Știri
Știri din categoria Externe

Incidentul din Beirut arată că statul libanez aplică forța selectiv, intervenind dur împotriva unor presupuse încălcări economice minore, în timp ce presiunea internă și externă privind dezarmarea Hezbollah rămâne fără un răspuns operațional comparabil, potrivit The Jerusalem Post.
Premierul Libanului, Nawaf Salam, a criticat sâmbătă modul „violent” în care forțele de securitate au încercat să rețină o persoană acuzată de implicare în „generatoare electrice ilegale”, după ciocniri în zona Saqiet al-Janzir din Beirut. Salam a condamnat „tragerea de focuri” și „terorizarea cetățenilor”, afirmând că astfel de acțiuni sunt „inacceptabile, indiferent de motive sau pretexte”, conform unui reportaj al postului libanez LBC citat în material.
„Violența membrilor uneia dintre agențiile de securitate împotriva civililor, tragerea de focuri și terorizarea cetățenilor sunt acțiuni inacceptabile, indiferent de motive sau pretexte.”
Salam a spus că a dat „ordine stricte” pentru declanșarea imediată a unei anchete și pentru luarea „măsurilor disciplinare și judiciare necesare” împotriva celor responsabili, potrivit aceleiași relatări.
Direcția Generală a Securității Statului a anunțat că intervenția a vizat un „proprietar” de generatoare electrice ilegale din Beirut, care nu s-ar fi prezentat pentru a finaliza procedurile judiciare. Instituția a precizat că acțiunea s-a bazat pe un ordin al procurorului public financiar de aducere a persoanei, iar o patrulă a încercat să execute mandatul, dar a fost împiedicată de mai mulți cetățeni.
În comunicatul citat, instituția susține că unii ofițeri au tras focuri în aer pentru a dispersa mulțimea și că „nimeni nu a fost rănit”. Înregistrări video apărute online ar fi arătat confruntări cu forțele de securitate, iar relatările au indicat că s-au tras focuri.
Un jurnalist libanez citat în articol a criticat disproporția dintre acuzația invocată și intensitatea intervenției, susținând că existau „cadre legale și administrative” care ar fi trebuit urmate prin guvernorat și Ministerul Economiei, în locul unei acțiuni de forță.
Unghiul central al materialului este contrastul dintre disponibilitatea autorităților de a folosi forța în cartiere sunnite sau creștine neasociate cu Hezbollah și absența unor acțiuni similare împotriva arsenalului de rachete și a armelor ilegale ale grupării. Articolul susține că, pe fondul atenției internaționale asupra dezarmării Hezbollah, incidentul din Beirut alimentează percepția unei aplicări selective a legii: intervenții dure pentru presupuse încălcări de nivel redus, dar fără raiduri comparabile împotriva Hezbollah.
Publicația „This Is Beirut” (menționată în text) a descris evenimentul drept o „operațiune controversată” care a declanșat indignare publică și un val de proteste în capitală, într-o zonă cu majoritate sunnită.
În același tablou, articolul notează și alte evoluții politice: politicianul druz Walid Jumblatt s-a întâlnit cu președintele Siriei, Ahmad al-Shara’a; Arabia Saudită și-a reafirmat sprijinul pentru Liban și pentru președintele Joseph Aoun; iar parlamentarul Nadim Gemayel a vizitat Doha, unde s-a întâlnit cu premierul și ministrul de externe al Qatarului, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, discuțiile vizând situația din Liban, stabilitatea și întărirea instituțiilor, inclusiv în zona de securitate și administrație.
În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre pașii următori, singura măsură concretă anunțată rămâne ancheta ordonată de premier privind comportamentul forțelor de securitate în incidentul din Saqiet al-Janzir.
Recomandate

Israel, Liban și SUA au convenit retragerea trupelor israeliene din două zone din sudul Libanului , într-un acord-cadru care mută controlul acelor poziții către armata libaneză, potrivit Mediafax . Înțelegerea vine după luni de conflict, extins pe fondul războiului cu Iran, și este prezentată de părți ca bază pentru negocieri ulterioare. Acordul prevede retragerea forțelor israeliene din două poziții și transferul acestora sub controlul armatei libaneze. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că una dintre zonele vizate este la nord de râul Litani, iar cealaltă la sud, descriind mișcarea drept părăsirea unor poziții de care armata israeliană „nu mai are nevoie”, potrivit CNN. Ce semnale transmit părțile despre pașii următori Secretarul de stat american Marco Rubio a caracterizat semnarea acordului drept „începutul începutului” și a avertizat că urmează o etapă dificilă de implementare și negociere. De partea libaneză, ambasadoarea Libanului în Statele Unite, Nada Hamadeh Moawad, a numit acordul-cadru „primul pas” către restabilirea suveranității și integrității teritoriale a țării. Obstacolul politic și de securitate: reacția Hezbollah În același timp, acordul a fost criticat de Hezbollah. Deputatul Hassan Fadallah a declarat: „Oricine dă mâna cu inamicul este un criminal ca și ei”. În paralel, Netanyahu a afirmat că Israelul păstrează controlul asupra unei părți semnificative a teritoriului ocupat în sudul Libanului și că prezența militară israeliană va continua atât timp cât Hezbollah nu va fi dezarmată. [...]

