Știri
Știri din categoria Externe
Belarus condiționează orice implicare militară de un atac asupra teritoriului său, iar mesajul transmis de Aleksandr Lukașenko vine pe fondul creșterii măsurilor de securitate ale Ucrainei la granița cu Belarus, potrivit Agerpres.
Președintele belarus a declarat că Minsk „nu are planuri” să intre în război împotriva Ucrainei și că implicarea ar fi posibilă „doar într-un singur caz”: dacă Belarus ar fi ținta unei agresiuni. Declarațiile vin după ce autoritățile ucrainene au avertizat că Belarus ar putea fi atras în conflictul purtat de Rusia pe teritoriul ucrainean.
Lukașenko a mai spus că nu vede „nevoie” pentru o astfel de implicare și a susținut că este dispus să se întâlnească „în orice moment” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, inclusiv în Ucraina sau în Belarus, pentru discuții despre relațiile bilaterale.
În aceeași zi, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat operațiuni comune „fără precedent” împreună cu armata ucraineană la frontiera cu Belarus. Acestea vizează sporirea supravegherii pentru a intercepta posibile infiltrări de grupuri de spioni și sabotori din țara vecină.
Potrivit informațiilor citate de Agerpres, președintele Zelenski a afirmat recent că Belarus este supus presiunilor Moscovei pentru a fi atras în războiul din Ucraina.
Lukașenko a făcut declarațiile în contextul în care, tot joi, a supervizat împreună cu președintele rus Vladimir Putin, prin videoconferință, primele exerciții comune cu utilizarea armamentului nuclear tactico-strategic, conform materialului.
Recomandate
Ucraina își întărește apărarea la granița cu Belarus și pregătește presiune diplomatică suplimentară asupra Minskului, pe fondul unor informații despre posibile operațiuni ofensive rusești din nord, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că Belarusul va suporta „consecințe semnificative” dacă se lasă atras în războiul Rusiei. Zelenski a transmis că a analizat informații de „intelligence” privind planurile Rusiei pentru o ofensivă dinspre zona de frontieră cu Belarus și a anunțat consolidarea pozițiilor armatei ucrainene de-a lungul axei Cernihiv–Kiev. Mesajul a fost publicat miercuri, după o întâlnire cu staff-ul său, la care au participat și comandanți militari. În același timp, liderul de la Kiev spune că a cerut Ministerului de Externe ucrainean să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului. „Sincer vorbind, m-am săturat de faptul că există întotdeauna o amenințare la adresa Ucrainei, că rușii, la un moment dat, ar putea atrage Belarusul în extinderea războiului. Trebuie să înțeleagă că vor fi consecințe pentru ei și vor fi semnificative.” De ce contează: risc de extindere a frontului în nord Potrivit lui Zelenski, Rusia ar încerca de câteva săptămâni să atragă Belarusul în război. El a afirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, că Moscova ar dori să avanseze de pe teritoriul Belarusului spre direcția Cernihiv–Kiev sau chiar să atace una dintre țările NATO vecine cu Belarus, invocând rapoarte ale serviciilor de informații, fără a oferi detalii. Belarus este considerat cel mai apropiat aliat al Rusiei, iar în februarie 2022 armata rusă a lansat invazia în Ucraina inclusiv de pe teritoriul belarus, avansând spre Kiev. Context: semnale de mobilizare în Rusia și decizii politice așteptate Zelenski a mai spus că dispune de informații despre pregătiri pentru noi măsuri de mobilizare în Rusia, menționând un ordin de mărime de circa 100.000 de persoane, fără să prezinte dovezi. În evaluarea sa, în prezent nu ar exista posibilitatea unei „mobilizări mascate” în Rusia, ceea ce ar face probabile noi decizii politice. În același context, el a făcut trimitere la decizii recente legate de Republica Moldova, fără ca materialul să detalieze ce măsuri ar urma să fie luate de Moscova în continuare. [...]
Rusia ridică miza descurajării militare în regiune după ce Vladimir Putin a anunțat că exercițiile nucleare comune cu Belarus vor include lansări de rachete balistice și de croazieră, pe fondul tensiunilor în creștere cu state europene, potrivit Mediafax . Putin a făcut declarațiile joi, în timp ce urmărea testele prin legătură video, alături de președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko . În același context, liderul rus a reluat ideea că „triada nucleară” a Rusiei trebuie să funcționeze ca garanție a suveranității Rusiei și a Belarusului. Ce presupun exercițiile anunțate Conform informațiilor din articol, exercițiile comune vor include: lansări de rachete balistice; lansări de rachete de croazieră. Moscova prezintă aceste exerciții drept parte a pregătirii strategice a forțelor nucleare, într-o perioadă descrisă ca fiind de confruntare geopolitică intensă. Contextul regional: tensiuni cu state europene Anunțul vine în condițiile în care tensiunile dintre Rusia și mai multe state europene se amplifică, cu o mențiune specială pentru țările baltice, pe fondul continuării războiului din Ucraina. Din informațiile disponibile în sursă nu reiese un calendar detaliat al exercițiilor sau amploarea exactă a acestora, dincolo de includerea lansărilor de rachete balistice și de croazieră. [...]
