Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina vrea să reia în următoarele săptămâni negocierile de pace în format trilateral, dar cu europenii la masă, într-o încercare de a crește presiunea diplomatică asupra Moscovei și pe fondul îndoielilor de la Kiev privind eficiența SUA ca mediator unic, potrivit Kyiv Post.
Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, în discursul său de seară de miercuri, 20 mai, că Ucraina menține „contacte bune” cu Statele Unite și continuă comunicarea activă cu Washingtonul atât pe cooperarea de securitate, cât și pe canalele diplomatice legate de Rusia. Ținta declarată este revenirea la „o comunicare trilaterală semnificativă” în următoarele săptămâni, de această dată cu participare europeană.
„Dacă reușim să revenim la o comunicare trilaterală semnificativă în aceste săptămâni și dacă reușim să implicăm europenii, acesta va fi rezultatul corect”, a spus Zelenski.
Zelenski a adăugat că Ucraina este pregătită să facă pașii necesari și a exprimat așteptarea ca „partenerii” să fie, la rândul lor, pregătiți, iar „rușii să nu se ascundă”.
Miza principală este lărgirea formatului de negociere printr-o implicare mai puternică a Europei, în condițiile în care, potrivit unor oficiali ucraineni citați de publicație, la Kiev cresc îndoielile că SUA pot funcționa singure ca mediator eficient în discuțiile cu Rusia.
În acest context, Ucraina ar urmări relansarea formatului „E3” – un mecanism informal care reunește Marea Britanie, Franța și Germania – pentru viitoare negocieri de pace. The Telegraph a relatat pe 19 mai că Kievul încearcă să reînvie acest cadru diplomatic.
Prima rundă de discuții trilaterale Ucraina–SUA–Rusia a avut loc pe 24 ianuarie, la Abu Dhabi, urmată de o a doua rundă în februarie, tot la Abu Dhabi, înainte ca alte discuții să aibă loc la Geneva. Potrivit materialului, negocierile s-au blocat ulterior pe fondul escaladării conflictului SUA–Iran și al dezacordurilor persistente privind regiunea Donețk.
Separat, pe 7 mai, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov, s-a întâlnit în SUA cu reprezentanții speciali ai președintelui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, iar discuțiile ar fi vizat teme umanitare și eforturi de intensificare a procesului diplomatic.
Formatul E3 (Franța, Germania, Marea Britanie) a fost creat în 2003 pentru negocieri cu Iranul privind programul nuclear și a funcționat ca intermediar între Teheran, Washington și Consiliul de Securitate al ONU. În anii recenți, potrivit sursei, a fost folosit și pentru coordonare pe sancțiuni, securitate europeană și politica privind Orientul Mijlociu.
În logica Kievului, implicarea europenilor ar putea transmite Kremlinului că negocierile reale sunt în interesul Rusiei, în condițiile în care Ucraina „își păstrează capacitatea de a crește presiunea” în adâncimea teritoriului rus, potrivit relatării citate de Kyiv Post.
Recomandate
Ucraina își întărește apărarea la granița cu Belarus și pregătește presiune diplomatică suplimentară asupra Minskului, pe fondul unor informații despre posibile operațiuni ofensive rusești din nord, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că Belarusul va suporta „consecințe semnificative” dacă se lasă atras în războiul Rusiei. Zelenski a transmis că a analizat informații de „intelligence” privind planurile Rusiei pentru o ofensivă dinspre zona de frontieră cu Belarus și a anunțat consolidarea pozițiilor armatei ucrainene de-a lungul axei Cernihiv–Kiev. Mesajul a fost publicat miercuri, după o întâlnire cu staff-ul său, la care au participat și comandanți militari. În același timp, liderul de la Kiev spune că a cerut Ministerului de Externe ucrainean să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului. „Sincer vorbind, m-am săturat de faptul că există întotdeauna o amenințare la adresa Ucrainei, că rușii, la un moment dat, ar putea atrage Belarusul în extinderea războiului. Trebuie să înțeleagă că vor fi consecințe pentru ei și vor fi semnificative.” De ce contează: risc de extindere a frontului în nord Potrivit lui Zelenski, Rusia ar încerca de câteva săptămâni să atragă Belarusul în război. El a afirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, că Moscova ar dori să avanseze de pe teritoriul Belarusului spre direcția Cernihiv–Kiev sau chiar să atace una dintre țările NATO vecine cu Belarus, invocând rapoarte ale serviciilor de informații, fără a oferi detalii. Belarus este considerat cel mai apropiat aliat al Rusiei, iar în februarie 2022 armata rusă a lansat invazia în Ucraina inclusiv de pe teritoriul belarus, avansând spre Kiev. Context: semnale de mobilizare în Rusia și decizii politice așteptate Zelenski a mai spus că dispune de informații despre pregătiri pentru noi măsuri de mobilizare în Rusia, menționând un ordin de mărime de circa 100.000 de persoane, fără să prezinte dovezi. În evaluarea sa, în prezent nu ar exista posibilitatea unei „mobilizări mascate” în Rusia, ceea ce ar face probabile noi decizii politice. În același context, el a făcut trimitere la decizii recente legate de Republica Moldova, fără ca materialul să detalieze ce măsuri ar urma să fie luate de Moscova în continuare. [...]
