Știri
Știri din categoria Externe

Senatorul republican Lindsey Graham cere ca orice plan de pace cu Iranul să fie votat de Congres, potrivit News.ro, care citează CNN. Graham, unul dintre susținătorii vocali ai președintelui Donald Trump în privința acțiunii militare împotriva Iranului, a spus că orice propunere de încheiere a războiului trebuie să treacă printr-un proces de analiză și aprobare legislativă.
Senatorul a făcut referire la o „propunere iraniană în zece puncte” și a indicat că se așteaptă ca aceasta să fie examinată „la momentul potrivit”, în paralel cu o procedură similară celei folosite în cazul JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action, acordul nuclear din 2015 dintre SUA și Iran) din perioada administrației Obama.
„În ceea ce priveşte o propunere iraniană în zece puncte pentru încheierea războiului, aştept cu interes să o analizez la momentul potrivit şi să fie supusă votului Congresului, aşa cum am procedat cu JCPOA (...) în timpul administraţiei Obama”, a scris Graham pe X.
În același mesaj, Graham a reiterat o condiție legată de uraniul îmbogățit, susținând că „fiecare gram” din cele aproximativ „900 de livre” de uraniu puternic îmbogățit ar trebui „controlat de SUA” și scos din Iran, pentru a preveni obținerea unei arme radiologice sau reluarea activităților de îmbogățire.
Casa Albă nu a prezentat detalii despre conținutul planului în 10 puncte, însă purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt l-a descris drept „o bază viabilă pentru negocieri”. Graham a invocat și atacul asupra Strâmtorii Ormuz, despre care a spus că a afectat libertatea de navigație, adăugând că Iranul nu ar trebui „recompensat” pentru un astfel de act. Senatorul a mai scris ulterior că preferă „diplomaţia”, dacă aceasta conduce la „rezultatul corect”, și a spus că rămâne „extrem de precaut” față de posibile „denaturări”, motiv pentru care vede util un proces de analiză în Congres.
Recomandate

Două nave au tranzitat Strâmtoarea Ormuz după armistițiul SUA-Iran , potrivit AGERPRES , care citează date publicate miercuri de platforma de urmărire a traficului maritim MarineTraffic și transmise de AFP. Reluarea trecerilor vine după ce Iranul a acceptat să redeschidă această rută strategică, ca parte a unui acord de încetare a focului cu Statele Unite. Conform contului X al MarineTraffic, vrachierul NJ Earth, deținut de un armator grec, a tranzitat strâmtoarea la ora 08:44 UTC, iar nava Daytona Beach, sub pavilion liberian, a trecut mai devreme, la 06:59 UTC, la scurt timp după plecarea din portul iranian Bandar Abbas. În noaptea de marți spre miercuri, Washingtonul și Teheranul au convenit asupra unei încetări a focului pentru două săptămâni. În acest interval, traversările prin Strâmtoarea Ormuz vor fi efectuate „în coordonare cu forțele armate iraniene”, a scris pe X ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi. „Tranzitul Strâmtorii Ormuz de către nava NJ Earth ar putea fi un prim semn de reluare a traficului, dar este încă prea devreme pentru a spune dacă este vorba de o redeschidere mai amplă legată de armistițiu sau de o autorizație prealabilă”, a declarat pentru AFP Ana Subasic, analist la Kpler, proprietarul MarineTraffic. NJ Earth și-a ținut transponderul activat și a urmat o rută din apropierea insulei Larak, descrisă de publicația maritimă Lloyd's List drept „cabina de taxare a Teheranului”, însă AFP notează că nu a putut confirma imediat destinația navei. Potrivit Lloyd's List, peste 800 de nave sunt în prezent imobilizate în Golful Persic, deși armatorii și navlositorii au indicat că se fac pregătiri pentru reluarea curselor. Miza este ridicată pentru piețele energetice și lanțurile de aprovizionare: în mod obișnuit, aproximativ 20% din țițeiul și gazul natural lichefiat la nivel global tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Accesul a fost sever restricționat de Iran după ce Statele Unite și Israelul au început bombardarea țării pe 28 februarie, iar între 1 martie și 7 aprilie au fost consemnate 307 treceri de nave de marfă, potrivit datelor Kpler, o scădere de aproximativ 95% față de perioada de pace. [...]

