Știri
Știri din categoria Externe
Riscul unei reluări a loviturilor israeliene la scară mai mare crește, după ce Israel și Hezbollah au escaladat atacurile și se acuză reciproc că încalcă armistițiul din 17 aprilie, pe fondul unor limite impuse de administrația SUA asupra răspunsului israelian, potrivit The Jerusalem Post.
Disputa centrală, apărută imediat după intrarea în vigoare a armistițiului, ține de aria lui de aplicare: Israel susține că încetarea focului se aplică la nord de râul Litani, nu și în sudul Libanului. În această logică, armata israeliană (IDF) – care „deja controla sudul Libanului”, conform publicației – a urmărit să continue distrugerea armelor Hezbollah din satele din zonă și să lovească luptătorii rămași acolo care nu se predau.
De la 17 aprilie, IDF ar fi ucis „peste 40” de luptători Hezbollah, aproape toți în sudul Libanului. În paralel, Israel ar miza pe menținerea unei prezențe în sudul Libanului pentru o perioadă mai lungă, ca instrument de presiune pentru demararea unui proces de dezarmare a Hezbollah. Hezbollah, în schimb, ar urmări încetarea operațiunilor IDF în sudul Libanului, ca etapă spre o retragere mai rapidă a trupelor israeliene din zonă, înapoi în interiorul granițelor Israelului.
Publicația notează că oficiali israelieni de rang înalt le-au transmis omologilor americani că, dacă Hezbollah continuă să atace soldați IDF, Israel nu va mai putea menține „răspunsul măsurat” actual, potrivit a două surse familiarizate cu discuțiile.
Duminică seară, premierul Benjamin Netanyahu a convocat un grup restrâns de miniștri și oficiali de securitate pentru a discuta atât Iranul, cât și situația din Liban. Una dintre opțiunile analizate ar fi escaladarea loviturilor împotriva Hezbollah, inclusiv vizarea unor zone dincolo de sudul Libanului.
Netanyahu a recunoscut, la începutul ședinței de guvern, că administrația SUA limitează amploarea reacției Israelului.
„Acționăm energic în conformitate cu reguli convenite cu Statele Unite – și, apropo, și cu Libanul. Asta înseamnă libertate de acțiune nu doar pentru a răspunde atacurilor – asta e clar – ci și pentru a dejuca amenințări imediate și pentru a aborda amenințări emergente.”
El a adăugat că Israelul nu este dispus să accepte acțiunile Hezbollah și că „vom face ceea ce este necesar pentru a restabili securitatea în nord”.
Până la finalul săptămânii trecute, Hezbollah s-ar fi abținut să tragă rachete asupra civililor din Israel, iar IDF ar fi evitat atacuri „cu profil înalt” în zone considerate bastioane Hezbollah, precum Dahiyeh (Beirut) sau Valea Bekaa. Când Hezbollah a început să lanseze rachete și drone către nordul Israelului la finalul săptămânii, volumele ar fi rămas reduse, însă suficient cât să crească presiunea internă pentru un răspuns mai dur.
Deși Netanyahu a ordonat public sâmbătă seară o ripostă „mult mai puternică”, loviturile efective ar fi rămas limitate, indicând în continuare reținere, potrivit relatării. Duminică, IDF și-a intensificat atacurile, dar încă la „o fracțiune” din intensitatea de dinainte de armistițiul din 17 aprilie; multe lovituri ar fi fost executate de la distanță, cu artilerie sau aviație.
În același timp, IDF ar fi trebuit să gestioneze atacuri continue cu rachete și drone, atât asupra soldaților din sudul Libanului, cât și asupra nordului Israelului. Majoritatea ar fi fost interceptate, însă unele ar fi trecut de apărare, provocând morți și răniți în rândul militarilor israelieni.
Un element operațional nou semnalat este creșterea utilizării dronelor FPV (First Person View), ghidate mai „manual”, ceea ce le poate face mai greu de bruiat, urmărit sau doborât. IDF ar fi afirmat că Hezbollah și-a mărit numărul de operatori specializați pentru acest tip de drone.