Ucraina își întărește dispozitivul militar pe axa Cernihiv–Kiev , anticipând riscul redeschiderii unui front dinspre Belarus , potrivit Agerpres , care relatează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski după o reuniune cu staff-ul său și comandanți ai armatei. Zelenski spune că a analizat „informațiile de intelligence” privind planurile Rusiei pentru operațiuni ofensive din zona frontierei nordice și că Ucraina se pregătește să răspundă „oricărui scenariu posibil” legat de acțiunile Moscovei. Pe lângă componenta militară, președintele ucrainean afirmă că a cerut Ministerului de Externe să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului, pe fondul acuzațiilor repetate că Rusia încearcă să atragă Minsk-ul în război. De ce contează: risc operațional de extindere a conflictului Mesajul de la Kiev indică o prioritizare a apărării în nord, într-un moment în care Ucraina încearcă să limiteze vulnerabilitățile la granița cu Belarus, aliat apropiat al Rusiei. În februarie 2022, armata rusă a atacat Ucraina și de pe teritoriul belarus, avansând atunci spre capitala Kiev. Zelenski a susținut recent că Moscova ar putea încerca fie o înaintare dinspre Belarus către direcția Cernihiv–Kiev, fie chiar un atac asupra uneia dintre țările NATO vecine cu Belarus, invocând rapoarte ale serviciilor de informații, fără a oferi detalii. Mobilizare în Rusia: afirmații fără dovezi prezentate În același context, Zelenski a declarat că ar avea informații despre pregătiri pentru noi măsuri de mobilizare în Rusia, estimând că ar putea fi vorba de circa 100.000 de persoane, fără a furniza dovezi. El a mai spus că Ucraina consideră improbabilă, în acest moment, o „mobilizare mascată” în Rusia și că ar fi de așteptat noi decizii politice. Context regional: decretul lui Putin privind Transnistria Agerpres notează că Vladimir Putin a semnat recent un decret care simplifică obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, aceștia putând depune documentele la consulatele Rusiei fără a respecta condițiile generale, potrivit portalului NewsMaker. În Transnistria se află un contingent militar rus estimat la 1.000–1.500 de persoane, iar președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a calificat măsura drept un instrument de posibilă mobilizare pentru invazia rusă în Ucraina. Potrivit datelor Biroului de Reintegrare de pe lângă guvernul de la Chișinău, de la începutul anului 2026, peste 350.000 de locuitori ai regiunii transnistrene sunt cetățeni ai Republicii Moldova, din totalul de 364.885 de persoane consemnate în registrul de stat al populației. [...]
Ucraina își leagă calendarul alegerilor de un armistițiu, cu o fereastră posibilă în 2027 , potrivit unei evaluări făcute de un consilier prezidențial, într-un context în care legea marțială suspendă scrutinurile naționale, relatează G4Media . Mihailo Podoliak , consilier al șefului administrației prezidențiale de la Kiev, a declarat pentru săptămânalul ucrainean Apostroph că, „din punct de vedere tehnic”, alegerile prezidențiale nu ar fi posibile mai devreme de primăvara lui 2027, iar acest calendar rămâne condiționat de evoluția războiului. Informația este relatată de portalul Caliber.az și transmisă de Agerpres. Podoliak a legat explicit organizarea scrutinului de un armistițiu de durată, susținând că ar fi nevoie de aproximativ trei luni de la încheierea acestuia pentru a putea fi lansată procedura electorală. „Cred că aceste alegeri sunt posibile abia după trei luni de la încheierea unui armistițiu de lungă durată. Cam așa ceva. Nu este vorba de alegerile în sine, ci de lansarea propriu-zis a procedurii în vederea unui scrutin. Dar cu siguranță nu este posibil în această primăvară sau chiar în toamnă.” Condițiile invocate: situația militară și presiunea externă Potrivit lui Podoliak, Kievul asociază organizarea alegerilor cu „succesul teoretic” al operațiunilor militare, care ar urma să ducă la încetarea ostilităților de-a lungul liniei de contact. El a indicat și așteptarea ca forțele ucrainene să își păstreze mai degrabă pozițiile actuale în zonele din Donbas aflate sub controlul Kievului, decât să se retragă. Consilierul a mai spus că Ucraina intenționează să continue atacurile asupra „industriilor rusești orientate spre export”, dar a condiționat eficiența acestei abordări de: atingerea unor indicatori-cheie de performanță operațională de „peste 50%”; menținerea unei „presiuni sistemice” din partea partenerilor occidentali asupra Rusiei. Context: legea marțială și amânarea scrutinului din 2024 Declarațiile vin în condițiile în care legea marțială este în vigoare în Ucraina și a fost prelungită până la 2 august 2026; în acest cadru nu se organizează alegeri naționale. Volodimir Zelenski, aflat în funcție din primăvara lui 2019, a rămas la putere după expirarea mandatului, iar alegerile prezidențiale programate inițial pentru martie 2024 au fost amânate din cauza războiului declanșat de Rusia. [...]