Iran a prezentat un plan în 10 puncte pentru încheierea conflictului cu SUA , iar președintele american Donald Trump a spus că propunerea este „o bază viabilă pentru negocieri”, potrivit Mediafax . Documentul a fost prezentat de Consiliul Suprem de Securitate Națională de la Teheran, odată cu acceptarea armistițiului mediat de Pakistan. Planul, descris ca o listă de condiții pentru oprirea războiului, include cerințe legate atât de dosarul nuclear, cât și de arhitectura de securitate din regiune. Un element central este acceptarea programului iranian de îmbogățire a uraniului, alături de ridicarea sancțiunilor impuse Teheranului. „Controlul continuu al Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, acceptarea îmbogățirii uraniului și ridicarea tuturor sancțiunilor primare și secundare”. Din informațiile prezentate, principalele puncte menționate în articol includ: controlul continuu al Iranului asupra Strâmtorii Ormuz; acceptarea îmbogățirii uraniului; ridicarea tuturor sancțiunilor primare și secundare; retragerea militară a SUA din Orientul Mijlociu; încetarea atacurilor asupra Iranului și asupra aliaților săi; deblocarea activelor iraniene înghețate; adoptarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU care să confere caracter obligatoriu acordului. Autoritățile iraniene susțin că o rezoluție a Consiliului de Securitate ar transforma înțelegerea într-una obligatorie în dreptul internațional și ar reprezenta o „victorie diplomatică semnificativă” pentru Iran, conform aceleiași surse. Miza Strâmtorii Ormuz rămâne majoră: articolul amintește că prin această rută strategică tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial și că, de la începutul conflictului, strâmtoarea a fost în mare parte blocată. În acest context, planul iranian prevede extinderea controlului Teheranului asupra zonei. Pe fondul acestor evoluții, Donald Trump a anunțat într-o postare pe rețeaua sa de socializare acceptarea unei suspendări de două săptămâni a bombardamentelor asupra Iranului, după discuții cu premierul pakistanez Shehbaz Sharif și cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir. Pauza ar urma să fie o „încetare a focului de ambele părți”, condiționată de redeschiderea „completă, imediată și sigură” a Strâmtorii Ormuz și de continuarea negocierilor. [...]

