Știri
Știri din categoria Externe
Participarea lui Donald Trump la summitul NATO din iulie vine cu presiune pentru „schimbări semnificative” în Alianță, într-un moment în care statele membre sunt așteptate să prezinte cum vor ajunge la ținta de 5% din PIB pentru apărare până în 2035, potrivit Agerpres.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, în fața unei comisii parlamentare, că președintele SUA „va participa la următorul summit al NATO” și că, deși Washingtonul rămâne în Alianță, „NATO are nevoie de schimbări semnificative”. Reuniunea este programată pentru 7-8 iulie, în Turcia, și va aduna cele 32 de state membre în capitala Ankara.
Rubio a calificat summitul drept „cel mai important din istoria organizației”, argumentând că există „chestiuni care trebuie clarificate și soluționate”.
În contextul presiunilor americane asupra aliaților europeni, Agerpres amintește că la summitul precedent, desfășurat anul trecut la Haga, Trump a obținut acordul aliaților (cu excepția Spaniei) pentru creșterea bugetelor apărării la 5% din PIB, etapizat până în 2035. Potrivit informațiilor din material, procentul este defalcat astfel:
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a indicat că la Ankara se va evalua modul în care statele membre intenționează să atingă obiectivul, prin prezentarea unei „traiectorii credibile”.
Materialul mai notează că Trump îi critică frecvent pe aliații europeni, inclusiv în legătură cu poziționarea acestora față de războiul lansat de SUA împreună cu Israelul împotriva Iranului.
Tot la summitul din Ankara, NATO urmează să își reconfirme angajamentul de a continua sprijinul pentru Ucraina în războiul cu Rusia, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat să participe la reuniune.
Recomandate
România își deschide bazele pentru operațiuni defensive în Orientul Mijlociu , într-un semnal de aliniere la cererea Washingtonului ca Europa să își asume un rol mai mare în securitatea globală, potrivit Mediafax . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a declarat pentru Fox News Digital că Bucureștiul a aprobat folosirea bazelor și infrastructurii militare românești pentru „activități defensive” legate de tensiunile cu Iranul și de eforturile de redeschidere a Strâmtorii Hormuz . Sprijinul invocat de șefa diplomației include operațiuni precum realimentarea aeriană și, potrivit declarațiilor sale, nu presupune intrarea României într-un conflict militar. „Nu facem parte din război și nici nu intenționăm să devenim parte a războiului”, a spus Oana Țoiu, subliniind că România participă la un efort de apărare comună și la demersuri diplomatice pentru menținerea securității în regiune. Miza: securitate și rute comerciale În interviu, Țoiu a argumentat că aliații trebuie să poată conta unii pe alții în crize care afectează securitatea internațională și fluxurile comerciale globale, în contextul sensibilității Strâmtorii Hormuz pentru transporturile maritime. Declarațiile vin pe fondul solicitărilor administrației Trump ca aliații europeni să își asume un rol mai important în domeniul securității, inclusiv în Orientul Mijlociu, notează jurnaliștii Fox News. Angajamente de apărare: de la 2% la o medie de 3,4% din PIB Ministrul interimar a mai spus că Bucureștiul este de acord cu solicitările președintelui Donald Trump privind creșterea bugetelor pentru apărare. România a ajuns la alocarea de 2% din PIB pentru apărare în timpul precedentului mandat al lui Trump și intenționează ca anul viitor să aloce, în medie, 3,4% din PIB, prin achiziții militare și investiții în infrastructură strategică. Totodată, Țoiu a admis existența unor tensiuni între Washington și unele capitale europene, dar a insistat asupra nevoii unui dialog mai bun în interiorul parteneriatului transatlantic. Context separat: incidentul cu drona din Galați și disputa de la ONU În același interviu, Oana Țoiu a vorbit și despre incidentul din Galați , afirmând că analizele militare și chimice indică faptul că drona era de fabricație rusească și că ar fi făcut parte dintr-un atac mai amplu asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării. „Responsabilitatea este foarte clară, indiferent dacă aceasta a fost sau nu intenția”, a declarat ministrul român, cerând oprirea acestor escaladări. Rusia a respins acuzațiile la ONU, prin ambasadorul Vasili Nebenzia, care le-a calificat drept nefondate și a cerut o investigație „obiectivă și depolitizată”, sugerând inclusiv posibilitatea unei provocări ucrainene. Țoiu a respins poziția Moscovei și a pus sub semnul întrebării rolul unui membru permanent al Consiliului de Securitate în menținerea păcii „în timp ce acționează ca stat agresor”. Potrivit ministrului, Statele Unite s-au alăturat celor peste 50 de țări care au susținut o declarație comună de condamnare a atacului asupra României, iar Bucureștiul lucrează cu Washingtonul atât în cadrul NATO, cât și prin Parteneriatul Strategic. [...]