Discuția tensionată Trump–Netanyahu complică ieșirea din conflictul cu Iranul , în condițiile în care Washingtonul ar fi virat spre o soluție diplomatică, iar premierul israelian ar fi cerut reluarea acțiunilor militare, potrivit Mediafax , care citează relatări Axios și Wall Street Journal bazate pe surse anonime. Convorbirea, descrisă ca „tensionată”, a avut loc marți și ar fi scos la iveală o ruptură în negocierile de încetare a focului cu Iranul. Miza imediată este strategia de final a războiului și forma unui posibil acord care să oprească ostilitățile și să deschidă o fereastră de negocieri. Ce propunere ar fi fost pe masă Potrivit Axios, apelul s-a concentrat pe o propunere revizuită a SUA transmisă Iranului prin Pakistan. Documentul ar contura un cadru pentru încetarea ostilităților și ar deschide o perioadă de negocieri de o lună, în care discuțiile ar urma să vizeze programul nuclear al Iranului și redeschiderea Strâmtorii Ormuz . Divergența: diplomație vs. reluarea loviturilor În aceeași relatare, Netanyahu ar fi fost „foarte critic” față de calea diplomatică și ar fi preferat o revenire la acțiuni militare. O sursă citată de Axios a descris reacția premierului israelian după convorbire astfel: „Părul lui Netanyahu ardea.” Separat, CNN (citat de Mediafax) notează că dezacordul ar fi venit după o schimbare rapidă a planurilor militare americane: Trump i-ar fi spus duminică lui Netanyahu că SUA vor lansa probabil atacuri aeriene țintite la începutul săptămânii, dar ar fi oprit atacurile aproximativ 24 de ore mai târziu. Un oficial american a declarat pentru CNN că decizia ar fi fost luată la cererea unor aliați din Golf – Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – care ar fi cerut timp pentru o alternativă diplomatică. Într-un apel de circa o oră, Netanyahu l-ar fi îndemnat pe Trump să continue atacurile, argumentând că întârzierile îi oferă Iranului timp să se redreseze. În schimb, Trump ar fi insistat că merită continuată diplomația pentru câteva zile, potrivit unei analize publicate de i24NEWS, linkuită în material. Ce urmează: noi texte de acord și răspunsul Iranului Materialul mai arată că SUA ar fi trimis Iranului o nouă propunere, după ce Teheranul ar fi prezentat, cu trei zile înainte, un răspuns în 14 puncte. Agenția iraniană Tasnim, citând o sursă, susține că Pakistanul ar media între Teheran și Washington și ar încerca să reducă diferențele dintre poziții. Conform Axios, partea americană ar fi considerat noul text iranian „insuficient”, un oficial american apreciind că ar conține „doar îmbunătățiri simbolice” față de prima versiune. Iranul ar fi început să examineze propunerea SUA, dar nu ar fi răspuns încă, potrivit aceleiași relatări. [...]