Iranul și Omanul vor percepe taxe navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz potrivit Digi24 , pe durata armistițiului de două săptămâni dintre Teheran și SUA, informație atribuită de publicație unei surse citate de Associated Press (AP). Măsura vizează una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie la nivel global și introduce, pentru prima dată, o taxare explicită a tranzitului printr-un culoar considerat până acum cale navigabilă internațională. Decizia este relevantă pentru piețele de petrol și gaze deoarece Strâmtoarea Ormuz reprezintă singura ieșire pentru exporturile de țiței ale statelor din Golful Persic, iar prin acest punct trec aproximativ 20% din petrolul mondial și circa 30% din gazul natural lichefiat, conform informațiilor din articol. În practică, orice cost suplimentar aplicat transportului maritim într-o zonă cu risc geopolitic ridicat se poate reflecta în tarife de navlosire, prime de asigurare și, în final, în prețurile energiei. Ce presupune taxa și cine o aplică Conform relatării, taxele vor fi percepute atât de Iran, cât și de Oman, pe motiv că strâmtoarea se află în apele teritoriale ale ambelor state. Până acum, comunitatea internațională a tratat trecerea drept rută maritimă internațională, fără taxe de tranzit, ceea ce face ca anunțul să fie o schimbare de abordare cu potențiale implicații comerciale și diplomatice. Pentru Iran, destinația banilor este deja indicată: fondurile strânse ar urma să fie alocate reconstrucției postbelice. În cazul Omanului, sursa citată de AP spune că nu este încă limpede cum vor fi utilizați banii obținuți din taxare. Legătura cu armistițiul SUA-Iran și redeschiderea traficului Măsura este plasată de Digi24 în contextul unui armistițiu anunțat de președintele SUA, Donald Trump, pentru 14 zile. Potrivit acestuia, Teheranul ar fi acceptat să deblocheze Strâmtoarea Ormuz, unde traficul naval ar fi fost „practic blocat” de la începutul războiului SUA și Israelului împotriva Iranului. Trump a mai spus că SUA sunt dispuse să ajute la gestionarea aglomerării de nave din strâmtoare, sugerând că reluarea tranzitului ar trebui să reducă presiunea logistică acumulată în zonă. În același timp, introducerea taxei arată că redeschiderea culoarului vine cu condiții financiare impuse de statele riverane. „Vor fi multe schimbări pozitive! Se vor câștiga mulți bani. Iranul poate începe procesul de reconstrucție. Ne vom aproviziona cu tot felul de provizii și vom fi pur și simplu «în apropiere» pentru a ne asigura că totul merge bine”, a scris Trump pe TruthSocial, citat de Digi24. Cum își justifică Teheranul și ce rămâne neclar După anunțul armistițiului, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a vorbit despre o „mare victorie” asupra Washingtonului și, potrivit agenției Fars, a prezentat un plan iranian de soluționare pașnică ce include, între altele, menținerea controlului Iranului asupra Strâmtorii Ormuz și ridicarea sancțiunilor. În acest cadru, taxarea tranzitului poate fi citită ca o monetizare a controlului asupra unei rute strategice, în perioada armistițiului. Totuși, Digi24 notează că, potrivit Associated Press, în versiunea în limba engleză a documentului nu apare un punct referitor la dreptul Teheranului de a îmbogăți uraniu, iar Trump a calificat planul drept „fraudulos”, fără detalii. În privința taxelor, articolul nu precizează nivelul acestora, mecanismul de colectare, categoriile de nave vizate sau dacă există excepții, elemente care vor conta pentru operatorii maritimi și pentru clienții din lanțul energetic. [...]

Donald Trump spune că China a ajutat la convingerea Iranului să accepte negocieri pentru un armistițiu , potrivit News.ro , care citează agenția AFP. Întrebat într-o convorbire telefonică de AFP dacă Beijingul a fost implicat în demersul de a determina Teheranul să negocieze încetarea focului, președintele american a răspuns: „Da, am auzit asta”. Pe fondul acestor informații, un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a declarat pentru CNN că, de la începutul conflictului, China „a depus eforturi pentru a contribui la încetarea focului și la încheierea conflictului”. Oficialul chinez Liu Pengyu a adăugat că Beijingul „salută toate eforturile care conduc la pace” și că speră ca părțile implicate să folosească „această oportunitate de pace” pentru a ajunge la un acord prin dialog. „China a depus eforturi pentru a contribui la încetarea focului și la încheierea conflictului.” În declarațiile sale, Trump a abordat și tema stocurilor de uraniu îmbogățit ale Iranului, susținând că această problemă va fi „rezolvată perfect” în cadrul acordului, altfel „nu aș fi acceptat”. News.ro amintește că președintele american declarase anterior că „nu-i pasă” de stocurile regimului, argumentând că acestea pot fi monitorizate prin satelit. Consiliul Suprem al Iranului a anunțat că a acceptat un armistițiu temporar de două săptămâni, iar negocierile ar urma să continue la Islamabad vineri, 10 aprilie. Punctul de plecare al negocierilor, pe care Trump îl numise anterior „viabil”, include: menținerea controlului Iranului asupra strâmtorii Ormuz; retragerea completă a tuturor forțelor militare americane din regiune. Rămâne neprecizat când ar urma să intre în vigoare armistițiul, în condițiile în care atacurile și loviturile cu rachete continuă în întreaga regiune, conform informațiilor citate de News.ro. [...]

