Știri
Știri din categoria Externe
Soldați israelieni au distrus panouri solare care alimentau cu electricitate un oraș din sudul Libanului, afectând implicit și alimentarea cu apă, potrivit Al Jazeera, care citează Agenția Națională de Știri a Libanului.
Incidentul a avut loc în localitatea Debel, în sudul Libanului, unde militari israelieni au folosit buldozere pentru a distruge panourile solare. Conform aceleiași surse libaneze, panourile asigurau electricitatea necesară și pentru alimentarea cu apă a orașului.
Pe lângă panourile solare, Agenția Națională de Știri a Libanului afirmă că au fost distruse și locuințe, drumuri și măslini. Al Jazeera a publicat materialul pe 26 aprilie 2026.
Recomandate
Israel a trimis în Emiratele Arabe Unite un sistem de apărare antiaeriană Iron Dome , împreună cu militari pentru operare, într-un gest fără precedent care ridică nivelul cooperării de securitate dintre cele două state în plin război cu Iranul , potrivit Axios , care citează doi oficiali israelieni și un oficial american. Mutarea este relevantă nu doar prin componenta militară, ci și prin implicațiile politice și operaționale: este prima dată când Israelul a trimis o baterie Iron Dome într-o altă țară, iar EAU devin primul stat din afara SUA și Israelului în care sistemul a fost folosit, potrivit unui oficial israelian de rang înalt. De ce a cerut EAU sprijin și ce a făcut Israel De la începutul războiului, EAU au fost ținta Iranului „mai mult decât orice altă țară din regiune”, notează publicația. Ministerul apărării din EAU susține că Iranul a lansat asupra țării: aproximativ 550 de rachete balistice și de croazieră; peste 2.200 de drone. Majoritatea au fost interceptate, însă unele au lovit ținte militare și civile. În acest context, atacurile masive au determinat EAU să ceară asistență aliaților. Potrivit oficialilor israelieni citați, premierul Benjamin Netanyahu a ordonat armatei israeliene să trimită o baterie Iron Dome cu interceptori și „câteva zeci” de operatori ai Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), după o convorbire cu președintele Emiratelor. Un al doilea oficial israelian a declarat că sistemul a interceptat „zeci” de rachete iraniene. Cooperare militară mai strânsă și lovituri preventive Dincolo de desfășurarea Iron Dome, Israelul și EAU au coordonat „îndeaproape” atât militar, cât și politic de la începutul războiului, potrivit unor oficiali israelieni și emiratezi citați de Axios. În paralel, Forțele Aeriene Israeliene ar fi efectuat „numeroase” lovituri pentru a elimina rachete cu rază scurtă amplasate în sudul Iranului, înainte ca acestea să poată lovi EAU și alte țări din Golf. Sensibilități politice în Golf și riscuri interne pentru Netanyahu Trimiterea de trupe israeliene pe teritoriul EAU este descrisă ca fiind „sensibilă politic” în statele din Golf. În același timp, decizia lui Netanyahu de a împărți un sistem de apărare antiaeriană într-un moment în care Israelul era „sub foc intens” ar putea provoca reacții negative și pe plan intern, potrivit sursei. Context: parteneriatul Israel–EAU, mai apropiat ca oricând Israel și EAU au semnat un tratat de pace în 2020. Deși au existat divergențe ulterior, inclusiv pe tema Gaza, oficiali din ambele țări susțin că parteneriatul este acum „mai apropiat ca niciodată”. Tareq al-Otaiba, fost oficial în Consiliul de Securitate Națională al EAU, a scris într-un articol pentru Arab Gulf States Institute (AGSI) că Israel s-a numărat printre țările care „au făcut un pas înainte pentru a oferi asistență reală” EAU. În același text, el a indicat SUA și Israel drept „aliați adevărați” prin ajutor militar, schimb de informații și sprijin diplomatic. Un oficial emiratez de rang înalt a rezumat miza politică a momentului: „Nu o să uităm.” Ce urmează Axios sugerează că episodul poate consolida cooperarea de securitate Israel–EAU, dar și că expune ambele părți la costuri politice: în Golf, prin prezența militarilor israelieni, iar în Israel, prin criticile legate de transferul unei capabilități defensive într-un moment de presiune militară asupra propriului teritoriu. [...]