Ucraina își extinde presiunea economică asupra Rusiei prin atacuri cu drone asupra infrastructurii energetice , iar efectul imediat începe să se vadă în opriri temporare de producție la obiective-cheie, inclusiv la rafinăria Moscova, potrivit unei analize publicate de G4Media . Dincolo de impactul militar, miza este operațională și financiară: loviturile repetate complică logistica și reduc capacitatea Rusiei de a susține efortul de război și de a valorifica exporturile de energie. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina a vizat Rusia cu peste 500 de drone, iar autoritățile ruse au raportat victime și pagube în zona Moscovei. Ministerul Apărării de la Moscova a susținut că a interceptat 556 de drone, iar primarul Serghei Sobianin a afirmat că peste 120 au fost doborâte în drum spre capitală și împrejurimi. Serviciul de Securitate al Ucrainei a transmis că țintele au inclus instalații din regiunea Moscovei, între care două stații de pompare a petrolului, o rafinărie și uzina „Angstrom”, furnizor de semiconductori pentru complexul militar-industrial al Rusiei. Au fost raportate și perturbări la Aeroportul Șeremetievo, unde fragmente de dronă au căzut pe teritoriul aeroportului, fără victime sau pagube, conform reprezentanților aeroportului citați de TASS. Rafinăria Moscova: oprire temporară și risc de întreruperi în aprovizionare Un punct sensibil al atacului a fost rafinăria de petrol Moscova, care și-a oprit temporar producția, potrivit Reuters (citată în analiză). Operațiunile la unitatea deținută de Gazpromneft din sud-estul Moscovei au fost suspendate ca măsură de protecție, în condițiile în care, conform surselor Reuters, repornirea unităților de procesare ar urma să dureze câteva zile. Rafinăria este descrisă drept un activ important pentru alimentarea cu combustibil a capitalei ruse. Primarul Moscovei a confirmat incidentul, afirmând că o dronă s-a prăbușit în apropierea instalației și că tehnologia principală de procesare a rămas intactă. În paralel, United 24 Media (citată de G4Media) notează că rafinăria a procesat 11,6 milioane de tone metrice de țiței în 2024 și a produs 2,9 milioane de tone metrice de benzină, 3,2 milioane de tone metrice de motorină și 1,3 milioane de tone metrice de bitum. De ce contează: loviturile „de distanță medie” vizează logistica și apărarea aeriană Analiza citează evaluări ale Atlantic Council potrivit cărora Ucraina a câștigat avantaj în „războiul dronelor”, inclusiv printr-o strategie care pune accent pe lovituri la distanțe medii, în zona dintre 20 și 200 de kilometri de linia frontului. Această fâșie este considerată critică pentru logistica militară rusă și include elemente importante de apărare aeriană; atacurile repetate ar perturba aprovizionarea și ar crea breșe exploatabile ulterior pentru lovituri pe rază lungă în interiorul Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski este citat spunând că loviturile medii sunt o prioritate pentru lunile următoare, vizând în principal logistica, depozitele, posturile de comandă și sistemele de apărare aeriană. Tot el a afirmat că Ucraina a contractat deja „de cinci ori mai multe capacități de lovire la distanță medie” decât anul trecut și că va continua extinderea contractării și producției. Costuri și tehnologie: drone mai ieftine, efecte mai mari Un exemplu din analiză este drona Hornet („Viespea”), folosită pentru atacuri pe distanță medie, cu ghidare asistată de inteligență artificială și sprijin din comunicațiile Starlink. Potrivit textului, Hornet ar costa aproximativ 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei), în timp ce drona rusă Zala Lancet X-51 ar costa în jur de 68.000 de dolari (aprox. 312.000 lei), la capacități comparabile de rază și încărcătură. Separat, analiza menționează presiuni de cost în zona dronelor FPV controlate prin fibră optică: o bobină de 50 km de cablu care costa circa 300 de dolari ar fi ajuns la aproximativ 2.500 de dolari, ceea ce ar limita folosirea lor pe scară largă. În comparație, o dronă FPV controlată prin radio poate costa „doar 350 de dolari”, conform textului. Ce urmează: intensificarea atacurilor și „ziduri de drone” pe front Potrivit analizei, Ucraina urmărește în lunile următoare să-și întărească apărarea cu „ziduri de drone” de-a lungul liniilor frontului și să intensifice loviturile pe distanțe medii pentru a tăia logistica rusă și a izola Crimeea, în timp ce campania de lovituri strategice în interiorul Rusiei se amplifică. În acest context, atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice capătă o dimensiune economică directă: chiar și opririle temporare, repetate, pot crește costurile de operare, pot forța redistribuiri logistice și pot adăuga presiune asupra capacității Rusiei de a susține atât frontul, cât și funcționarea normală a unor zone urbane mari. [...]
