Știri
Știri din categoria Externe

Dezvăluirile despre o rețea de baze israeliene în vecinătatea Iranului ridică miza riscului regional și a relațiilor energetice din Caucaz, în condițiile în care Azerbaidjanul este un furnizor important de petrol pentru Israel, iar cooperarea militară dintre cele două state este deja strânsă, potrivit Știrile Pro TV, care citează CNN.
Israelul ar fi desfășurat în secret în Azerbaidjan unități militare și servicii de informații de elită, ca parte a unei rețele clandestine din Orientul Mijlociu menite să faciliteze operațiuni împotriva Iranului. Forțele ar fi operat din mai multe baze din sudul Azerbaidjanului, în apropierea frontierei cu Iranul, inclusiv dintr-o locație aflată la circa 100 de kilometri de Tabriz, oraș iranian care a fost țintit de atacuri israeliene în timpul conflictului.
Potrivit informațiilor citate, în zonă ar fi fost detașați comandanți ai forțelor speciale pentru misiuni de informații și operațiuni cu drone, ceea ce ar fi oferit Israelului o poziție de supraveghere asupra nordului Iranului în caz de război. Prezența ar fi avut și o componentă de sprijin pentru eventuale misiuni de salvare aeriană, în scenariul în care piloți israelieni ar fi fost doborâți.
Operațiunea ar fi implicat „câteva zeci” de soldați, inclusiv membri ai forțelor speciale israeliene, ai unei unități de elită de luptă și salvare aeropurtată, precum și personal al Mossadului, conform uneia dintre sursele CNN.
Autoritățile azere au respins public acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ambasadei Azerbaidjanului în Statele Unite a transmis într-un comunicat pentru CNN:
„Respingem cu fermitate acuzaţiile nefondate privind presupusa utilizare a teritoriului azer pentru operaţiuni îndreptate împotriva unor ţări terţe”.
Separat, Agenția pentru Dezvoltarea Mass-Media din Azerbaidjan a susținut că publicarea informațiilor urmărește să „semene confuzie” și să „submineze stabilitatea regională”, calificând acuzațiile drept „fabricate” și o „manipulare flagrantă”.
Materialul indică faptul că Azerbaidjanul nu ar fi singura piesă din această arhitectură: ar exista baze clandestine și în Irak sau în Emiratele Arabe Unite, iar Somaliland ar fi putut oferi o escală pentru zboruri pe distanțe lungi către Iran. Pentru Irak, sunt menționate dezvăluiri comune ale Wall Street Journal și New York Times despre două baze secrete folosite ca sprijin logistic și, la nevoie, pentru căutare și salvare; Bagdadul a dezmințit, afirmând că la începutul lunii martie nu exista nicio „bază sau forță neautorizată” în țară.
În cazul Azerbaidjanului, relevanța economică vine din interdependența deja existentă: Baku furnizează Israelului „o mare parte” din petrolul său, iar Israelul vinde Azerbaidjanului armament avansat, inclusiv echipamente folosite în conflictele din Nagorno-Karabah din 2016 și 2020. Totodată, Azerbaidjanul a fost prima țară străină care a achiziționat sistemul israelian de apărare aeriană în 2016, conform articolului.
Pregătirile israeliene de-a lungul frontierei Azerbaidjan–Iran ar fi început cu câteva săptămâni înainte de primele atacuri, iar de la jumătatea lunii ianuarie ar fi existat o operațiune preliminară pentru instalarea de dispozitive de ascultare și echipamente de informații, potrivit a două surse citate de CNN.
În acest context, Gershon Kogan, specialist în Iran la Begin-Sadat Center for Strategic Studies, a descris strategia Israelului în Azerbaidjan ca fiind „deliberat discretă”, bazată pe transferuri de arme, cooperare în informații și interdependență tehnologică pe termen lung în sectorul securității, mai notează materialul.
Recomandate

