Știri
Știri din categoria Externe

Acuzațiile Turciei la adresa Israelului ridică miza diplomatică în regiune, după ce ministrul turc de externe Hakan Fidan a susținut, la un forum diplomatic din Antalya, că Israelul folosește războiul din Orientul Mijlociu ca pretext pentru a ocupa noi teritorii, potrivit Agerpres.
Fidan a afirmat că Israelul „nu încearcă să-și asigure propria securitate”, ci urmărește „mai multe teritorii”, iar securitatea ar fi invocată de guvernul premierului Benjamin Netanyahu drept justificare pentru extinderea controlului.
Șeful diplomației turce a spus că, pe lângă teritoriile palestiniene, Israelul ar încerca acum să-și exercite controlul și asupra unor teritorii care aparțin Libanului și Siriei. În enumerarea făcută de Fidan, teritoriile palestiniene vizate includ:
În același context, ministrul turc a descris situația drept „o ocupație și un expansionism continuu” și a cerut ca acest lucru „să înceteze”.
Declarațiile vin într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu are reverberații dincolo de frontierele Israelului și ale teritoriilor palestiniene, iar includerea explicită a Libanului și Siriei în acuzațiile Ankarei sugerează o extindere a disputei politice la nivel regional.
Fidan a mai spus că Israelul ar fi „creat o iluzie la nivel internațional” prin prezentarea acțiunilor sale ca fiind motivate exclusiv de securitate.
Recomandate

Președintele Libanului, Joseph Aoun , cere ca încetarea focului negociată cu sprijinul SUA să fie transformată în „acorduri permanente”, un pas care ar putea împinge Beirutul spre discuții directe cu Israelul și ar deschide o etapă nouă, cu implicații politice și de securitate pentru regiune , potrivit The Jerusalem Post . Aoun a făcut declarația vineri, în primul său discurs televizat după încetarea focului intermediată de Statele Unite, care a pus capăt la șase săptămâni de lupte între Israel și Hezbollah , grupare susținută de Iran. Președintele nu a precizat dacă prin „acorduri permanente” se referă la un posibil acord de pace cu Israelul. Ce prevede înțelegerea și de ce contează Textul acordului menționează că Israelul și Libanul ar urma să poarte discuții directe pentru a ajunge la „pace între cele două țări”. În acest context, Aoun a vorbit despre „tranziția” de la obiectivul încetării focului la „acorduri permanente” care să păstreze „drepturile” libanezilor, „unitatea” teritoriului și „suveranitatea” statului. În discurs, liderul de la Beirut a mulțumit președintelui american Donald Trump și unor țări din regiune pentru rolul în obținerea încetării focului. Rezistență internă: poziția Hezbollah Hezbollah a transmis că se opune discuțiilor directe cu Israelul, iar parlamentari ai grupării au criticat vineri guvernul libanez pentru acceptarea unor astfel de negocieri. Fără să menționeze Israelul în acest pasaj, Aoun a insistat că negocierile nu ar fi „un semn de slăbiciune” și nici „o concesie”. Președintele a invocat explicit Israelul doar când a spus că obiectivul său este oprirea atacurilor israeliene asupra Libanului și retragerea trupelor israeliene de pe teritoriul libanez. Ce urmează: posibilă rundă la Casa Albă, fără dată confirmată Donald Trump a declarat joi că îi va invita pe Aoun și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă pentru discuții între cele două țări. Nu era clar, la momentul relatării, dacă a fost stabilită o dată, însă o astfel de întâlnire ar reprezenta un reper major în relația Liban–Israel. Separat, ministrul israelian al apărării a spus vineri că trupele israeliene vor continua să demoleze locuințe din sudul Libanului despre care Israelul afirmă că erau folosite de Hezbollah. Aoun a declarat că este pregătit să „poarte întreaga responsabilitate” pentru aceste opțiuni și să facă „tot ce este necesar” pentru „a-și elibera pământul” și „a-și proteja poporul”. [...]