Săptămâna trecută, președintele SUA Donald Trump a anunțat prelungirea armistițiului cu încă trei săptămâni, după o întâlnire între ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter, și ambasadoarea Libanului în SUA, Nada Hamadeh Mouawad. Trump a mai spus că Netanyahu ar urma să se întâlnească „în viitorul apropiat” la Casa Albă cu președintele libanez Joseph Aoun.
În fundal, Israel și guvernul libanez – descris ca încercând să se desprindă de Hezbollah – ar fi avut două runde de discuții de „normalizare”, potrivit publicației. În acest cadru, miza imediată rămâne dacă escaladarea din teren va forța Israelul să depășească actualele limite ale răspunsului, cu posibile lovituri extinse dincolo de sudul Libanului.
Recomandate
Israelul a cerut suspendarea zborurilor Flydubai –Tel Aviv după incidentul violent din avion , iar autoritățile și companiile aeriene au început să reorganizeze rapid rutele și capacitatea de transport în regiune, potrivit Adevărul . Incidentul a avut loc la bordul unui zbor Flydubai de la Dubai la Tel Aviv, unde un bărbat l-a înjunghiat pe pilot și ar fi încercat să preia controlul aeronavei. La aproximativ două ore de la decolare, avionul a pierdut peste 5.200 de metri altitudine în mai puțin de două minute, înainte ca pasagerii și echipajul să-l imobilizeze pe atacator și să recâștige controlul, aterizând de urgență în Arabia Saudită. Ce spune Netanyahu și ce indică anchetele Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, într-un interviu pentru Fox News, că anchetele ar arăta că atacatorul a fost supus unei „îndoctrinări radicale islamiste” și că este „foarte probabil” să fi intenționat prăbușirea avionului. Netanyahu a spus că atacatorul, pe care l-a descris drept cetățean omanez, ar fi strigat către echipaj „Ucideți-mă, ucideți-mă”, pe care premierul israelian a interpretat-o drept un indiciu de comportament suicidar. Întrebat dacă există indicii privind implicarea Iranului, Netanyahu a răspuns că este „prea devreme” pentru o concluzie. Separat, o sursă din serviciile de securitate israeliene a declarat pentru serviciul în limba arabă al BBC că o anchetă israeliană preliminară sugerează că presupusul atacator intenționa să prăbușească avionul. Potrivit aceleiași relatări, ancheta ar fi fost condusă de Mossad, iar pasagerii ar fi fost interogați după sosirea lor la Tel Aviv. Jurisdicție și anchete: Arabia Saudită, EAU, Israel Atacatorul a fost arestat în Arabia Saudită și, potrivit declarațiilor lui Netanyahu, ar urma să fie transferat în Emiratele Arabe Unite (EAU). În paralel, agenția oficială de presă a EAU a anunțat deschiderea unor anchete pentru a stabili „dacă incidentul a avut legătură cu vreo activitate sau scop terorist”. Deși copilotul este interogat în Arabia Saudită, oficiali din EAU susțin că au jurisdicție asupra incidentului, deoarece aeronava este înmatriculată acolo și zboară sub pavilionul lor. Impact operațional: zboruri suspendate și planuri de „salvare” Flydubai a suspendat zborurile între Dubai și Tel Aviv și desfășoară propria anchetă. Ministerul Transporturilor din Israel a precizat că suspendarea este în conformitate cu o directivă a lui Netanyahu. Pentru a gestiona efectele imediate asupra pasagerilor, companiile aeriene israeliene au pregătit planuri pentru zboruri de repatriere din Dubai, începând de vineri, inclusiv: El Al Israir Arkia Ministerul Transporturilor a mai transmis că a trimis o solicitare urgentă către Etihad pentru a crește numărul zborurilor între Abu Dhabi și Tel Aviv. Ce se știe despre zbor și despre pilotul rănit Zborul FZ1073, cu peste 170 de persoane la bord, a decolat miercuri la 03:05 GMT (07:05, ora României) de pe Aeroportul Internațional din Dubai, cu destinația Aeroportul Ben Gurion. Pierderea bruscă de altitudine a fost semnalată pe Flightradar24, iar ulterior aeronava a transmis un cod de urgență. Avionul a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian iordanian, apoi s-a întors spre Arabia Saudită și a aterizat în siguranță pe Aeroportul Tabuk. Pilotul înjunghiat, căpitanul Smit Machchhar, cetățean indian, a fost numit „erou” atât de Netanyahu, cât și de premierul indian Narendra Modi. Ambasadorul Indiei în EAU, Deepak Mittal, l-a vizitat la spital, iar Misiunea Indiană a transmis pe rețelele sociale că acesta este „în stare bună de sănătate și se recuperează bine”. [...]