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth , a cerut aliaților occidentali un sprijin mai puternic pentru SUA , într-un mesaj care reia tema împărțirii poverii de securitate în interiorul alianței transatlantice, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute în Franța, la comemorarea a 82 de ani de la debarcarea din Normandia. Hegseth a susținut că „pacea se asigură numai prin forță” și că aceasta trebuie consolidată „de ambele părți ale Atlanticului”, prin pregătire, capacități militare comune și „voință politică neclintită”. Mesajul a fost transmis la cimitirul militar american din Colville-sur-Mer, unde oficialul american s-a aflat alături de omoloaga sa franceză, Catherine Vautrin . În același context, secretarul american al apărării a afirmat că „lumea noastră este mai sigură și mai prosperă” atunci când SUA și aliații sunt „puternici” și „liberi”, și a adăugat că Washingtonul se așteaptă ca „aliații noștri capabili și pregătiți să fie alături de noi”. El a avertizat, totodată, că „o mare parte din Occident” a devenit „comodă” după Al Doilea Război Mondial. „Am uitat că libertatea nu este gratuită. Am uitat că pacea nu apare doar din dorință.” Declarații care leagă securitatea de migrație Hegseth a comparat debarcarea aliată din 1944 cu traversarea Mării Mediterane de către migranți, fenomen pe care l-a numit „invazie”. El a spus că „alte plaje europene sunt luate cu asalt de ideologii diferite, periculoase”, menționând debarcările migranților în Spania, Italia, Grecia sau Bulgaria. Materialul Agerpres citează agenția dpa pentru relatarea evenimentului. [...]

Ucraina a lovit din nou zona Sankt Petersburg cu drone chiar înainte de închiderea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg , eveniment folosit de Kremlin pentru a proiecta stabilitate economică și a atrage investiții, potrivit Politico . Atacul a avut loc peste noapte, în ultima zi a forumului, supranumit frecvent „Davos-ul lui Putin”. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a scris sâmbătă că drone ucrainene au lovit „arsenalele marinei inamice și o bază din Kronstadt ”, în regiunea Sankt Petersburg, precum și un depozit de petrol în regiunea Krasnodar, în sudul Rusiei. Loviturile au venit la câteva ore după ce Vladimir Putin a spus că „nu are rost” să se întâlnească cu Zelenski, care îi trimisese o scrisoare în care cerea negocieri de pace. În postarea sa, Zelenski a susținut că Rusia vrea să continue războiul. Ce spune Rusia despre amploarea atacului Ministerul rus al Apărării a transmis că apărarea antiaeriană a doborât 376 de drone ucrainene, potrivit Associated Press , citată de Politico. De ce contează: presiune operațională și de imagine în jurul unui eveniment economic Momentul ales — chiar înainte de închiderea principalului forum economic al Rusiei — pune presiune pe mesajul Kremlinului către investitori și parteneri externi, într-un context în care evenimentul este folosit pentru a prezenta reziliența economiei ruse și pentru a atrage capital. Politico notează că, mai devreme în aceeași săptămână, drone ucrainene au lovit periferia Sankt Petersburgului chiar când forumul începea. Ce urmează pe frontul diplomatic Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a afirmat sâmbătă că „lucrurile se vor înrăutăți pentru Rusia” pe măsură ce Ucraina își demonstrează capacitatea de a lovi în adâncimea teritoriului rus. Tot duminică, Zelenski este așteptat să se întâlnească la Londra cu liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit pentru a discuta sprijinul pentru Ucraina și o posibilă cale de relansare a discuțiilor de pace. [...]

Premierul Albaniei cere UE să accelereze extinderea, avertizând că întârzierea poate împinge Balcanii de Vest spre influențe rivale , într-un mesaj cu miză de reglementare și securitate pentru blocul comunitar, potrivit Antena 3 . Edi Rama a îndemnat Uniunea Europeană „să fie mai îndrăzneață” și să avanseze cu extinderea înainte ca statele vizate să riște să se îndepărteze de proiectul european. El și-a exprimat frustrarea față de ritmul lent al procesului de aderare și a ironizat impredictibilitatea UE prin formula: „Trei lucruri pe care nu le poți prezice: Dumnezeu, sexul și UE”. De ce contează: presiune pentru o integrare mai rapidă, înainte de aderarea deplină În argumentația sa, Rama a sugerat că UE ar trebui să găsească formule de apropiere mai rapidă a țărilor candidate, pentru a evita o „zonă gri” prelungită. Într-o comparație, el a spus că după căderea Zidului Berlinului, Helmut Kohl nu le-ar fi cerut est-germanilor să parcurgă „35 de capitole” înainte de reunificare. Tot în această logică, premierul albanez a avertizat împotriva unei atitudini a UE „ca un părinte indiferent”, sugerând că lăsarea țărilor candidate „cu vecinii” le poate expune la influențe externe. Într-o glumă, el a invocat „bande rusești” și „păpuși chinezești” ca metafore pentru astfel de influențe. Unde este Albania în procesul de aderare Albania a solicitat aderarea la UE în 2009 și are statut de țară candidată din 2014, însă discuțiile oficiale de aderare au început abia în 2022, conform articolului. Rama s-a declarat deschis inclusiv la aderarea în condiții „mai puțin favorabile” dacă asta ar accelera procesul. Deși Albania își stabilise anterior 2030 ca posibil orizont pentru aderare, el a respins vineri speculațiile privind calendarul. Context european: propuneri franco-germane și condiționalități de mediu Articolul menționează că joi a fost prezentat un document franco-german care subliniază modalități de a menține țările din Balcanii de Vest mai strâns implicate în UE înainte de aderarea deplină. Rama a salutat documentul, dar i-a îndemnat pe Friedrich Merz, cancelarul german, și pe Emmanuel Macron, președintele Franței, să fie „mai mult ca Kohl și Mitterrand”. Separat, președintele Consiliului European, António Costa, a refuzat să comenteze direct o controversă internă din Albania legată de un proiect de dezvoltare asociat cu Donald Trump într-o arie naturală protejată, dar a spus că Tirana „se așteaptă să își alinieze pe deplin legislația de mediu cu acquis-ul european” (ansamblul regulilor UE). În același timp, Muntenegru intenționează să încheie în curând negocierile cu UE, potrivit materialului. [...]