Kremlinul pregătește „ieșirea” din război fără asumarea unei înfrângeri , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone asupra Moscovei și a infrastructurii energetice ruse, potrivit Adevărul . Miza este una de control intern: cum poate fi închis conflictul fără ca regimul să piardă legitimitate și fără a declanșa o reacție a curentelor ultranaționaliste. Weekendul trecut, Ucraina a lansat peste 500 de drone asupra Moscovei și regiunilor din jur, iar atacul s-a soldat cu trei morți și zeci de răniți, notează publicația, citând The Telegraph. În paralel, loviturile asupra rafinăriilor, conductelor și terminalelor petroliere aflate la sute sau mii de kilometri de front indică o presiune operațională în creștere, în condițiile în care Kievul își dezvoltă capabilități cu rază lungă. În acest context, Vladimir Putin a sugerat după parada de 9 mai – organizată într-un format redus, pe fondul temerilor privind atacuri – că războiul „s-ar putea apropia de final”, dar fără să explice ce înseamnă concret această formulare. Ambiguitatea alimentează două scenarii discutate în material: fie o pregătire pentru negocieri și încheierea conflictului, fie o nouă ofensivă de vară pentru ocuparea completă a teritoriilor din Donbas pe care Rusia nu le controlează. Document intern: „victorie fără victorie” și gestionarea radicalilor Un element central invocat este scurgerea unui document intern despre planurile pentru o Rusie „postbelică”. Potrivit materialului, o echipă coordonată de Serghei Kirienko , adjunct al administrației prezidențiale, ar pregăti narative pentru presa de stat care să permită prezentarea sfârșitului războiului fără recunoașterea unui eșec – o „victorie fără victorie”. În paralel, autoritățile ar discuta despre „reprogramarea” sau neutralizarea segmentelor ultranaționaliste și patriotice ale societății, care ar putea interpreta orice compromis drept trădare. Din perspectiva stabilității interne, aceasta este o problemă operațională și de control social: un final negociat ar putea genera tensiuni tocmai în baza de susținere mobilizată de retorica de război. De ce contează: sistemul pare blocat în jurul lui Putin Materialul susține că, în interiorul sistemului, se acumulează iritare, însă fără capacitatea de a schimba direcția. Fostul diplomat rus Boris Bondarev, citat în articol, afirmă că mecanismele de supraveghere și control ale FSB ar fi distrus încrederea dintre membrii elitei, făcând improbabilă orice „conspirație internă” împotriva lui Putin. Tot el susține că legitimitatea sistemului se sprijină pe un singur om, iar teama de haos ar funcționa ca factor de protecție pentru liderul de la Kremlin. În același timp, sancțiunile și presiunea economică nu ar fi produs o revoltă internă, ci ar fi întărit reflexul de supraviețuire al elitei, care s-ar teme mai mult de colapsul sistemului decât de continuarea războiului, potrivit articolului. Concluzia care se desprinde din informațiile prezentate este că Moscova încearcă să-și pregătească publicul și aparatul de stat pentru un posibil final al conflictului „fără înfrângere”, însă decizia politică și direcția rămân opace, inclusiv pe fondul izolării tot mai accentuate a lui Putin – „chiar și de propria elită”, conform analizei citate. [...]
Ungaria pune o condiție politică explicită pentru parcursul european al Ucrainei , legând sprijinul de la Budapesta de rezolvarea disputelor privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de premierul ungar Peter Magyar miercuri, 20 mai, la Varșovia, într-o conferință de presă comună cu premierul polonez Donald Tusk . Magyar a spus că progresul Ucrainei în procesul de aderare la Uniunea Europeană „depinde” de soluționarea situației drepturilor minorității maghiare și a descris protejarea drepturilor celor aproximativ 150.000 de etnici maghiari din Transcarpatia drept „o condiție prealabilă sine qua non”. În această logică, Budapesta nu ar urma să susțină deschiderea negocierilor de aderare înainte ca problemele invocate să fie rezolvate, inclusiv cele legate de drepturile lingvistice. Pe fondul acestor condiționări, premierul ungar a indicat și o posibilă deschidere diplomatică: s-a declarat dispus să se întâlnească în iunie cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a „deschide un nou capitol” în relațiile bilaterale, dacă apar „progrese concrete” pe tema minorității. El a propus ca întâlnirea să aibă loc la Beregovo (Beregșas), localitate din Ucraina unde comunitatea maghiară este majoritară. Consultări tehnice Kiev–Budapesta, după schimbarea de guvern la Budapesta Contextul imediat este reluarea contactelor la nivel de experți între cele două țări, după întâlniri între miniștrii de externe Andrii Sîbiga și Anita Orban. Potrivit informațiilor din articol, părțile au convenit la Kiev să lanseze consultări tehnice pentru identificarea unor „soluții practice și solide” privind disputele legate de drepturile minorităților, într-o schimbare de ton față de perioada guvernării lui Viktor Orbán. Polonia susține aderarea Ucrainei, dar insistă pe reguli Donald Tusk a salutat schimbările de la Budapesta și a reafirmat sprijinul Poloniei pentru aderarea Ucrainei la UE, cu precizarea că procesul trebuie să respecte „toate regulile și standardele europene”, „așa cum s-a procedat și în cazul Poloniei”. Pentru Ucraina, mesajul de la Varșovia indică faptul că, dincolo de criteriile tehnice ale aderării, dosarul poate fi influențat și de condiții politice bilaterale, cu potențial de a întârzia pașii următori dacă nu se ajunge la un acord pe tema drepturilor minorităților. [...]