Hezbollah ridică miza negocierilor de încetare a focului, cerând retragerea totală a Israelului din sudul Libanului, ceea ce complică discuțiile mediate de SUA și menține riscul de escaladare în zona de frontieră , potrivit Al Jazeera . Liderul Hezbollah, Naim Qassem , a cerut ca Israelul să își retragă trupele „necondiționat” din Liban, într-un discurs televizat susținut vineri, de Ashura, în timp ce ultima rundă de negocieri dintre Liban și Israel, desfășurată la Washington, a fost prelungită cu încă o zi pentru a se încerca obținerea unui acord. Qassem a descris acordul de încetare a focului SUA–Iran (care, potrivit materialului, acoperă și Libanul) drept o „declarație oficială de înfrângere” pentru SUA și Israel și a insistat că Israelul „nu are altă opțiune” decât să se retragă „din fiecare centimetru” de teritoriu libanez. Cererea vine în condițiile în care trupele israeliene rămân poziționate „adânc” în sudul Libanului, iar oficiali israelieni susțin că vor rămâne în Liban. Atacurile au scăzut, dar nu s-au oprit Deși intensitatea loviturilor israeliene ar fi scăzut după reluarea încetării focului cu Hezbollah, atacurile continuă, notează publicația. Vineri dimineață, un raid aerian israelian a lovit localitatea Nabatieh al-Fawqa, iar două persoane au fost raportate ca fiind ucise într-un raid anterior asupra orașului Mayfadoun. Tot vineri, forțele israeliene au aruncat pliante deasupra localității Mansouri, cerând locuitorilor să plece, potrivit presei de stat libaneze — primul astfel de ordin de la cea mai recentă încetare a focului. Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a spus că ordinul este un „memento” că zona se află în „zona de securitate” în care operează soldați ai IDF și că civilii nu ar trebui să fie în zonă „ca să nu fie răniți”. Oficiali libanezi au afirmat că trupele israeliene ar impune limita nordică a acestei zone trăgând asupra oricui se apropie, inclusiv civili și soldați libanezi. Negocierile de la Washington: retragere condiționată de dezarmare Negocierile directe dintre Liban și Israel au început la Washington în aprilie, iar vineri continua a patra zi a celei de-a cincea runde, după ce discuțiile au fost extinse cu încă o zi, potrivit unui corespondent Al Jazeera în Liban. În paralel, Reuters este citată cu informația că discuțiile recente s-au concentrat pe o propunere susținută de SUA prin care forțele israeliene ar urma să predea o parte din teritoriul ocupat armatei libaneze. Un oficial al Departamentului de Stat al SUA a declarat pentru Reuters că Israelul ar fi făcut un „pas concret” în această direcție, retrăgându-se dintr-o parte a unei zone-tampon din sudul Libanului, însă armata libaneză a spus pentru Al Jazeera că acest lucru nu s-a întâmplat. Din relatarea corespondentei Al Jazeera Zeina Khodr, Israelul pare să condiționeze orice retragere de „dezarmarea completă” a Hezbollah și presează armata libaneză să demonteze infrastructura Hezbollah la nord de râul Litani — zonă pe care Israelul nu a reușit să o ocupe. În același timp, Israelul ar considera că atacurile continue asupra satelor de pe linia frontului îi oferă pârghii suplimentare în relația cu guvernul libanez, potrivit unor surse de securitate citate în material. Poziții interne și presiune externă asupra arhitecturii de securitate Fosta diplomată libaneză Tracy Chamoun a declarat pentru Al Jazeera că Libanul urmărește o încetare a focului „cuprinzătoare”, pe care Israelul să o respecte integral, plus retragerea israeliană, dar că delegația libaneză nu ar fi reușit să obțină „promisiuni” sau „angajamente” din partea Israelului pe aceste două puncte. Hezbollah, prin blocul său parlamentar, și-a reiterat refuzul de a negocia direct cu Israelul și a cerut autorităților libaneze să nu acorde Israelului „zone experimentale” la nord de Litani, potrivit corespondentului Al Jazeera Johnny Tannous. Qassem a spus că Hezbollah nu va accepta „nicio normalizare” și „niciun câștig pentru Israel” și a cerut autorităților libaneze să „unească rândurile”. Pe fondul eforturilor internaționale de a depăși blocajul, Franța și Italia au propus o inițiativă pentru formarea unei coaliții internaționale care să ajute la gestionarea aranjamentelor de securitate și la sprijinirea forțelor armate libaneze după ieșirea forței ONU UNIFIL, al cărei mandat ar urma să se încheie la finalul anului. Președintele Libanului, Joseph Aoun, a salutat inițiativa, spunând că ar demonstra angajamentul comunității internaționale față de suveranitatea și stabilitatea Libanului. [...]