Întâlnirea Netanyahu–EAU reconfirmă canalele de coordonare regională : președintele Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Zayed, s-a văzut duminică la Abu Dhabi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, într-un moment în care relația EAU–Israel rămâne un instrument de influență și de comunicare cu Washingtonul, potrivit news.ro . Întâlnirea a fost confirmată luni de agenția oficială de presă din Emirate, WAM, care a precizat că discuțiile au vizat relațiile bilaterale și „modalitățile de consolidare și dezvoltare” a acestora. WAM este citată de AFP. Vizita a fost relatată inițial de presa israeliană, iar un oficial israelian declarase anterior pentru Reuters că Netanyahu a fost la Abu Dhabi și s-a întâlnit cu Mohammed bin Zayed Al Nahyan, în condițiile în care, la acel moment, biroul lui Netanyahu și Ministerul Afacerilor Externe al EAU nu comentaseră. Contextul politic și de securitate din jurul vizitei Întâlnirea are loc după ce ziarul israelian „ Haaretz ” a relatat în această lună că liderul EAU l-ar fi avertizat pe Netanyahu cu aproximativ o săptămână și jumătate înainte de 7 octombrie 2023 că Hamas pregătea o operațiune de amploare împotriva Israelului. Potrivit relatării, avertismentul nu ar fi fost transmis agențiilor de informații israeliene sau armatei. Netanyahu a negat informația și a amenințat cu acțiuni legale împotriva publicației. În paralel, premierul israelian se confruntă cu o campanie electorală dificilă pentru realegere, iar lideri ai opoziției îl acuză că poartă responsabilitatea pentru eșecurile de securitate care au precedat atacul Hamas din 7 octombrie. Emiratele Arabe Unite au refuzat să comenteze articolul din „Haaretz”, dar au transmis că EAU și Israel au menținut „canale de comunicare deschise și directe” de la stabilirea relațiilor diplomatice în 2020. De ce contează: relația EAU–Israel ca pârghie regională În material se arată că, după ce EAU a fost ținta unor atacuri în timpul războiului cu Iranul, statul din Golf și-a consolidat relațiile cu Statele Unite și Israel, relație construită în urma Acordurilor Abraham din 2020. În această logică, legătura cu Israelul este prezentată ca o pârghie de influență regională și un canal de comunicare cu Washingtonul. Totodată, sursa notează că EAU a negat la începutul acestui an că președintele țării s-ar fi întâlnit cu Netanyahu, după ce biroul premierului israelian susținuse, în luna mai, că acesta ar fi „vizitat în secret” țara din Golf și s-ar fi întâlnit cu liderul EAU. O sursă familiarizată cu întâlnirea declara atunci că cei doi s-ar fi văzut la Al-Ain, un oraș-oază din Abu Dhabi, la granița cu Oman, pe 26 martie. [...]