Atacul asupra infrastructurii energetice a lăsat fără electricitate circa 380.000 de consumatori din regiunea Cernihiv, întrerupere care lovește direct funcționarea localităților și activitatea economică, potrivit G4Media . O centrală electrică din regiunea Cernihiv (nordul Ucrainei) a fost avariată în urma unui atac rusesc, iar pana de curent s-a produs sâmbătă dimineață, 18 aprilie, în jurul orei 04:00, conform informațiilor transmise de compania de distribuție Chernihivoblenergo pe Telegram, preluate de Ukrinform . Întreruperea alimentării cu energie a afectat mai multe orașe și districte, inclusiv Cernihiv, Pryluky, Nijin și Slavutych, precum și districtele Cernihiv, Nijin și Pryluky. „La ora 04:00, o centrală electrică critică din districtul Nijin a fost avariată în atacul inamic. Drept urmare, 380.000 de consumatori din Cernihiv, Pryluky, Nijin, Slavutych, precum și din districtele Cernihiv, Nijin și Pryluky, au rămas fără curent electric.” Ce urmează în teren Echipele de intervenție lucrează pentru restabilirea alimentării cu energie în zonele afectate, potrivit aceleiași informări. Incidentul vine la o zi după un alt atac, în urma căruia o centrală termică din Cernihiv și-a suspendat activitatea, mai notează articolul. [...]

Reluarea tranzitului civil prin Strâmtoarea Ormuz a fost testată de un vas de croazieră fără pasageri, primul care a traversat zona de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul . Mișcarea este relevantă pentru comerțul maritim deoarece semnalează o posibilă normalizare operațională pe o rută strategică, însă doar în condițiile unui armistițiu descris ca fragil. Nava identificată de serviciul de monitorizare a traficului naval MarineTraffic este Celestyal Discovery , un vas sub pavilion maltez, menționat de Euronews. Potrivit informațiilor citate, vasul nu avea pasageri la bord, a plecat din Dubai vineri după ce a stat la doc 47 de zile și se îndreaptă spre Oman, unde ar urma să ajungă sâmbătă. De ce contează: redeschidere condiționată de armistițiu Redeschiderea Strâmtorii Ormuz vine după ce Iranul și Statele Unite au anunțat că această cale navigabilă va fi complet deschisă traficului comercial pe durata armistițiului. Teheranul a confirmat oficial reluarea navigației, într-un context regional tensionat, marcat de încetarea temporară a focului dintre Israel și Liban. Riscul operațional rămâne ridicat În pofida reluării tranzitului, situația este prezentată ca volatilă. Hezbollah, susținut de Iran, a anunțat că își menține forțele în stare de alertă și a avertizat că va reacționa dacă Israelul ar încălca armistițiul. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis, la rândul său, că este pregătit să răspundă „cu forță devastatoare” în cazul unei agresiuni din partea Statelor Unite sau a Israelului. De partea cealaltă, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că armata va continua să controleze teritoriile ocupate în sudul Libanului și să acționeze împotriva infrastructurii considerate a aparține Hezbollah. El a susținut că obiectivul strategic – dezarmarea grupării – nu a fost atins și că sudul Libanului nu este complet demilitarizat, iar Israelul ia în calcul reluarea acțiunilor militare după expirarea armistițiului dacă demersurile diplomatice nu dau rezultate. [...]

Ucraina avertizează că Rusia pregătește o nouă presiune pe frontiera cu Belarus , după ce președintele Volodimir Zelenski a spus că indicatori din teren sugerează o încercare de a atrage din nou Minsk în război, potrivit G4Media . Miza, pentru Kiev, este deschiderea sau simularea unui nou vector de amenințare la granița de nord, care ar putea forța redistribuirea resurselor militare și logistice. Zelenski a afirmat că, pe baza informațiilor din serviciile de informații, în zona de frontieră cu Belarus „se construiesc drumuri către Ucraina și se amenajează poziții de artilerie”, invocând un raport al comandantului suprem al Ucrainei. În acest context, liderul ucrainean a transmis că autoritățile de la Kiev „cred” că Rusia va încerca din nou să implice Belarusul în război. Ce măsuri spune Zelenski că a luat Ucraina Președintele ucrainean a mai declarat că a emis instrucțiuni pentru a avertiza conducerea belarusă în legătură cu „disponibilitatea Ucrainei de a-și apăra teritoriul și independența”. În același mesaj, Zelenski a făcut referire și la o operațiune a SUA care l-a implicat pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro , informație atribuită de G4Media canalului Nexta și preluată de Mediafax, sugerând că „natura și consecințele” unor astfel de evenimente ar trebui să descurajeze Minsk să „facă greșeli”. De ce contează: risc de escaladare și costuri operaționale O eventuală implicare mai directă a Belarusului ar ridica presiunea asupra apărării ucrainene pe direcția nordică, într-un moment în care războiul a intrat în al patrulea an, potrivit relatării. Chiar și fără o intrare formală în conflict, pregătirile descrise de Zelenski pot obliga Ucraina să trateze frontiera ca zonă cu risc crescut, cu efecte asupra planificării militare și a fluxurilor logistice. Reuters este citată de G4Media ca sursă pentru relatarea declarațiilor lui Zelenski. [...]