Iran a anunțat că a lovit ținte legate de forțele SUA, escaladând riscul de extindere a conflictului , după ce Washingtonul a efectuat lovituri aeriene pe coasta sa sudică, potrivit Reuters . Teheranul susține că atacurile americane au încălcat Carta ONU și un „memorandum de încheiere a războiului” dintre cele două țări, conform unui comunicat al Ministerului iranian de Externe citat de publicație. Iranul nu a identificat țintele și nici nu a precizat unde ar fi avut loc loviturile, ceea ce face imposibilă, pe baza informațiilor disponibile în acest stadiu, evaluarea amplorii operațiunii sau a eventualelor efecte imediate. [...]

Burkina Faso rupe relațiile diplomatice cu Franța , o decizie care accelerează reconfigurarea de securitate din Sahel și consolidează desprinderea fostelor colonii franceze de influența Parisului, potrivit Antena 3 . Guvernul de la Ouagadougou a anunțat că măsura intră în vigoare „începând de astăzi, 26 iunie 2026”, acuzând Franța de nerespectarea principiilor „respectului reciproc” și „neamestecului în afacerile interne”, conform unui comunicat difuzat la televiziunea națională. Schimbarea de orientare: de la Paris la Moscova Decizia vine pe fondul schimbării de politică externă după lovitura de stat din septembrie 2022 , când regimul militar a denunțat unilateral colaborarea militară cu Franța și a inițiat o apropiere de Rusia. Antena 3 notează că o traiectorie similară au urmat și alte state din Sahel, foste colonii franceze, tot după lovituri de stat militare. Efect de bloc: Alianța Statelor din Sahel În acest context, Niger, Mali și Burkina Faso au format în aprilie 2024 o confederație – Alianța Statelor din Sahel (AES) – axată pe securitate și apărare, într-o regiune în care operează grupări jihadiste. Retragerea Franței din Sahel și acuzații în lanț Franța, constrânsă să-și retragă trupele din zonă, și-a încheiat în ianuarie anul trecut retragerea din Sahel, odată cu închiderea ultimei baze militare în Ciad, potrivit informațiilor din articol. Între timp, Rusia și aliații săi africani care s-au distanțat de Franța au acuzat Ucraina că ar antrena și înarma cu arme occidentale grupările teroriste active în regiune; articolul nu oferă detalii suplimentare sau dovezi pentru aceste acuzații. [...]

Planul OMI a deblocat ieșirea a 115 nave din Golf, dar riscul de securitate menține presiunea pe rutele comerciale : 115 nave și circa 2.500 de marinari au părăsit Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz începând de marți, în cadrul unui plan de evacuare coordonat de Organizația Maritimă Internațională (OMI), potrivit Agerpres . Operațiunea vizează reducerea blocajului naval apărut după închiderea strâmtorii de către Iran, pe fondul războiului declanșat pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului. Secretarul general al OMI, Arsenio Dominguez , a precizat că evacuarea a fost suspendată „ieri” (în contextul bilanțului publicat vineri) după un atac asupra unei nave, însă unele nave continuă să tranziteze partea de sud a Strâmtorii Ormuz. Cât de mare este blocajul și ce urmărește planul Planul OMI prevede evacuarea în total a aproximativ 11.000 de marinari aflați la bordul a circa 600 de nave rămase blocate în Golf. Bilanțul comunicat de organizație indică, până acum, ieșirea a: 115 nave circa 2.500 de marinari Cum se face evacuarea și de ce contează operațional Evacuarea se desfășoară pe două rute separate , una în apropierea coastei Iranului și cealaltă în apropierea coastei Omanului, în coordonare cu autoritățile celor două țări. Ruta navigabilă folosită în mod obișnuit înainte de război rămâne impracticabilă din cauza minelor instalate acolo de Iran, potrivit informațiilor transmise de OMI. Riscuri de securitate: suspendări, atacuri și amenințări Operațiunea a fost suspendată joi, după un atac cu un proiectil asupra unei nave. În aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a amenințat că va răspunde prin „măsuri adecvate” oricărei tentative de traversare a strâmtorii fără autorizația sa prealabilă. OMI a anunțat că a obținut garanții de securitate pentru a se asigura că navele nu vor fi atacate, iar Dominguez a spus că evacuarea va fi reluată de îndată ce vor fi „obținute confirmări suplimentare” în acest sens. [...]