Donald Trump spune că ar vrea o întâlnire cu noul lider suprem al Iranului, într-un moment în care armistițiul SUA–Iran se fragilizează , potrivit Agerpres . Declarația vine pe fondul acuzațiilor reciproce dintre Washington și Teheran privind încălcarea înțelegerii de încetare a focului, ceea ce ridică miza oricărei inițiative de contact direct la vârf. Într-un interviu acordat New York Post , Trump a afirmat că „ar vrea să-l întâlnească” pe ayatollahul Mojtaba Khamenei și a sugerat că o astfel de întâlnire ar putea avea loc „în funcție de ce se va întâmpla”. Președintele american a mai spus că iranienii „au mult respect” pentru noul lider suprem și a insistat că acesta este „realmente implicat” în deciziile de la Teheran. Cine este Mojtaba Khamenei și de ce contează pentru negocieri Agerpres notează că Mojtaba Khamenei a fost grav rănit într-un bombardament israelian țintit asupra unui complex din Teheran, în prima zi a războiului, și nu a mai apărut în public sau în înregistrări video de la numirea sa ca ayatollah, pe 8 martie, fiind asociat doar cu mesaje scrise. El i-a succedat tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, ucis în atacul israelian. În acest context, o eventuală întâlnire ar avea și o componentă operațională: ar testa dacă există canale funcționale de comunicare la nivel înalt, într-un moment în care, potrivit Washingtonului, conducerea iraniană ar evita expunerea. Mesajul Washingtonului: liderul iranian ar fi „în viață” și mai implicat Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că SUA estimează că Mojtaba Khamenei este „în viață” și „tot mai implicat” în conducerea țării. În fața Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, Rubio a invocat „semne” ale unei implicări crescute, deși comunicarea s-ar face în scris și prin intermediari, pe fondul măsurilor de securitate luate de responsabilii iranieni pentru a evita localizarea și eventuale atacuri. Discuția cu Netanyahu și riscul extinderii tensiunilor În același interviu, Trump a confirmat că a discutat cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre atacurile israeliene în Liban, despre care a spus că pun în pericol armistițiul în curs în Orientul Mijlociu. „Am fost puțin deranjat de faptul că se luptă fără oprire cu Libanul. La un moment dat, i-am spus: «Bibi, trebuie să oprim asta»”, a relatat Trump, conform Agerpres. [...]
Ieșirea la suprafață a tensiunilor Trump–Netanyahu complică eforturile SUA de a impune un armistițiu regional , după ce președintele american a confirmat că l-a numit „nebun” pe premierul israelian într-o convorbire telefonică legată de luptele din Liban, potrivit Reuters . Donald Trump a făcut declarația într-un interviu difuzat miercuri, la podcastul „Pod Force One”, fiind întrebat despre o relatare Axios care susținea că discuția a fost presărată cu injurii și că Trump l-ar fi acuzat pe Netanyahu de nerecunoștință. Președintele american a confirmat că a folosit expresia, dar a spus că nu era „furios”, ci „puțin deranjat” de „luptele constante” ale Israelului cu Libanul, adăugând că, în ansamblu, se înțelege „foarte bine” cu Netanyahu. Potrivit Axios, citat de Reuters, un oficial american neidentificat a descris convorbirea de luni în termeni duri, inclusiv cu afirmații că Israelul ar fi devenit tot mai impopular din cauza escaladării. Reuters notează că Trump a rezumat mesajul către Netanyahu astfel: la un moment dat i-ar fi spus „Bibi, trebuie să oprim asta”. Netanyahu minimizează ruptura, dar miza este negocierea unui acord mai larg Întrebat despre relatarea Axios, Benjamin Netanyahu a refuzat să ofere detalii despre conversație, însă a susținut că relația sa cu Trump „nu s-a schimbat”. Într-un interviu la CNBC, premierul israelian a vorbit despre „dezacorduri tactice” și a insistat că cei doi au „obiective comune” și găsesc „întotdeauna o cale” de a-și rezolva diferențele. Dincolo de schimbul de replici, episodul apare într-un moment în care Washingtonul încearcă să obțină oprirea ostilităților pe mai multe fronturi. Iranul a transmis că nu va accepta un acord cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului început la finalul lui februarie de Trump și Netanyahu decât dacă un eventual armistițiu ar include și Libanul, pe care Israelul l-a invadat în martie, în contextul confruntării cu Hezbollah. Luptele continuă, în pofida unui acord mediat de SUA Reuters relatează că ostilitățile au continuat