Escaladarea atacurilor cu drone lovește infrastructură și zone urbane de ambele părți , cu victime raportate în Ucraina și în Crimeea, pe fondul unor valuri aeriene descrise drept printre cele mai intense din ultimele luni, potrivit Agerpres . În Ucraina, autoritățile au anunțat că noi bombardamente rusești au ucis cel puțin trei persoane duminică, la o zi după lovituri „deosebit de intense”. În regiunea Sumî, un atac cu drone a ucis doi bărbați la Bilopillia, la circa cinci kilometri de granița cu Rusia, potrivit șefului administrației militare locale, Oleg Grigorov. În regiunea Dnipro petrovsk, atacuri cu drone și rachete au ucis o persoană și au rănit alte patru, conform șefului administrației militare, Oleksandr Ganja. Dnipro, capitala regiunii Dnipropetrovsk, a fost vizată sâmbătă de valuri de atacuri aeriene rusești timp de peste 20 de ore, soldate cu cel puțin opt morți. Primarul Boris Filatov a descris episodul drept „cel mai mare atac împotriva Dnipro”, oraș industrial aflat la aproximativ 100 de kilometri de linia frontului. Efecte operaționale: blocuri avariate în Sevastopol și incident la o fabrică din Rusia De cealaltă parte, autoritățile ruse de ocupație din Crimeea au raportat duminică o persoană ucisă și patru rănite în urma unor atacuri cu drone ucrainene în peninsula de la Marea Neagră. Guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvojaiev, a spus că a fost unul dintre cele mai puternice atacuri de până acum și a precizat că 34 de blocuri de apartamente au fost avariate în mai multe zone ale orașului-port, care găzduiește o bază navală importantă. Razvojaiev a mai declarat că Flota rusă a Mării Negre , împreună cu apărarea aeriană și unități mobile, au doborât 71 de „obiecte zburătoare”. Ministerul rus al Apărării a raportat doborârea a peste 203 drone ucrainene în noaptea de sâmbătă spre duminică, fără a oferi detalii despre pagube, notează materialul. Separat, guvernatorul regiunii ruse Vologda, Gheorghi Filimonov, a afirmat că cinci persoane au fost rănite într-un atac cu drone asupra unei fabrici de îngrășăminte din Cerepoveț, la 500 de kilometri nord de Moscova. Potrivit acestuia, măsurătorile atmosferice nu au indicat depășirea limitelor de siguranță după avarierea unei conducte care transporta acid sulfuric. [...]
Mesajul lui Nicușor Dan după atacul de la Casa Albă ridică miza politică a incidentului, tratându-l ca o problemă de securitate a democrațiilor aliate , nu doar ca un episod de violență internă în SUA, potrivit Mediafax . Președintele României a transmis un mesaj de solidaritate față de Statele Unite după atacul armat produs în timpul Cinei Corespondenților de la Casa Albă. În mesajul publicat pe platforma X, Nicușor Dan a condamnat ferm incidentul și a susținut că acesta reprezintă „un asalt nu doar asupra președintelui Trump și a echipei sale, ci asupra democrației”. Totodată, șeful statului a lăudat intervenția rapidă a forțelor de ordine și și-a exprimat ușurarea că președintele Trump, Prima Doamnă și ceilalți participanți sunt în siguranță. „Suntem ușurați că Președintele, Prima Doamnă și toți cei prezenți sunt în siguranță. Acțiunea rapidă a ofițerilor de aplicare a legii reflectă puterea instituțiilor americane.” În final, Nicușor Dan a condamnat violența politică și a reiterat poziționarea României ca aliat NATO și partener al SUA. „Violența politică nu își are locul în societățile noastre. România, un aliat puternic în cadrul NATO și un prieten al poporului american, își transmite întreaga solidaritate.” [...]
Reacția șefei diplomației UE ridică presiunea pe securitatea evenimentelor politice din SUA după incidentul armat de la dineul corespondenților de la Casa Albă, unde Donald Trump a fost evacuat , potrivit Digi24 . Kaja Kallas , șefa politicii externe a Uniunii Europene, a condamnat violența politică și a spus că „nu are ce căuta într-o democrație”. Ea a precizat că este „ușurată” că participanții la gală, inclusiv președintele SUA, au fost puși în siguranță, conform Agerpres. În mesajul publicat pe platforma X, Kallas a legat direct incidentul de rolul presei și de funcția publică a evenimentului. „Un eveniment menit să onoreze o presă liberă nu ar trebui să se transforme niciodată într-o scenă a fricii.” Ce s-a întâmplat la Washington Donald Trump a fost evacuat de la o gală a presei organizată la Washington, după ce s-au auzit focuri de armă. Atacatorul a fost arestat înainte de a intra în sala de bal a hotelului Hilton, unde avea loc cina corespondenților de la Casa Albă. De ce contează: efecte operaționale imediate Dincolo de dimensiunea politică, incidentul și reacțiile la nivel înalt readuc în prim-plan riscurile operaționale pentru evenimentele publice cu miză politică majoră, în special cele care implică lideri de stat și infrastructură privată (hoteluri, organizatori, furnizori de securitate). În astfel de cazuri, consecințele tipice sunt întărirea protocoalelor de acces și revizuirea dispozitivelor de protecție, deși Digi24 nu oferă detalii despre măsuri concrete anunțate după acest episod. [...]