Omanul ia în calcul taxe pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , o schimbare care ar putea adăuga costuri de zeci de miliarde de dolari anual lanțurilor globale de transport și comerț cu energie , potrivit POLITICO , care citează persoane familiarizate cu discuțiile relatate de Bloomberg. Oficiali din Oman le-ar fi transmis omologilor europeni că nu există „nicio posibilitate” de revenire la statu-quoul de dinainte de război pentru una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru petrol și gaze naturale lichefiate. În același timp, Muscatul ar fi indicat că navele care tranzitează zona ar putea fi taxate, deși nu este clar dacă eventualele costuri ar fi obligatorii. Ce fel de taxe sunt discutate și de ce contează pentru companii Potrivit sursei, Omanul invocă respectarea dreptului maritim internațional, dar ar lua în calcul tarife pentru servicii asociate tranzitului, precum: depoluarea strâmtorii; asistarea navelor în navigație. Omanul ar analiza și modele folosite în alte puncte de trecere, inclusiv Strâmtoarea Malacca, unde nu există taxe obligatorii de transport maritim, dar pot apărea costuri în anumite situații pentru servicii de navigație și securitate. Miza economică este ridicată: orice taxe aplicate navelor ar putea costa comercianții de mărfuri și transportatorii „zeci de miliarde de dolari anual”, conform relatării. Mai multe guverne – inclusiv SUA, Regatul Unit, Franța, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – au avertizat că astfel de taxe ar încălca legislația maritimă. Presiunea Iranului și mesajele contradictorii ale Muscatului Statele Unite, Europa și vecinii arabi din Golf ai Omanului sunt tot mai îngrijorați că sultanatul ar putea institui un sistem de taxare împreună cu Iranul. Teheranul insistă, în contextul negocierilor de pace cu SUA, că va gestiona traficul în comun cu Omanul. În același timp, Muscatul a transmis semnale diferite: pe de o parte, a publicat o declarație comună cu Iranul privind discutarea modului de operare a căii navigabile și a costurilor asociate; pe de altă parte, a semnat ulterior o declarație cu SUA și Consiliul de Cooperare al Golfului care respinge „orice taxe, tarife sau încercări de a exercita controlul asupra strâmtorii”. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a spus că semnarea acelei declarații este „o veste bună”. Potrivit Bloomberg, oficialii omanți le-ar fi spus europenilor că se află sub presiunea Iranului, care a lansat rachete și drone în regiune în timpul conflictului, inclusiv asupra Omanului. Ce urmează: discuții politice și riscuri operaționale persistente Președintele francez Emmanuel Macron urmează să se întâlnească luni, la Paris, cu liderul Omanului, sultanul Haitham bin Tariq, iar pe agendă se află securitatea rutelor maritime și „trecerea liberă și necondiționată” prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit biroului lui Macron. Între timp, Iranul a semnalat deja că navele care traversează strâmtoarea trebuie să solicite asigurare de la Teheran, iar polițele ar urma să fie gratuite doar pentru următoarele 60 de zile. Rubio a avertizat că, dacă Iranul nu menține strâmtoarea liberă de taxe, alte guverne ar putea proceda similar în alte strâmtori maritime, ceea ce „și atunci vom avea parte de haos”. Deși fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au crescut după un acord de pace provizoriu semnat săptămâna trecută de președintele SUA, Donald Trump, traficul rămâne sub nivelurile dinainte de război, iar riscurile nu au dispărut: un vas de containere, „Ever Lovely”, a fost lovit în strâmtoare, incident pe care Trump l-a numit o „încălcare prostească” a armistițiului, fără a preciza eventuale măsuri. [...]