Interdicțiile comerciale impuse de Rusia riscă să lovească direct exporturile Armeniei chiar înaintea alegerilor parlamentare de duminică, într-un moment în care guvernul de la Erevan încearcă să-și accelereze apropierea de Europa, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este una economică și operațională: Moscova a anunțat luna trecută interzicerea importurilor de la fabrica de coniac Abovyan și de la alți doi mari producători armeni. Motivul oficial invocat a fost legat de probleme sanitare, însă măsura este văzută pe scară largă ca presiune politică menită să descurajeze orientarea pro-occidentală a Armeniei înainte de vot. Dependența de piața rusă, vulnerabilitatea-cheie Armenia, o țară cu aproximativ 3 milioane de locuitori, trimite circa 40% din exporturi către Rusia, iar restricțiile comerciale impuse de Kremlin în ultimii ani au vizat o gamă largă de produse – de la flori și pește până la fructe și coniac. În cazul Abovyan, directorul fabricii, Samvel Goroyan, spune că întreaga producție merge în Rusia, la un volum de aproximativ 7 milioane de sticle pe an, iar compania nu are, în acest moment, o alternativă evidentă de piață. Alegerile, test pentru pivotarea geopolitică a Erevanului După 1991, Armenia a fost considerată cel mai apropiat aliat al Moscovei în Caucazul de Sud, găzduind trupe rusești și fiind integrată în structuri politice și economice conduse de Kremlin. Relația s-a deteriorat treptat sub actualul prim-ministru Nikol Pașinian , al cărui partid, Contractul Civic, a ajuns la putere în urma revoluției populare din 2018. Efortul lui Pașinian de a orienta Armenia către Europa este prezentat drept cea mai importantă schimbare de politică externă de la independență încoace, iar scrutinul de duminică este un test pentru această direcție, în condițiile unei dependențe economice profunde de Rusia. Presiune politică explicită de la Moscova În analiza citată, expertul Thomas de Waal de la Carnegie Europe afirmă că Moscova încearcă să-l forțeze pe Pașinian să aleagă „în favoarea Rusiei”, pe fondul percepției că „pierde Armenia”. În paralel, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că Armenia ar putea ajunge într-un „scenariu ucrainean” dacă își continuă procesul de integrare europeană, iar Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a sugerat amenințător că Pașinian ar putea avea aceeași soartă ca Lev Troțki, asasinat la ordinul lui Iosif Stalin. De ce contează pentru economie: semnalul către companii Dincolo de episodul coniacului, mesajul pentru mediul de afaceri armean este că accesul la principala piață de export poate fi restricționat rapid, inclusiv prin măsuri prezentate drept tehnice (sanitare), într-un context electoral și geopolitic tensionat. În lipsa unor piețe alternative, astfel de decizii pot deveni un instrument de influență cu efecte imediate în producție, livrări și încasări. [...]