UE va interzice din 2027 importurile de condensat din proiecte rusești , o măsură care închide o nișă rămasă deschisă în comerțul energetic și poate afecta fluxurile către hub-uri precum Rotterdam , potrivit Profit . Interdicția ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2027 și vizează importurile de condensat provenit din proiecte rusești precum Yamal LNG și alte facilități similare, conform jurnalului oficial al Uniunii Europene. Condensatul este un „petrol ușor”, rezultat ca produs secundar în procesul de producție a gazului natural lichefiat (GNL). Măsura este inclusă într-un nou pachet de sancțiuni adoptat de UE, care mai cuprinde și aprobarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, în contextul continuării războiului cu Rusia și al suspendării negocierilor de pace mediate de Statele Unite, potrivit Reuters, citată de Profit. Ce se schimbă pentru piața energetică europeană Interdicția pe condensat vine după ce UE a interzis importurile de petrol rusesc în decembrie 2022 și a introdus ulterior un plafon de preț. În prezent, UE a eliminat aproape complet importurile de cărbune, țiței și produse petroliere din Rusia, după ce în 2021 acestea reprezentau 43% din consumul de combustibili și 25% din aprovizionarea cu țiței, potrivit News.ro, citată în articol. Din perspectiva fluxurilor comerciale, datele menționate indică o expunere concretă a Europei la acest produs: terminalul Yamal LNG din zona arctică a exportat 1,12 milioane de tone de condensat către Rotterdam (Olanda) în 2024, în creștere cu 16,3% față de anul anterior, iar livrările totale au ajuns la aproximativ 1,2 milioane de tone anul trecut. Context: de unde vine condensatul vizat de sancțiuni Rusia produce condensat de gaze în principal în cadrul proiectelor Yamal LNG și Arctic LNG-2. Interdicția anunțată este formulată ca o măsură care vizează condensatul „provenit din proiecte rusești” și „alte facilități similare”, ceea ce sugerează o extindere a restricțiilor dincolo de un singur activ, în funcție de definițiile din actele UE (detaliile complete ale încadrării nu sunt dezvoltate în textul sursă). Ce urmează, conform informațiilor disponibile, este intrarea în vigoare la începutul lui 2027; până atunci, companiile implicate în import, trading și logistică ar putea fi nevoite să își ajusteze contractele și rutele, în funcție de forma finală și aplicarea practică a sancțiunilor. [...]
China acuză o accelerare a „remilitarizării” Japoniei , pe fondul relaxării regulilor privind exporturile de armament și al extinderii activităților militare în regiune, potrivit Global Times , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun , făcute vineri, la o conferință de presă. Mesajul Beijingului pune accent pe riscul de securitate regională: țările din zonă, „inclusiv China”, ar trebui să rămână „extrem de vigilente”, să apere rezultatele victoriei din Al Doilea Război Mondial și să nu permită „niciodată” revenirea militarismului japonez, astfel încât „tragedia istorică” să nu se repete, a spus Guo. Ce invocă Beijingul: pași militari și decizii de politică de apărare În răspunsul la întrebări ale presei despre ceea ce numește „neo-militarism” japonez, Guo a enumerat o serie de evoluții recente, prezentate ca indicii ale unei schimbări de direcție în politica de securitate a Japoniei: un incident în care un ofițer în serviciu al Forțelor Japoneze de Autoapărare ar fi pătruns în Ambasada Chinei din Japonia, înarmat cu un cuțit; tranzitarea Strâmtorii Taiwan de către un distrugător al Forțelor Japoneze de Autoapărare; participarea, pentru prima dată ca „jucător activ formal”, a Forțelor Japoneze de Autoapărare la exercițiile militare comune SUA–Filipine; relaxarea „drastică” de către cabinetul japonez a restricțiilor privind exporturile de armament; oferirea de „ofrande rituale și bănești” de către premierul japonez Sanae Takaichi la sanctuarul Yasukuni, timp de două zile consecutive. Pe baza acestor elemente, purtătorul de cuvânt a susținut că este un „fapt incontestabil” că neo-militarismul japonez „câștigă avânt”, devenind „o sursă de probleme” și o „amenințare reală”. Miza regională: bugete, exporturi de arme și alianțe Guo a legat această dinamică de decizii și orientări pe care le descrie drept „ofensive și expansioniste”, inclusiv eforturi de „reconstruire a complexului militar-industrial” și accelerarea „remilitarizării”. Totodată, a acuzat Tokyo că încearcă să-și „albească” imaginea de „țară iubitoare de pace” și că își intensifică interacțiunile cu NATO, cu scopul de a aduce „organizații militare extraregionale” în Asia-Pacific. În declarațiile citate, Guo afirmă că Japonia ar urmări modificarea constituției, relaxarea exporturilor de „arme letale”, desfășurarea de rachete ofensive și o creștere semnificativă a bugetului militar – evoluții pe care le prezintă ca pregătiri pentru „expansiune militară”. Publicația nu oferă, în materialul citat, date numerice sau un calendar pentru aceste măsuri. [...]