chiar și după un acord mediat de SUA, anunțat luni, care ar fi dus la reducerea unor atacuri: Israelul ar fi făcut un pas înapoi de la lovirea suburbiilor sudice ale Beirutului controlate de Hezbollah, iar gruparea ar fi oprit atacurile transfrontaliere. Miercuri, lovituri israeliene cu drone au ucis cel puțin șase persoane în sudul Libanului și au vizat o mașină la sud de Beirut, potrivit unor surse de securitate libaneze citate de Reuters. Israelul a declarat că a interceptat un „aparat ostil”, probabil lansat de Hezbollah. Trump își apără decizia de a ataca Iranul și politica față de acordul din 2015 În același interviu, Trump a respins ideea că Netanyahu l-ar fi „păcălit” să atace Iranul, afirmând că el a fost inițiatorul și justificând decizia prin obiectivul de a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară. Totodată, a susținut că Israelul ar fi fost într-o poziție mult mai proastă dacă SUA nu ar fi ieșit, în 2018, din acordul nuclear din 2015 . Reuters amintește că, după retragerea SUA din acord, Iranul a acumulat stocuri de uraniu îmbogățit aproape de nivelul necesar pentru armament, iar criticii lui Trump susțin că Teheranul este acum mai aproape de a produce o armă nucleară și că va fi dificil de negociat un acord „mai bun”. [...]
Declarațiile lui Trump despre un acord al Iranului de a renunța la arma nucleară vin pe fondul unei noi escaladări în Golf, care a împins prețul petrolului în sus și a menținut Strâmtoarea Hormuz în mare parte închisă , potrivit Daily Mail . Președintele SUA a spus că Teheranul „a fost de acord” să nu dețină o armă nucleară, dar a admis că Iranul „își poate schimba” poziția. Trump a făcut afirmațiile într-un interviu pe podcastul „Pod Force One”, unde a susținut că liderul Iranului este implicat în discuțiile de pace cu Washingtonul și că „probabil” se va întâlni cu ayatollahul „la un moment dat”, în funcție de cum evoluează negocierile. El a adăugat că SUA nu au „nevoie de trupe la sol acum”. De ce contează: riscul de șoc pe energie rămâne ridicat În aceeași zi, ostilitățile din Golf au reizbucnit, iar un atac iranian cu rachete a avariat aeroportul din Kuweit, în timp ce armata americană a efectuat lovituri în apropierea Strâmtorii Hormuz. Publicația notează că aceste evoluții au „testat” un armistițiu fragil și au urcat prețul petrolului cu peste 2%, în condițiile în care strâmtoarea rămâne în mare parte închisă la mai bine de trei luni după primele lovituri americane și israeliene asupra Iranului. Suspendarea zborurilor pe aeroportul internațional din Kuweit a fost urmată de reluarea operațiunilor din Terminalul 4, după evaluarea pagubelor și măsuri de siguranță, potrivit autorităților kuweitiene citate. Bahrain a anunțat interceptarea a trei rachete și mai multor drone, iar Iranul a susținut că a atacat cartierul general al Flotei a 5-a a SUA din Bahrain, precum și o bază aeriană și elicoptere într-un alt stat din regiune (nespecificat). Negocieri contestate public și condiții puse de Teheran Pe fondul informațiilor din presa iraniană că negociatorii Teheranului ar fi oprit comunicarea cu mediatorii armistițiului, Trump a respins public aceste relatări pe Truth Social, afirmând că discuțiile au continuat „în mod continuu”, inclusiv „astăzi”. Daily Mail mai relatează că, în cadrul oricărui acord, Iranul ar urmări, între altele, oprirea luptelor în Liban, acces la miliarde de dolari din venituri petroliere, derogări pentru exporturile de țiței, ridicarea unei blocade americane asupra porturilor și păstrarea influenței asupra strâmtorii. În paralel, un consilier militar al liderului suprem iranian a avertizat că noi atacuri americane ar fi întâmpinate cu „un potop de rachete și drone”. Context regional: tensiuni cu Israel și Liban Trump a mai spus că a avut un schimb dur de replici cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și s-a declarat nemulțumit de luptele Israelului cu Libanul, deși a afirmat că relația dintre ei rămâne bună. În același timp, Israelul a continuat loviturile în sudul Libanului, iar armata israeliană a anunțat interceptarea unei „aeronave ostile” care a intrat în nordul Israelului. Pentru piețe, mesajul central rămâne contradicția dintre semnalele politice de „progres” și realitatea operațională din regiune: atacuri, rute maritime afectate și o Strâmtoare Hormuz încă puternic perturbată, cu efect direct asupra prețului energiei și a transportului maritim. [...]