Kievul pregătește în octombrie un pachet legislativ pentru drepturile minorităților în educație, o mișcare care ar putea debloca veto-ul Ungariei și relansa negocierile de aderare a Ucrainei la UE , potrivit Antena 3 . Budapesta condiționează de ani buni avansul Kievului pe traseul european de schimbări concrete privind drepturile etnicilor maghiari din Transcarpatia. Kievul ar urma să trimită în parlament ( Rada Supremă ) un proiect de lege privind drepturile educaționale ale minorităților naționale, cu vot așteptat în octombrie. În paralel, un proiect de lege privind drepturile lingvistice și culturale ar urma să fie prezentat tot mai târziu în cursul lunii, însă autoritățile ucrainene nu au comentat oficial aceste evoluții. Miza: ridicarea blocajului ungar din negocierile cu UE Ungaria a blocat negocierile de aderare ale Ucrainei la UE până când Kievul adoptă legislația convenită într-un plan în 11 puncte privind drepturile minorității maghiare. În iunie, cele două țări au convenit asupra acestui plan, iar Ungaria a permis deschiderea a două „clustere” de negociere (pachete de capitole tematice din procesul de aderare), dar a oprit ulterior progresele, cerând adoptarea efectivă a legilor. Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a transmis pe rețelele sociale că vicepremierul ucrainean Vsevolod Chsentsov a informat-o că proiectul de lege va fi înaintat parlamentului ucrainean. „Vicepremierul Ucrainei, Vsevolod Chsentsov, m-a informat personal că un proiect de lege privind drepturile educaționale ale minorităților naționale va fi înaintat parlamentului ucrainean. Salutăm acest pas.” „Ungaria rămâne interesată de dialog și de rezultate concrete în viața de zi cu zi a comunității maghiare din Transcarpatia.” Ce poate urma și unde sunt riscurile Publicația ucraineană LIGA.net a relatat că experți din cele două țări au avut în această săptămână negocieri intense și au convenit asupra prevederilor din planul în 11 puncte pe care Kievul le poate pune în aplicare. Totuși, Dániel Hegedűs, director adjunct al Institutului pentru Politică Europeană, a declarat pentru Euronews că adoptarea legislației în octombrie ar putea fi dificilă, în contextul lipsei unor majorități stabile în Rada Supremă. În evaluarea sa, votul ar fi „un obiectiv ambițios” și un test pentru capacitatea administrației ucrainene de a-și recâștiga controlul politic asupra unor teme considerate strategice pentru integrarea europeană. În scenariul în care Ucraina adoptă pachetul legislativ, Ungaria și-ar putea ridica veto-ul pentru deschiderea unor noi clustere, însă rămâne incert dacă sprijinul Budapestei ar viza toate clusterele sau doar o parte dintre ele, potrivit aceleiași analize. [...]
Franța analizează eliberarea coordonată a unor volume mari de țiței și motorină din rezervele strategice , ca răspuns la presiunile administrației Trump, într-un context de tensiuni pe piața combustibililor și de risc de măsuri comerciale americane, potrivit Antena 3 . Guvernul de la Paris s-a reunit de urgență după ce SUA le-au cerut aliaților europeni să „elibereze” pe piață rezerve strategice, în caz contrar fiind invocată posibilitatea unei interdicții de export. În discuțiile de la nivel european, Franța ar fi sugerat ca statele UE să pună pe piață 50 de milioane de barili de țiței și 50 de milioane de barili de motorină, însă propunerea este „încă evaluată tehnic”, potrivit unui oficial citat. Presiune americană pe motorină și un calendar accelerat Secretarul american al energiei, Chris Wright , le-a cerut statelor europene să elibereze 120 de milioane de barili din rezervele strategice pe parcursul a trei luni, ca parte a unei încercări de a opri creșterile de preț la motorină. Ulterior, potrivit oficialilor europeni citați, solicitarea ar fi fost rafinată într-o cerere directă către președintele Emmanuel Macron pentru punerea pe piață a 100 de milioane de barili de motorină. În același timp, Germania s-a arătat reticentă față de o astfel de mișcare, un oficial german anonim invocând ideea că rezervele ar trebui folosite „doar din motive reale de securitate și cerere”. Coordonare dificilă în UE și miza G7 Pe fond, discuția atinge o zonă sensibilă pentru piață: rezervele strategice sunt un instrument de securitate energetică, iar eliberarea lor în scop de temperare a prețurilor poate deveni un precedent politic și operațional. Potrivit sursei, nu este clar dacă o eventuală punere pe piață s-ar face coordonat la nivelul UE sau bilateral, în condițiile în care oficialii europeni susțin că Washingtonul nu ar fi folosit canalele oficiale și ar fi trimis solicitări individuale mai multor țări. Președinția franceză a anunțat că Macron va convoca o reuniune a liderilor G7 pentru a coordona un posibil efort comun. Joi, Macron a discutat telefonic cu Trump despre „situația energiei la nivel global” și despre nevoia de a asigura o furnizare adecvată de produse petroliere rafinate. Reacții oficiale: dezmințiri și avertismente Un purtător de cuvânt al ministrului francez al economiei, Roland Lescure, a respins informațiile, catalogându-le drept „zvonuri”. La nivelul Comisiei Europene, purtătoarea de cuvânt Anna-Kaisa Itkonen a avertizat că o interdicție americană pe exporturile de petrol „ar submina încrederea în SUA ca partener de nădejde” și a indicat că UE este pregătită pentru acțiune colectivă în cadrul Agenției Internaționale a Energiei, organismul care ar urma să organizeze eventualele eliberări din stocuri. Oficialii britanici au transmis, la rândul lor, că se așteaptă la o reuniune rapidă a G7, dar că este puțin probabil să se ajungă „foarte rapid” la o acțiune concretă. [...]