Casa Albă a respins acuzația că SUA ar lua în calcul arme nucleare împotriva Iranului , după un schimb de mesaje pe rețelele sociale legat de o declarație a vicepreședintelui JD Vance, potrivit Digi24 . Reacția a venit marți, după ce un cont de social media asociat fostei vicepreședinte Kamala Harris a susținut că, prin interpretarea unei declarații a lui Vance, „liderul de la Casa Albă” ar intenționa să recurgă la arme nucleare în războiul împotriva Iranului. Casa Albă a răspuns de pe contul , într-un mesaj cu ton agresiv. „Nimic din ce spune vicepreşedintele aici nu «dă de înţeles» asta, clovnilor”, a scris Casa Albă pe contul său . În postarea la care a reacționat administrația americană, contul afirma că „JD Vance insistă şi preia noul mesaj al lui Trump care spune că «o întreagă civilizaţie va pieri în seara asta» şi dă de înţeles că Trump ar putea folosi arme nucleare”. Pe fondul escaladării retorice, președintele american Donald Trump a transmis un ultimatum Teheranului: Iranul să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz până marți, ora 20:00, ora Washingtonului (miercuri, 08.04.2026, ora 03:00, ora României), în caz contrar amenințând cu atacuri asupra podurilor și centralelor electrice și cu declanșarea „iadului” asupra țării, mai notează Digi24. Trump a spus luni că ultimatumul este „final” și că Iranul ar fi făcut o „propunere semnificativă (...), dar nu suficient de bună”, iar marți a reluat amenințarea: „O întreagă civilizaţie va muri în seara asta, şi nu va mai fi readusă niciodată la viaţă. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla”." [...]

Mii de iranieni au format lanțuri umane în fața centralelor electrice și pe poduri marți, în mai multe orașe din Iran, ca protest față de amenințările președintelui american Donald Trump cu bombardamente asupra acestor infrastructuri, potrivit TVR Info , care citează agenția EFE. La Teheran, sute de persoane s-au adunat în fața centralei Damavand, cea mai mare centrală electrică a țării, purtând drapele iraniene și condamnând amenințările americane, conform imaginilor difuzate de televiziunea de stat iraniană. Proteste similare au avut loc în Kermanshah (vest), în fața centralei Bisotun, unde participanții au afișat fotografii cu fostul ayatollah Ali Khamenei, ucis pe 28 februarie, în prima zi a bombardamentelor americano-israeliene, și cu succesorul său, Mojtaba Khamenei. În același timp, lanțuri umane au fost formate și în fața termocentralei din Tabriz (nord-vest) și a centralei electrice Shahid Rajaei din Qazvin (nord). În Dezful, în sud-vestul țării, studenții au format un lanț uman pe podul istoric al orașului, despre care sursa notează că are o vechime de peste 1.700 de ani, în cadrul unor mobilizări replicate în mai multe zone ale Iranului. Acțiunile au fost parte a unei campanii guvernamentale care a îndemnat tinerii să formeze lanțuri umane pentru a „ilustra un simbol al unității și rezistenței în fața inamicului”. Tensiunile au fost amplificate de ultimatumul formulat de Donald Trump , care a condiționat evitarea atacurilor de redeschiderea Strâmtorii Ormuz până marți, ora 20:00 la Washington (miercuri, 08.04.2026, ora 03:00 în România). În acest context, Trump a reluat marți amenințările, afirmând: „O întreagă civilizație va muri în seara asta, și nu va mai fi readusă niciodată la viață. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla”. Pe fondul războiului declanșat de SUA și Israel, Iranul permite în prezent doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, un coridor prin care este transportat aproximativ 20% din petrolul mondial, ceea ce ridică miza economică și energetică a confruntării. [...]