Taiwan a acuzat o „provocare” coordonată a Chinei în jurul insulelor Pratas , după ce o navă a pazei de coastă chineze și o navă de cercetare au operat împreună în apele din jurul arhipelagului, un punct strategic din Marea Chinei de Sud, potrivit Reuters . Mișcarea ridică miza operațiunilor „gri” (sub pragul unui conflict deschis) și complică gestionarea riscurilor de securitate într-o zonă cu rute maritime vitale pentru comerțul regional. Ce s-a întâmplat, potrivit autorităților din Taiwan Garda de coastă taiwaneză a transmis că, după ce o navă a pazei de coastă chineze s-a apropiat de Pratas vineri, sâmbătă a venit și o navă oceanografică de cercetare, descriind episodul drept „prima instanță observată” în care cele două tipuri de nave au acționat coordonat pentru a „provoca” Taiwanul. Insulele Pratas , controlate de Taiwan, sunt un parc național în nordul Mării Chinei de Sud și sunt apărate ușor, în principal de garda de coastă. Arhipelagul este situat între sudul Taiwanului și Hong Kong și se află la peste 400 km de insula Taiwan, distanță care, potrivit unor experți în securitate citați de Reuters, îl face vulnerabil. De ce contează: presiune „cvasi-militară” și o dispută de jurisdicție Taiwanul afirmă că Pratas a devenit un nou punct de presiune în operațiunile militare și cvasi-militare ale Chinei în jurul insulei, în contextul în care Beijingul își susține revendicările de suveranitate. Potrivit gărzii de coastă taiwaneze, nava chineză a transmis prin radio că desfășoară operațiuni de aplicare a legii și că „viitorul Taiwanului se află în reunificarea națională”. Taiwanul a răspuns trimițând propriile nave și, conform aceleiași surse, a transmis la rândul său un mesaj radio: „Opriți subminarea păcii. Ar trebui să vă întoarceți și să urmați democrația – acesta este modul corect de a vă servi țara.” Garda de coastă taiwaneză a mai acuzat China că încearcă să creeze o „falsă iluzie” de jurisdicție asupra zonei și a spus că „suveranitatea maritimă a Taiwanului nu tolerează provocări”. Reacții și poziții oficiale Secretarul general al Consiliului Național de Securitate al Taiwanului, Joseph Wu , a calificat acțiunile drept „foarte provocatoare” într-o postare pe platforma X, în care a inclus și o hartă cu traseul celor două nave. Biroul pentru Afaceri cu Taiwanul al Chinei nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, potrivit Reuters. China consideră Taiwanul și Pratas drept teritoriu chinez, în timp ce guvernul de la Taipei respinge aceste pretenții și susține că doar populația insulei poate decide viitorul său. [...]

Kremlinul testează o „punte” informală spre UE, dar Bruxelles-ul respinge rolul lui Schröder : Vladimir Putin s-a întâlnit la Moscova, într-un format tête-à-tête, cu fostul cancelar german Gerhard Schröder , pe care liderul rus l-a indicat recent drept interlocutor preferat pentru reluarea dialogului cu europenii, potrivit HotNews . Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a descris discuția drept „plăcută și prietenoasă” și a precizat că a fost o întâlnire „față în față”. Totuși, Ușakov a spus că nu cunoaște detalii despre conținutul conversației și a indicat doar locul: Kremlinul, la Moscova. În același context, Ușakov a vorbit despre existența unor „numeroase contacte informale” între oficiali ruși, sugerând că o parte dintre aceste interacțiuni nu ajung în spațiul public. De ce contează: semnal politic către Europa, cu un mediator contestat Întâlnirea vine după ce Putin a spus, la începutul lunii mai, că îl preferă „personal” pe Gerhard Schröder pentru reluarea dialogului cu europenii. Inițiativa a provocat reacții contradictorii în Germania, iar la nivelul Uniunii Europene a fost respinsă explicit: miniștrii de externe reuniți la Bruxelles au respins ideea unui rol pentru Schröder, iar șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a avertizat că o asemenea formulă i-ar permite fostului cancelar să „stea de ambele părți ale mesei”. Context: legăturile lui Schröder cu Rusia și costurile politice în Germania Schröder a condus Germania între 1998 și 2005, ca lider al Partidului Social-Democrat (SPD). După plecarea din funcție, a lucrat pentru companii de stat rusești și a menținut o relație apropiată cu Putin. Refuzul de a condamna invazia Rusiei în Ucraina din 2022 i-a atras critici în interiorul SPD și i-a redus o parte dintre beneficiile asociate statutului de fost cancelar. În plus, a avut roluri cheie în proiectele Nord Stream 1 și 2 și a fost membru în consiliul de administrație al companiei ruse Rosneft , din care a demisionat în 2022. Anul trecut, Schröder a anunțat că suferă de „burnout serios” și că s-a internat într-o clinică, în timp ce era în desfășurare o anchetă privind gazoductul Nord Stream 2. [...]