Rusia ar fi suferit peste 46.000 de pierderi într-o singură lună fără câștiguri de teren , un semnal de uzură accelerată care poate limita capacitatea Moscovei de a susține ritmul operațiunilor pe front, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Analiza notează că, în septembrie 2026, forțele ruse „probabil, în cel mai bun caz, nu au câștigat teren” în schimbul a „peste 46.000 de victime”, descris drept cel mai ridicat ritm lunar al pierderilor rusești din 2026. În paralel, între martie și septembrie 2026, Rusia ar fi pierdut controlul asupra „aproape 300 km²”, perioadă care include Operațiunea ucraineană „Vivaldi”, despre care ISW spune că a eliberat „cel puțin 147 km²” pe parcursul mai multor luni. Presiune operațională: „Vivaldi” și blocarea planurilor ruse în zona Lyman–Slovyansk Un element central al evaluării este impactul Operațiunii „Vivaldi” în direcția Lyman. Potrivit ISW, milbloggeri ruși își exprimă îngrijorarea că această operațiune va îngreuna încercările Rusiei de a ataca Slovyansk dinspre est. ISW apreciază că „Vivaldi” nu doar că a perturbat planurile Rusiei de a realiza o încercuire largă a așa-numitului „Fortress Belt” (centură de localități fortificate) din direcțiile Lyman și Dobropillya, dar ar putea afecta și planurile de atac frontal asupra orașelor din partea de nord a acestei centuri. În același timp, un ofițer ucrainean citat în sinteză a discutat despre stabilirea unei poziții ucrainene în direcția Slovyansk, care ar putea servi drept bază pentru operațiuni ucrainene majore viitoare, după „Vivaldi”. Lovituri asupra infrastructurii și adaptări tehnologice Evaluarea mai consemnează că forțele ruse au lovit Podul de Sud din Kiev, ca parte a unei campanii descrise de ISW drept orientată spre „distrugerea economiei ucrainene” și complicarea vieții în capitală. În acest context, ISW menționează posibilitatea ca Rusia să folosească încărcături cumulative (shaped charges) pe dronele cu rază lungă pentru a lovi ținte mari și întărite, precum podurile, dar avertizează că ar fi necesare lovituri repetate și precise într-un interval scurt pentru a produce pagube semnificative. Separat, președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski , a anunțat la 1 octombrie că forțele ucrainene au folosit pentru prima dată noua rachetă balistică tactică FP-7 pentru a lovi o țintă nespecificată. Evoluții recente: avansuri locale și intensificarea atacurilor cu drone ISW mai arată că forțele ucrainene au avansat recent în zona tactică Lyman și au continuat campania de lovituri la distanță împotriva activelor militare și infrastructurii petroliere din Rusia. Pe componenta aeriană, Rusia ar fi lansat 107 drone împotriva Ucrainei în noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie și încă 97 de drone în cursul zilei de 1 octombrie, potrivit aceleiași evaluări. [...]