Rusia ar urma să intensifice atacurile informaționale și hibride asupra UE și NATO pentru a slăbi sprijinul acordat Ucrainei, pe fondul evaluării de la Moscova că acesta este „momentul potrivit” pentru a „destabiliza” Occidentul, potrivit Mediafax , care citează o avertizare a Centrului pentru Combaterea Dezinformării (CCD) din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei . Semnalul vine într-un moment în care miza nu este doar militară, ci și de coeziune politică în interiorul UE și al Alianței Nord-Atlantice: presiunea prin operațiuni „hibride” (un amestec de acțiuni sub pragul războiului deschis, precum manipulare informațională, provocări și alte forme de influență) urmărește, conform mesajului ucrainean, reducerea susținerii pentru Kiev. Ce spune CCD despre planurile Rusiei Potrivit Ukrinform , Andriy Kovalenko, șeful CCD, a transmis pe Telegram că Rusia se pregătește să intensifice „provocările informaționale și hibride” împotriva Europei „în viitorul apropiat”. „În viitorul apropiat, Rusia va intensifica provocările informaționale și hibride împotriva Europei.” Kovalenko susține că șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, l-ar fi convins pe Vladimir Putin că acum este momentul potrivit pentru a presa UE și NATO „cu amenințări”, în scopul slăbirii sprijinului pentru Ucraina. Scenarii de război avute în vedere la Kremlin, potrivit Ukrinform În același context, Ukrinform afirmă că Kremlinul ar analiza „cel puțin trei scenarii” pentru evoluția războiului împotriva Ucrainei: un conflict prelungit; o încercare de „înghețare” a războiului; o extindere a agresiunii împotriva țărilor NATO. Informațiile privind scenariile sunt prezentate în material ca relatare Ukrinform; articolul nu oferă detalii suplimentare despre conținutul sau probabilitatea fiecărui scenariu. [...]

Aproape 10.800 de atacuri revendicate de IDF asupra Iranului ridică miza operațională a conflictului și amplifică presiunea asupra unui armistițiu condiționat , potrivit news.ro , care citează noile cifre publicate de Forțele de Apărare Israeliene . IDF susține că a efectuat „aproximativ 10.800” de atacuri asupra Iranului. În același timp, agenția „Human Rights Activists News Agency” (Hrana), cu sediul în SUA, a raportat un bilanț de 1.701 civili iranieni morți până la 7 aprilie, data la care președintele american Donald Trump a anunțat un armistițiu condiționat de două săptămâni cu Iranul. Extinderea operațiunilor: cifre și fronturi multiple Pe lângă Iran, IDF afirmă că este responsabilă pentru: peste 14.900 de lovituri de artilerie în Liban; 2.500 de lovituri aeriene în Liban; lovirea a aproximativ 165 de clădiri cu mai multe etaje. Costul uman și presiunea asupra infrastructurii civile în Liban Autoritățile sanitare libaneze afirmă că 2.100 de persoane au fost ucise în cele șase săptămâni de conflict din Liban. Totodată, peste un milion de oameni ar fi fost strămutați, adică aproximativ una din cinci persoane din populația țării. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre mecanismul și condițiile armistițiului menționat, rămâne neclar cum se vor reflecta aceste cifre în evoluția negocierilor și în ritmul operațiunilor militare în perioada următoare. [...]