ar fi folosit capabilitățile de informații – inclusiv informații de semnal și informații electronice – pentru a sprijini Teheranul, cu efect de amplificare a instabilității în Orientul Mijlociu. Publicația mai arată că, în septembrie, a relatat despre ceea ce Ucraina descrie drept o rețea ruso-iraniană de recunoaștere, care ar fi implicat supraveghere prin satelit a unor instalații militare americane și ale statelor din Golf. În acest context, Zelenski a afirmat că, între 19 și 20 iulie, sateliți ruși ar fi monitorizat patru baze aeriene din Orientul Mijlociu: două în Bahrain, una în Iordania și una în Kuweit. Context: parteneriatul militar, tot mai „bidirecțional” Rusia și Iran și-au apropiat cooperarea militară după invazia pe scară largă a Ucrainei, începută în februarie 2022. Iranul a furnizat Rusiei drone de atac Shahed, pe care Moscova ar fi ajuns ulterior să le producă și să le folosească pe scară largă împotriva orașelor și infrastructurii critice ucrainene. Articolul notează însă că evoluții recente sugerează că asistența militară ar curge tot mai mult în ambele direcții. În martie, Zelenski a declarat pentru CNN că Rusia ar furniza forțelor iraniene drone, pe fondul unor atacuri care implicau ținte americane și israeliene. Poziția lui Trump, în contrast cu avertismentele Kievului Pe 13 octombrie, Trump a spus că nu crede că Rusia sau China ajută semnificativ Iranul, deși, potrivit Kyiv Post, există rapoarte ale serviciilor de informații americane care indică faptul că Moscova ar fi oferit Teheranului informații militare și alte forme de sprijin. În lipsa unor detalii suplimentare prezentate public în material despre natura „dovezilor” invocate de Kiev, rămâne neclar ce elemente pot fi verificate independent în acest moment. Totuși, mesajul politic al Ucrainei este că relația Rusia–Iran nu poate fi tratată ca un subiect secundar în discuțiile despre Ucraina. [...]