Presiunea economică asupra Rusiei se adâncește, în pofida relaxării sancțiunilor pe exporturile de hidrocarburi , iar acest lucru se vede în capacitatea Moscovei de a susține războiul, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte , aflat la Kiev, potrivit Agerpres . Rutte a spus că Rusia devine „tot mai disperată” în fața Ucrainei, care „continuă să reziste ferm” la mai bine de patru ani de la începutul invaziei. Într-o conferință de presă alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , șeful NATO a invocat „pierderi considerabile” pentru Rusia și o economie „sub o presiune serioasă”, chiar dacă sancțiunile occidentale asupra exporturilor rusești de hidrocarburi au fost relaxate. De ce contează: războiul apasă pe economie, dar conflictul nu se oprește În evaluarea lui Rutte, conflictul „nu dă semne că se va opri”, în pofida presiunilor și costurilor. La scurt timp după conferința de presă, la Kiev a sunat o sirenă de raid aerian, pe fondul intensificării atacurilor. Rutte a mai afirmat că a discutat cu partea ucraineană despre modul în care Kievul „schimbă cursul pe câmpul de luptă” și despre capacitatea de a neutraliza unele dintre „capacitățile cheie” ale Rusiei necesare pentru continuarea războiului. „Cred că Ucraina obține un succes din ce în ce mai mare, atât pe linia frontului, cât și în asigurarea faptului că poate neutraliza unele dintre capacitățile cheie rusești necesare pentru continuarea războiului.” Context operațional: escaladare a atacurilor și blocaj în negocieri Vizita lui Rutte la Kiev are loc în contextul escaladării atacurilor aeriene de ambele părți, în timp ce negocierile mediate de SUA pentru încheierea conflictului stagnează. Potrivit relatării, drone ucrainene au atacat instalații energetice și militare din Sankt Petersburg miercuri dimineață, în ziua deschiderii Forumului Economic tradițional. Cu o zi înainte, un atac masiv rusesc cu drone și rachete a ucis 23 de persoane la Kiev și în orașul industrial Dnipro. Ce urmează: presiune pentru mai multă apărare antiaeriană În acest context, Zelenski încearcă să obțină livrări mai mari de muniții pentru apărarea antiaeriană din partea statelor NATO, în special rachete americane Patriot, pe care Kievul le consideră esențiale pentru contracararea atacurilor cu rachete balistice rusești. [...]
Evaluarea Washingtonului că Mojtaba Khamenei este în viață și mai activ în decizie ridică miza politică a negocierilor SUA–Iran , într-un moment în care discuțiile pentru oprirea războiului din Orientul Mijlociu „bat pasul pe loc”, potrivit Digi24 , care citează declarații ale secretarului de stat american Marco Rubio . Rubio a spus în Senat, la o audiere în Comisia pentru Afaceri Externe, că SUA văd „semne” că Mojtaba Khamenei „se implică tot mai mult” în conducerea Iranului, chiar dacă „toate comunicările sale se fac în scris și prin intermediul unor terți”. Ce spune SUA despre rolul lui Mojtaba Khamenei Potrivit declarațiilor lui Rubio, implicarea ar fi vizibilă „la un anumit nivel”, însă comunicarea indirectă complică evaluarea publică a rolului său și lasă loc de incertitudini privind mecanismele interne de decizie de la Teheran. Contextul: succesiunea și absența din spațiul public În material se arată că Mojtaba Khamenei a fost grav rănit după un bombardament israelian țintit asupra unui complex din Teheran, în prima zi a războiului. De atunci, el nu a apărut în public sau în înregistrări video, iar după numirea sa ca ayatollah, pe 8 martie, i-au fost atribuite doar mesaje scrise. Totodată, Digi24 notează că el i-a luat locul tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, care ar fi fost ucis în acel atac israelian. De ce contează pentru negocierile SUA–Iran Mesajul transmis de Rubio indică faptul că Washingtonul își calibrează dialogul cu Teheranul având în vedere o posibilă consolidare a influenței noului lider, într-un moment în care negocierile pentru oprirea războiului din Orientul Mijlociu nu avansează. În lipsa unor apariții publice și cu comunicare prin intermediari, rămâne neclar cât de direct este controlul exercitat de Mojtaba Khamenei și cum se reflectă asta în pozițiile de negociere ale Iranului. [...]