Semnalele de la Moscova indică o continuare a războiului și o presiune mai mare asupra Europei , pe fondul intensificării ofensivei ruse în Ucraina și al unei retorici care mută responsabilitatea conflictului către statele europene, potrivit unei analize BBC . După alegerile legislative din Rusia, care au produs o Dumă „mai pro-Putin ca oricând”, Kremlinul poate invoca un „mandat covârșitor” pentru direcția actuală. În acest context, întrebarea centrală este dacă Vladimir Putin ar putea căuta o ieșire din conflict. Concluzia analizei este că, „deocamdată”, nu există semnale în acest sens, în pofida pierderilor mari și a costurilor economice pentru Rusia. De ce contează: presiunea asupra sprijinului european pentru Kiev Moscova mizează, potrivit relatărilor din presa rusă citate în analiză, pe vulnerabilități ale apărării antiaeriene ucrainene și pe ideea că atacurile din iarnă ar putea crește presiunea asupra populației și autorităților de la Kiev. Ucraina a vorbit despre dificultăți în interceptarea rachetelor balistice rusești și a „noilor drone cu reacție”, folosite în atacuri zilnice. În paralel, Kremlinul își declară deschis obiectivul de a reduce sprijinul militar și financiar european pentru Ucraina, pe care îl descrie drept factor ce „prelungește războiul” sau, în interpretarea Moscovei, împiedică o victorie rusă. „Zona gri”: acuzații de război hibrid și mesajul de intimidare Oficiali occidentali citați în analiză acuză Rusia că își intensifică „războiul hibrid” împotriva țărilor europene prin: atacuri cibernetice; acte de sabotaj; incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian european. Este menționat și un exemplu din Germania: o dronă care transporta un dispozitiv exploziv ar fi fost găsită în apropierea unor avioane de marfă ucrainene pe aeroportul din Leipzig. Analiza descrie această campanie drept una desfășurată în „zona gri”, adică între pace și război, cu scopul de a descuraja și fragmenta sprijinul european pentru Kiev, fără a ajunge la o confruntare militară directă. Retorica oficială: „Europa poartă un război împotriva noastră” Întrebat dacă admite că Rusia poartă un război hibrid împotriva Europei, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a răspuns în cheia narațiunii oficiale potrivit căreia conflictul din Ucraina ar fi, în esență, un război al Europei împotriva Rusiei. „Nu am nicio îndoială că Europa poartă un război împotriva noastră. Spunem acest lucru de multă vreme.” Analiza notează că această narațiune ignoră faptul că Rusia a lansat invazia pe scară largă în 2022 și continuă operațiunile militare în Ucraina. Escaladare ca instrument de presiune, nu neapărat ca obiectiv Textul ridică și întrebarea până unde ar merge Rusia pentru a submina sprijinul european, inclusiv dacă ar putea provoca un conflict cu un stat NATO. O astfel de evoluție este descrisă ca „puțin probabilă”, inclusiv pe fondul faptului că, după „mai bine de patru ani și jumătate de război”, armata rusă nu a reușit să ocupe integral Donbasul. În schimb, analiza sugerează că intimidarea ar putea fi parte a strategiei. În acest sens este citat Serghei Karaganov, prezentat drept un strateg influent de politică externă, care vorbește despre posibilitatea escaladării, inclusiv prin recurs la arma nucleară, dacă Europa continuă sprijinul pentru Ucraina. „Dacă Europa nu va ceda, din păcate va trebui să recurgem la arma nucleară.” Ce urmează: un conflict fără semne de încheiere rapidă În ansamblu, analiza indică faptul că discursurile și declarațiile lui Putin sugerează încrederea Kremlinului într-o victorie militară și lipsa intenției de a opri războiul. În plus, pozițiile exprimate de oficiali ruși și de voci influente din cercurile de politică externă sunt prezentate ca indicii că Moscova urmărește să slăbească sprijinul european pentru Kiev, inclusiv prin presiune și amenințări, în timp ce ofensiva din Ucraina continuă. [...]