Ucraina vrea să reia în următoarele săptămâni negocierile de pace în format trilateral, dar cu europenii la masă , într-o încercare de a crește presiunea diplomatică asupra Moscovei și pe fondul îndoielilor de la Kiev privind eficiența SUA ca mediator unic, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, în discursul său de seară de miercuri, 20 mai, că Ucraina menține „contacte bune” cu Statele Unite și continuă comunicarea activă cu Washingtonul atât pe cooperarea de securitate, cât și pe canalele diplomatice legate de Rusia. Ținta declarată este revenirea la „o comunicare trilaterală semnificativă” în următoarele săptămâni, de această dată cu participare europeană. „Dacă reușim să revenim la o comunicare trilaterală semnificativă în aceste săptămâni și dacă reușim să implicăm europenii, acesta va fi rezultatul corect”, a spus Zelenski. Zelenski a adăugat că Ucraina este pregătită să facă pașii necesari și a exprimat așteptarea ca „partenerii” să fie, la rândul lor, pregătiți, iar „rușii să nu se ascundă”. De ce contează: Kievul caută un format care să crească presiunea asupra Rusiei Miza principală este lărgirea formatului de negociere printr-o implicare mai puternică a Europei, în condițiile în care, potrivit unor oficiali ucraineni citați de publicație, la Kiev cresc îndoielile că SUA pot funcționa singure ca mediator eficient în discuțiile cu Rusia. În acest context, Ucraina ar urmări relansarea formatului „E3” – un mecanism informal care reunește Marea Britanie, Franța și Germania – pentru viitoare negocieri de pace. The Telegraph a relatat pe 19 mai că Kievul încearcă să reînvie acest cadru diplomatic. Context: negocierile au stagnat după rundele din Abu Dhabi și discuțiile din Geneva Prima rundă de discuții trilaterale Ucraina–SUA–Rusia a avut loc pe 24 ianuarie, la Abu Dhabi, urmată de o a doua rundă în februarie, tot la Abu Dhabi, înainte ca alte discuții să aibă loc la Geneva. Potrivit materialului, negocierile s-au blocat ulterior pe fondul escaladării conflictului SUA–Iran și al dezacordurilor persistente privind regiunea Donețk. Separat, pe 7 mai, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov, s-a întâlnit în SUA cu reprezentanții speciali ai președintelui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, iar discuțiile ar fi vizat teme umanitare și eforturi de intensificare a procesului diplomatic. Ce rol ar avea E3 Formatul E3 (Franța, Germania, Marea Britanie) a fost creat în 2003 pentru negocieri cu Iranul privind programul nuclear și a funcționat ca intermediar între Teheran, Washington și Consiliul de Securitate al ONU. În anii recenți, potrivit sursei, a fost folosit și pentru coordonare pe sancțiuni, securitate europeană și politica privind Orientul Mijlociu. În logica Kievului, implicarea europenilor ar putea transmite Kremlinului că negocierile reale sunt în interesul Rusiei, în condițiile în care Ucraina „își păstrează capacitatea de a crește presiunea” în adâncimea teritoriului rus, potrivit relatării citate de Kyiv Post . [...]
Secretarul general al NATO , Mark Rutte , cere stabilirea unui prag minim de sprijin financiar pentru Ucraina , pe fondul constatării că ajutorul este „distribuit inegal” între aliați, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul vizează direct presiunea de a transforma angajamentele politice în alocări bugetare predictibile, într-un moment în care NATO discută atât finanțarea apărării, cât și continuitatea sprijinului pentru Kiev. Rutte a spus că sprijinul pentru Ucraina „se concentrează pe un număr restrâns de țări”, menționând între statele care contribuie semnificativ Suedia, Canada, Germania, Țările de Jos, Danemarca și Norvegia. În același timp, a avertizat că „sunt și multe țări care nu cheltuiesc suficient” pentru a susține Ucraina. Presiune pentru reguli mai clare de împărțire a efortului Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă susținută împreună cu premierul suedez Ulf Kristersson, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe din NATO. Rutte a indicat că își dorește o dezbatere despre stabilirea unui nivel minim de sprijin pentru fiecare țară, tocmai pentru a reduce dependența de un grup mic de contributori. Kristersson a susținut aceeași direcție, afirmând că Suedia este al treilea donator ca mărime dintre țările NATO și că ar fi „mult mai bine” dacă mai multe state ar oferi un sprijin comparabil cu cel al Stockholmului. Potrivit sursei, premierul suedez a fost citat de The Guardian. „Trebuie să fim consecvenți și hotărâți în sprijinul nostru pe termen lung. Așadar, mi-aș dori cu adevărat ca mai multe țări care vorbesc atât de elogios despre Ucraina să-și susțină cuvintele și cu fapte concrete.” Legătura cu ținta de 5% din PIB pentru apărare Într-o declarație separată, făcută miercuri la Bruxelles, Rutte a insistat asupra respectării angajamentelor asumate la summitul de la Haga de anul trecut, unde aliații au convenit să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. „Întrebarea nu mai este dacă trebuie să facem mai mult. Întrebarea este cât de repede pot aliații să transforme angajamentele în capacități.” În aceeași logică, secretarul general a cerut creșteri „constante și susținute” ale investițiilor și „o cale credibilă” către îndeplinirea țintelor, inclusiv prin intensificarea producției industriale de apărare „de ambele părți ale Atlanticului”. Ce urmează: discuții despre sprijin „durabil și previzibil” pentru Kiev Miniștrii de externe din NATO se reunesc la Helsingborg joi și vineri pentru a finaliza pregătirile pentru summitul de la Ankara. O temă centrală este sprijinul continuu pentru Ucraina, iar la discuții urmează să participe și ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha, pentru a analiza cum poate fi menținut un ajutor „substanțial, durabil și previzibil” pe termen lung. [...]
Germania propune un statut intermediar pentru Ucraina în UE, ca pârghie în negocierile de pace , potrivit Reuters . Cancelarul Friedrich Merz le-a transmis liderilor europeni o scrisoare în care sugerează crearea unei calități de „membru asociat” pentru Ucraina, care ar oferi Kievului acces direct la structurile UE fără drept de vot, într-o formulă menită să facă mai ușor de închis un acord de încetare a războiului declanșat de invazia Rusiei. În propunerea văzută de Reuters, Merz spune că Ucraina ar putea participa la summituri UE și la reuniuni ministeriale, dar fără a vota. În paralel, el cere statelor membre să își asume un „angajament politic” de a aplica Ucrainei clauza de asistență reciprocă a UE , pentru a crea o garanție de securitate „substanțială”. „Propunerea mea reflectă situația particulară a Ucrainei, o țară în război. Va ajuta la facilitarea negocierilor de pace în curs ca parte a unei soluții de pace negociate”, a scris Merz, adăugând că acest lucru este „esențial nu doar pentru securitatea Ucrainei, ci a întregului continent”. De ce contează: UE caută o soluție între „aderare rapidă” și blocajul procedural Miza inițiativei este să creeze o etapă intermediară credibilă între statutul actual de țară candidată și aderarea deplină, pe care oficiali europeni o consideră nerealistă „în următorii câțiva ani”. Potrivit unor analiști citați de Reuters, o perspectivă mai clară de integrare europeană ar putea fi importantă pentru președintele Volodîmîr Zelenski în a susține intern un eventual acord de pace, mai ales dacă Ucraina nu își recâștigă întreg teritoriul sau nu intră în NATO. Reuters notează că, deși într-un plan de pace în 20 de puncte discutat între SUA, Ucraina și Rusia a fost menționată o țintă de 2027, oficiali europeni spun că aderarea completă într-un orizont atât de scurt este improbabilă. Ce ar însemna „membru asociat” și ce riscuri încearcă să limiteze Berlinul Merz descrie „membrul asociat” ca o categorie care nu există în prezent în regulile UE, dar care ar putea veni cu beneficii instituționale fără drept de vot, inclusiv: un comisar asociat ucrainean în Comisia Europeană (fără vot); reprezentanți ucraineni în Parlamentul European (fără vot). Pentru a reduce riscul ca un astfel de statut să fie acordat fără condiționalități, cancelarul german propune și un mecanism de revenire („snap-back”) sau o clauză de expirare („sunset clause”) dacă Ucraina ar înregistra reculuri privind statul de drept sau procesul de aderare. Ce urmează Merz spune că își va discuta ideile cu ceilalți lideri europeni și că obiectivul său ar fi un acord rapid, urmat de înființarea unui grup de lucru dedicat („Task Force”) care să detalieze mecanismul. În scrisoare, el susține că propunerea nu ar afecta alte țări candidate și cere UE să caute „soluții inovatoare” și pentru statele care încearcă de mult timp să adere. [...]
